Seria 1774 - upload.wikimedia....

ISTORIA ROMINILORII 483
pari dupa orênduiala, cad' de este acésta porunca chiar imp'ératésca, atuncl nu
mal r'émane acelor dela Divanii Biel' o parere sal sfata, ci dupa porunca impZiratésca
poi urma a lipsi i ispravnicil si a schimba pe to slujasiI, precum
facut-o acésta antal la memrurile Divanului, careia porunci urmatoff suntem
i nu ne putemii impotrivi, precum niel avemil a da vre-unii r6spunsii la
oI-ce intêmplare ce s'ar intêmpla, ci Escelenta ta, ca mill obladuitora Ord ce
escI, presidenta mai mare la Divanula Ord, vet' avea a da rtispunsti. lar de nu.
este Ecselentei tale vkluta si bine sciuta acesta felri de porunca impgratésea,
noT avemii a r'éspunde la acésta. inteacestù chipa Ecselenta ta sciI, ca ne-aI
data ca o pravill ordinula Mariel séle, pr6 Inaltatuliff printipil Coburg, cum ca
nimenl din slujba tèrel, macar i celii mal mica, sa nu se sc6ta fail, de cercetare
si fail de via care ordera liii pazimil in cantelaria DivanuluI, ca pe o porunca
santa i iarasI seff. in Cate rAndurl amù ceruta înine nol ca i unil din ispravnicI
sa se schimbe in vreme cuviinci6sa, precum si din zapciil DivanuluI si din altl
slujbasi', i sa se orênduiasea altil, earl aii slujitfi ostirilor chesaro-craesei si Erselenta
ta, cu unù cuvênta ne-aI hotaritii, ca nu se póte far' de cercetare si far'
de vina a se sc6te nimenT din slujba sa, nid poi a striea orênduelile pré InaltuluI
printipti, far' de porunca impèratésca, de care ama raportuitil de acésta rugaeiune
acum in treeutele qile si la Inaltulti printipil Coburg, ea sa dée slobogenia
acésta i Did unii féspunsil nu amil primal
Acum vedernii, ca orênduelile InaltuluI Printip nu se socotesca
intru nimiiui. Poruncile i hotaririle Ecselentei tale se schimbii si se prefacii ;
obiceIurile i privilegh:urile n6stre de a nu se necinsti nimene far' de cercetare
far' de vita, nu se numgi a nicaerl i in locil de cunoscinta slujbelor ama
aeé.,ta Asplatire : puterea i ipolipsis allí Divanulul o iidiel si o slabescl,
nergmainda la noI altii acum decata grija i infricosarile ce ne dal pe t6te
spre a implini cutare i eutare trebuinta a ostirilor cu graba pana la catare
césù i pana la cutare minutii ; si ce putere séii ipolij sis rémane la Divanü de
a putea implini trebile i poruneile ostirilor si a socoti vre-o Mina intocmire,
curgerea oanduelilor thil la acésta vreme delicata, ChM ântêiù capula i trupula
érii cela d'antèiù nu-V are intregimea, nici orêndmlla i cinstea luI ?
Nol amil aratata Ecselentel tale si ar'étama i acum, ca mi suntem impotrivitorl
a face cinstita comisie cercetare pentru dreptula camarri Impèratescl,
ci Inca datorl Bunten:di ca nisce juratl pentru slujbele Imphatulul i pentru interesula
camariI a da ajutorulii cela cuviinciosa ; dar faca cinstita comisie antélti
cercetare fies'f-caruia judetii, prin ofiteriI ImphateseI orénduitI de Ecselenta ta si
ca boeril fanduitI de catre Divanula, cu mij16ce intelepte, spre a nu da turburare
norodului i zaticnire trebilor i orênduelild slujbeI, neprimindil phi dela eel
turburatorl, earl numal pentru ale Ion interesurI, ca acesta felti de mij16ce turburat6re
norodulul, se silesca a dobandi scoposulii interesurilor si pe cari din
ispravnicl séti slujbasI va gasi prin cercetare invinovatitI ca aü mâncata adeca
banl al camariI Impè'ratesel, din orênduelile ce ail fostú, atuncI pe unil ca aceia
sa se lipsésca, sa platésea banil ce all mancata, la cámara, si se vor pune in
loeula' ion la slujba altil alesI de Divanil, cari sunt sciuti cu praxis cu ipolipsis,
bunl panahtenI, earl aa maI slujita ostirilor i earl ail cuOntula dreptatii, iar
sa nu intro in slujba Impèrat4sel si la obladuire de noroda, intfacésta vreme
delicata, unil i altii, 6meni" strginl, Ara niel unfi ipolipsis i sciutl de rasvratitorI.
lar pentru alto Mari mai multù peste dreptula ciimaril, de sunt jalbI ca
ìi facutil jafù, orI ispravnicil, zapciii, séü alp, dela locuitoff, s6i1 verl dela cine,