Seria 1774 - upload.wikimedia....

406
V. A. UREMIA'
comisil, ca téra ail ajunsti la mare scapataciune si mare lipsa de bucate si de
altele, una ca sunt 4 anI de aid patimesce t6ra cu rasmirita, a doua ca tisttimpti,
din seceta ce aft fosta, ail ajunsti unele judge a nu avea bucate pentru
hrana familiilor. Si ne rugamti sa bine-voiasca cinstita comisie a mijloci la locurile
uncle se cade, de a se mg scadea din suma acésta, de vreme ca de se va
cislui acésta zacherea t6t1, Mae le va cadea cu grea si suntem ingrijati ca nu
va esi. Ci acum sa se ridice mear pe jamètate si pe junAtate se vor nevoi a
o da, cine vor avea in natura si cine mi, in han!. Si dup. cum in multe rêndull
s'a ajutatii téra si nou5, ni s'ati data ascultare la rugaciunile ce amil gnat.'
si acum sa nu rò'manemti obiditI si mahnitl la cererea ce ea rugaciune facemil.
Starea ttiril, neputinta saracilor este vkluta de totI cel maI marl si mid al' ostirilor
Impè'ratescI, Intru care se ea, si noI nu lipsima a ar6ta. 1790, Octombrie 24.
Cod. No. XVIII, pag. 410.
Anafora la En(enberg.
Divanulii insciintéza ea vel vist. si sinior Marchelius rail vestitti ca nu
se vor maI lua care cu sila, %nil de pe ding], pasgrI, vite si altele dupa la
saraciI locuitorI, ci se cere numal taIerea de carne pentru hrana ostasiler. Divanilla
aréta, ca dupa cum ail primita mike reghimente a li se da vita imptiratescI,
tota asemenea sa se trimita de acestea si la alte reghimente, «cad amti
arolatti Ecs. tale, de va rtimane tréba sa anima pe locuitorl a-'sl da si Cale o
vita ce le a mal rëniasti pe dinaintea usil, negresita fara de alta indoiala urinéza
sa rè'mane muritorl de Rime, ne mal Amaindu-le anti nadejde, cum te potI incredinta
Ecs. ta din insall insciintarea dumnélul vist. si a domnuldi Marcheliii,
ca rimatorti, puke séti alta vre-o iconomie de hrana saracilor si nu aa maI
Amami nimicti ; ci de acésta ne rugama Ecs. tale, sa bine-voescl de a da dumnéltil
numituldl polcovnica porunca, sa primésca vita impò'ratescI, precum ari primail
si alto reghimenturl. Ca sa nu rôniale téra In lipsa si In periciune desgvêrsitti.
lar pentru fait, cum si pentru cele-l-alte jajurl ce s'ail Matti pana acum,
macar ca dumnélul vistiera si dumnkul Marchelius insciintéza tare fagadaéla
din partea comandhllor ca vor da poruncl cu strapicie de a nu se mai urma
dar acesta felt"' de fagaduell si alte daft' ni s'aa data si nu s'ail urmatti. Pentru
care fiindil ingrijafl si acum ca nu se va pazi, ne mama ca umilinta Ees. tale,
ca unula ce ese! bine pliroforisita de starea i halula töril acestia, sa dal acum
de isn6va la t6ta partea ostalésca poraneI, ea catti de mare strasnicie, ca sa se
ferésca de a mal lua fénti de pe la camp'', oil ala cal gasesca, fiind-ca portiile
li se dail deplina ; sa se parasésca de a mal jafui pe saracil locuitorl, luandu-le
In silnlcie pasen l ski vite de d'inaintea usil si chiar imbucatura din garg. Asemenea
si pentru carele de la satala Draganescil, sa se faca porunca Ecs. tale
catre acela ofiterti, ce se all la qaartira acolo, ea sa nu le mai supere. 1790
Noembrie 17.
Cod. No. XVIII, pag. 423.
Divanala raportéza luI Coburg, ca ispravnicil dela Arges aft insciintatti la
comisia visterieI, ca gheneralulti Entenberg si rnajorula Gubet din libmnicul-
Valcea, certi 50 de salahorl si mesterI, sa tale cherestea pentra cine! podurl ce
sunt a se face peste Olt, dela Rômnic pana la Cozia la Calimanesd, si maI cell
si 400 de bol ca ténjele, sa care cherestha pang la marginea OltuluI si se me