Seria 1774 - upload.wikimedia....

480
V. A. UnEcniI
Mariet tale, orI-ce poruncl pentru pricid i trebuinte ale tard, sa se faca cu
scirea qi a Divanuld i sa se pazésca buna orênduiall a iscali qi Divanula d'impreuna
Cu Ecselenta ta si a se face cu sfatil i cu socotéla de obste».
Cosma alù Ungro-Vlachiel. Dunzitra che bawl. loan Damaris. Manolache
Grlídigeana. Const. ?tirbeir Mateiii F'alcoianu.
Cod. No. XVIII, pag. 405.
Una alta conflicta ce urma Intre Divana i regimula austriaca' proveni
delardorinta boerilor Divanitl de a avea mana liberd intru a schimba
pe ispravnicl i zapcil, dup. placula lor, dorir4a impedicata de catre
Coburg, de a se aduce la indeplinire.
Caracteristica este urmatorula raporta aid DivanuluI c5.tre Coburg,
cad pe de o parte aréta cum ela cere boerilor Divanig sa fie
Ore-care stabilitate in slujbe, sti nu fie schimbatl mere' ispravnicil,
iar pe de alta cum Divanula crede a legitima asemenea schimbarI
de slujbasl, pe obiceiulil Vérel pentru cet stud multi peimenteni
cart' se cade set intre in rënda la slujbei, ca prin slujbel Ø ostenélei
sec' ajungä' fief-carele a se imptirtei fi de vre o clavernisélci"
Mal resulta din acesta raporta, cä era una obiceia, ca unula din
doi ispravnicI sa tie dintre localnicl, cel mat practicosù' ala judetuluI
acela sa stea neschimbata In dreghtoria sa, iar altula sa se schimbe.
Eacä insusi actula :
Arna intelesa luminata orderula Maria tale de la 25 hind acestia, care
cuprinde pentru ispravniciI dela Teleorman, cum ca pe amhdod 'I-ar fi scosri
divanula din dregatoria lor ; pentru care nu lipsima ca plecaciune a insciinta
Maria tale, ca pe Paraschiv camarasa, celil ce este locuitora de acolo, cunoscatorti
partilor locurilor acelora, practicosil la ale marginal, §i ca t6ta sciinta
acelul judeta, divanula nu-'111 aù scosa din ispravnicie, nicl '1-di Matti vre-una
felti de schirnbare, ci este si acum nelipsita din dregatoria sa si va fi qi de
acum inainte, precum poruncescI Maria ta, ca unú trebuinciosii i vrednica ce
este, dupa marturia Maria sale generalula Maiersama §i. dupa cum §i divanula
asla scie i serie dumiséle vistierula Maria sa generalula ehiar pentru
dénsulii ; iar clucerula Machu fiinda trebuinciosil a veni aid, atta pentril de a
incheia socotelile judetuld ca visteria, cata si pentru a-'la orêndui iarki la
slujba aici, uncle este idimonü i cunoscatora loculul, i-s'ail scrisa ca sa vie,
fdnduinda in loculii saa acolo pe medelnicerula Constantin Filipescu, iarasI pamhthil
cu sciinta de tréba ispravnicésca qi osirdiitorú cu credintil la trebile
o§tirilorti imparatescI, care va prinde loculà Balachuld la slujba §i. la silinta,
dupre cum si Insult Balachul multamindu-se la acésta mutare, ne-ail tramisa
cartea sa din 14 ale lund, de multamita ; care acésta ordnduiall a ispravnicilor
de pe la judete este obicInuita de ma inainte intr'acestasil chipa, adeca spre
a fi nnula din doul cela mal practicosa alti judetulul aceluia slAtornica i ue-