Seria 1774 - upload.wikimedia....

512
V. A. Mezcal'
patina folosil allí camaril, ce s'ar agonisi din slobo4enia lor ; cAci de se va da
acum acésta slobo4enie, totl locuitoril de obOe ar fi gata a-'i vinde t6te vitelo
cele trebuinci6se de transportula qi de potv6da taril, spre a mapa qi a raman6
nesuparati de slujba i datoria lor i nu vomtl avé cu CO implini trebuintele ;
iar vitele m6runte, precum : rtmatoril, capre, ce nu sunt de slujba, pota a fi
slobode sa iasa. Pentru care, cu pleeaciune Indrasninda la Inalta intelepeiune a
Mariel tale, cea euprin46t6re i de cele viit6re, ne rugamil de ob§te, sa binevoiescl
a porunci pentru vitelo maff gi of de prasila sa se pazésca nizamulil
lor spre a fi oprite, dupa cum aú fosta pana acum ; iar vitelo de negutitorie ce
sunt strinse mal d'inainte qi le iail la suhaturile t6ril, acelea eand nu vor gasi
de ale vinde aicI d'anpici6rele, niel nu le vor tia la zalanalele tariI, d'anda
cele obiclnuite qi cele ce sunt hotarite de catre InAltimea ta qi acelea slobo-
4enia lor sa fie cu chezaqie date la visterie qi cu teschererile vameqilor, ca nu
care cumva§I printre vitele lor sa fie §i de ale locuitorilor, a sepa de slujba
tariI i sa li-se dée i cartl de la comisia visteriel dupa orênduiala ce este.
Cod. No. XVIII, pag. 418.
Poi uncei (Tare ispravnicii ot sud Ialomi(ct
Divanulü, la 20 Ianuarie, 1791, vestesce, ca a primita insciintarea lor, de la 13
lanuarie pentru 1000 oca sea ce cu cislft ordonata sa Implinései dela negutitoriI
ce ail strinsti vite fa judetula Ialomita e a viindil negutitorl turcI cu ponmei de slobolenie,
doI-treI din cel carl aa fosta strinsti vite ail vêndutti la acei turcl gd'anpici6rele,
cate o eiréda ce aa stransil, iar la zalhanale niel unula n'ail Watt"» Divanula cere
sa i-se spuna numele negutitmilor celor carl ati steinsti vite ? catl sunt ? Id cate
cire41 ? In fiq-care ciréda cate vite ? q'a cuI porunc aù avutti la maulle lor de
slobolenie ? Fiind-ea aceste t6te, dupa orénduiala trebue sa fie trecute In condica
ispravniasca. 1791, Ianuarie 20.
Cod. No. XVIII, pag. 413.
Ama cetitti' nota dumnéluI Stih, stabs-auditorula ce cu dumnéluI senior
Marchelius, ofiterula Imparatesça divanitula, ce ni s'ail trimisil de catre Eeselenta
ta la Divanti ruin poruncl, ca sa vedeml di nu gasesce domnula auditona cu cale
a se judeca aicl dumnélul Gaudis cu 04101 s6I Radul vatafula I cu eel-1-altI
locuitolI de aicea, ci cererile lor ce aù asupra domnuluI Gaudis sä m6rga sa, le
faca la judecata BraqovuluI, unde este Gaudis ca qedere i supusti judeeatil de
acolo ; acésta gasire cu cale a dumnélul auditor se anelisesce printeadsta dreptate,
del Insu0 Ecselenta ta ne-ar ar6tata porunca dela pré milostiva qi pré
inalta curte, piin care se face aratare, ca cinstita Comisie, ce este or'énduita aicea
In BucurescI, sub antela qedere a domnulul ghinaralti barona Maiersam, este mal alesti
ci mai vartosti pentru acésta orênduita, adeci : din panAnten1 de aice de vor fi
vre-uniI napastuitI cu vre-una felti de mijlocti, de catre persónele Imp6ratieI séle,
prin cercetare qi aflare de dreptate sa despagubésca pe aceI napastuitl panAntenl.
Dec1, cand este aasta milostiva porunea la mijloca, domnula Gaudis se
envine a fi supusti la judecata cinstituluI Comision §i Maria sa domnula gheneralti
Maiersam, dupa halla porunca pate a fi supust, ca sa primésca jalbile acestor
locuitorI, earI privescil asupra domnuluI Gaudi, ce gi dumnéluI este mulla din
persónela Imparatiel §i rémane Maria sa indatorata a face cuviinciósa ('a t-e-
(1)acttinane (satisfaclittne, V. A. U.) la dreptatea ce vor avea aceqtI sarael locui-