Seria 1774 - upload.wikimedia....

ISTORLS. ROMINILORCT
scrisù" starostelui de negi4itorI, ca sa publicuéscl la obOe vanciarea acestor cartI
0 cine va fi iubitoril de inv6taturi" i mu0erill de a cumgra, sa se afle la loculd
ande este a se face mezatuld acelord carp. 1790, Februarie 26.
Divanuld in 26 Februarie 1790 repeta ltil Saxa Coburg rugaciunea de a
ordona ober-leitenantulul Nicolal Cantacuzino, sa trimita la judecata 11 volintirl
ce ad fostii ceta0 al hotulul Dina Bulubaq, i acum se afla sub comanda dumis6le.
El se cerii de departementuld de ciiminalionii ca sa gspun41 la cererile
paguba0lor ce s'ad jafuitti de ace01 volintirl, mal alesii ca Maria, femeea luI
Stoian, se jaluesce ca barbata-su sta. Inchisil in purarie Inca de la venirea armiel
pang acum qi niel o hotarire nu i-se face, ha s'a bolnavitu de ling6re i vr6
sa mora. Decl Divanuld nu vrea sa cada in osinda pacatulul, and se va intanipla
mórte in pararie numitulul Stoian aqteptamil luminata porunca cum
sa urmamil ? sa sloboclimil 0 pe aceOia earl stint iach4f, sea sa-'I maI tinemd ?
ca sa scimd 0 ce sa g'spundemil la jalbile pagaba0lor, fiind-ca Divanuld nu-'I
p6te slobo4i pe cel Inch41, pentru ea sunt paguba0 cad ceril dreptuld
Cod. No. XVIII, fila 370.
Principele de Saxa Coburg, la 2 Martie, 1790 serie Divanulul pentru
BuguluI, ce '1-ad cump6ratil und anume Carlova, Intrebandu-ld «de este
co dreptate a da numituld cumpératord acésta slujba la vinarireril Printuld
Mavrogheni?», Divanuld gspunde, in 9 Martie 1790, «ca la Muhl 1789 a primitii
Divanuld luminatù orderuld Maria tale, Intru care ni se poruncesce cbiar 41"a,
cum ca vinariciulii din judetuld Bugulul i aid Rômniculd, s'ati véndutii Inca
de cand tabara era la FoepnI i s'aii primitil i bani la camara Impératésca,
talen l 2200, pentru care Divanuld sa n'aiba mal multú amesteed la acésta. Decl
dapa adsta luminata porunca a Marie)" tale, ce ni s'ad datd, cu hotarire fiind.
urmatorl , cutezatii a intra maI multil la niel o cercetare asupra acestel
pricinI.
Cod. No. XVIII, pag. 379.
Divanuld raportéza in 2 Martie 1790 cum un Stoian ce s'ail Matti capitand
de volintirI, iar acum se numesce comandantd, la 1788 ad volnicitii pre
unit Oprea Bradosul ca sa iée oeritd i vacaritti pe manta de la vitele locuitorilor
de aicl din Ora §i ad 0 luatd Oprea banI i vita dandu-i la numituld
Stoian. Oprea fuses° insarcinatd de Stoian in 28 Septembrie 1778, sa mérga
in munV cu arnautl i ca vanatorl 0 de la orI-ce ol se ja carat'. ate 4 parale
0 o leteae de 6ie i plocond de la 10 iainte Cate 80 bad 0 de vaca ate 40
banI vacaritii, iar de la care 'nu va avea bani ja din 15 of 2 buns grase
0 din 20 de cal s6ii vacl, una. Dinteund sinetil de la 4 Februarie 1790, Divanuld
constata, ca Oprea ad dusd baniI qi vitele la Stoian gi ca vitele s'ad taiatd
la 6stea ce era de paza loculuI despre vrajma01. Divanuld care judecarea
lui Stoian &IA ca locuitorii de la cad ad luatil oenitù, vac/rail ski vita. Acésta
judecata sa se facA la Craiova uncle e Petre Stoian,
Cod. No. XVIII, pag. 376.
In 2 Martie, 1790, Divanuld ar6ta insciintarea medelnicerulul Grigorie
Hrisoscoleul, epistatuld poSelor, ca lipsesed cal la poqte i cere deslegare ce sa
se faca?
Cod. No. XVIII, pag. 347.