Seria 1774 - upload.wikimedia....

lamina 1101,1111' 477
tosil memrurile (membrurile ?) Divanului theï a se isgoni dela Dim& si a se
lipsi din slujba far' de cercetare si Wa de villa dovedita ?
Este sciutù la intelepciunea Escelentel tale, cum si la toff de obste este
cunoscuta de multil acésta, cg, Divanulti este trupula eel.% rérei
trupulù' celù ingrijatil Cu ocarmuirea Orel, care acésta scimù ca aft voitil si reposatulii
intru felicire Imphatulil losif alit 2-lea (Dumnecjeil sa-1 odihnésca
sufletulil !) i suutemù' incredintatT, ca o volesce ì pré bunultt Impgratil Leopold
alù 2-lea (Domnulii Dumnecjetl sa-'I intarésca stapanirea) i aù intarit'o si Pr6
Inaltulii Printipe Coburg fel-dmarsal i obladuitor theI acestia, care este null
memru (membru) alù ImpgratieI cu order dela Noembrie 10, 1789, candil
intocmitù si ail incheiata acestù Divan*, prin care da DivanuluT acestuia o Intréga
si o desAv'èrsita putere, cu stringre, si o depling, cinste i cuviinta, adaogêndil
acésta, ca mitropolitil si episcopii Orel sa stée la tinerea DivanuluT vor avea
graiurile séle legate, incredintandu-ne de o protectie si de o Mina vointg, atattl
pentru patrie, cat i pentru fie-care deosebitd.
Dupa acésta i maI in urmA la juramêntulù ce amil fácutü spre a fi oredinciosT
spre a cun6sce de ocrititorii altI nostru pe stralucitulil, pe puternicultl,
nebiruitulfi impgratil Leopold aid 2-lea, s'aa legatil i acésta, adeca : sa ni se
peizescei privileghiurile si cu acésta nadajduindu-ne amil sgOrsitù juramêntulil
juraméntulù nostru ail fostil bine primitù; care privileghiulù acesta era celù
d'antaifi si maI cuviinciosù la unti norodti slobodti, ce se obladuesce de o crestinésca
si drépta stapanire : a nu ridica cinstea si epistasia mil-vast ea acestù
mijlocil de categolie, fax' de cercetare si far' de Villa iar Ecsele4a ta vedemil
ca al facut-'o acésta antêiù la memrurile Divanului, numal ca sa p6ta face
comisia cercetarea sa, si ce embodion p6te sa aiba cinstita comisie la tréba sa
despre vre-unù °brazil altt DivanuluT, cand comisia este deosebita, nu se face
la Divanù ? sétl care cercetare ail inceputil sa faca cinstita comisie i n'aft putat-o
sevArsi din pricina vre-unul ()brazil? Cum si ce Inapotrivirl aù cunoscutù
de catre vre-unulti din Divanitl ? orl-ce ajutorù aù cerutil dela Divanù si
urmatil a da ? Cinstita comisie putea i p6te sa faca cercetarea sa far' de a
strAmuta si a strica dnteitt sistema si incheierea Divanulul, i far' de a sminti
mal antaiù cinstea cul-vasT far' de vina si orl-ce paguba séti furtisagil altI camarel
Imgratesci, adeca ceea ce s'ar fi poptitù si nu s'ar fi datil deplinù suma
cea orênduita pentru ostirile Kesaro-creiesci va dovedi, atuncl vomii fi qi noT Divanitil
impreuna davagil, ca nisce juratT ce suntemil pentru dreptatile camarel Impgratescl,
si nu rAmane la uime atuncI nicl o banuiala séú mahniciune, cand se
va face tréba cu cercetare dupa orhduialg.
Alte pire de maT sunt, ca s'ar fi napastuitil locuitoriT, prin vre-o luare
ce li s'ar fi facutil maT multil peste orénduelile camareT, hotarite de env° Divantl,
acelea sunt tréba DivanuluI a le cerceta si a le indrepta, unde sa vie insiI
pggubasil la Scaunulti Isérel EA arke, i vonl gasi tóta dreptatea lor dela
spre a se despagubi adeca înii acel grad' locuitorl si a se int6rce la
clksiT dreptult1 lor, acela ce se va implini dela jafuitorif lor, clef neurmandu-se
ea acésta oOnduiala, se va pricinui dinteacésta in viitórele vremI, mare ticalosie
qi pagaba la ticalosil locuitorT al tgreT, pentru ca de vor veni turciI, vor atria
ca un rc temeitt, a urma asemenea cerceteirl vor strica puterea Divanulul,
Cu cuvéntil c'd'in vremea steipdnirel austriacesci, s'ati urmatti acésta. Decl nu
putemù crede a fi aceste impreunate ea cele drepte gandurT ale vointel prg
puterniceT i crestinescel impérap, care tóte aceste cercetg,f1 potil sa se faca
Maria Romilnilorti dle V. A. Urechilt. TOM. II alit seed, 1786-1800 al al IV-lea dela 1774. 31*