Seria 1774 - upload.wikimedia....

Isrome. Romincoittr 441
ce fémânil doborate josti, putrezescti vi se perdii. Allí treilea, de multe off locuitoil
ce sunt trAitorI pe langi piduri, nu p6rti de griji faci tea de
ea véri vi lama Ivi lernézi ciredl de vite, numal cu pidurea, de remann copacil
eel maI de trébi vi dumbrivile, care vi acevtia nu putini striciciune facti pidarilor,
i osebitil de acésta fact' pigubire celor ca dumbrivile, ci acel copad
dirimati pang, In 20 séti 30 de ani, nu factl gltindi, cu care se hrinescil oile
raascuril, care pe acea ghindi stApanii moiiIo î totl anil ar lua venitil dela
negt4itoril ce full time de neguOtorie, i inteatata suma, de anl remanil stipanii
pigabavl de aceln venitil ce potil a avea de pe ghindi. Alti patiulea, multi dill
locuitorl obidnuescti de fad, curiturl paltru aratil i pentra cositn nun, tAindtí
de-arendulti copacii din pidure mereil, de o fad" campti, care acésta s'ati °bidnuitil
peste totti loculti, de strici pidurile uumal pentru el na vor s mérgi la
campti, pentra depArtarea locului ; maI sunt vi alte indreznell a locuitorilor, de
stria, pometiI i livedile, pricinuindu-se tan din nepazi, care ne fiindti vole vi
porunci dela Domnie, nu s'ail urmatil pân acum, i cu acésti pricini multe
dumbrivI vi päduri i codrii mereil ait fémasn mal câmpii, precut!' este sciuttl vi
vedutti de top, ci ',MORI la tinutulti SoroceI all fostil nisce dumbrivI ca nisce
codri, i actim mal nid se cunoscil 'ludo ait fostil; asemenea vi la tinutulti Covurluiului
all fostil catI-va codri mereti care era férte de trebuinti ; iar cand
era vre-o porunci vrednici de grAbire, ca si se de din téra acésta cherestea pentrn
trebuinta TarigraduluI, sal' pe la sarhaturI, acolo se gisia i precum ca lesnire se
pogora la schele, iar acum all remasù campti, numai abea se among ciriteii.
asemenea all remasn i alte pduri marl' i ltmd de pe la tinutuli, vi de nu se
va face ciduta poptire, en vreme nu se va afla nicl va rilmane In pidurI lemnil
trebuinciosti, mal alesil cherestea mare pentru trebuinta Tarigraduluï, i altorti
sarhattirl. Decl la o pricìn c acésta, de citre nol aceste chipurl de indreptare
s'ati g.sitú cu cale, precum artmll in jocii, adeci:
Se fie poprire de a nu se strica pidurile ii dumbrivile, subt nicl un
felti de nume, ci stipanil moviilor si le apere vi si le pizasei, i *I'M ce se
face priu dumbrivl, stipanil acela sA fie voluici a-15 vinde cu pretulti ce se vor
putea invoi la negutitoril si la altil ce fact' turme de mascan, iar firi de invoiala
stipanulul moviel, de va cuteza cine-va si minance jirulil cu mascurii, sea
cil oile lul, sén st taie copad ce pottl fi trebuinciovi pentru cherestea si se pedepsésci,
cum i pe cmbucile ce taie din pidure ciubuccil, BA dée deciuéli la stk.pânalü
moviel, din 4ece unuhl, asemenea vi din haracii pentru vil, din betile
peutru cercan l vi din pari Inca st dée cieciuélg din qece unulti, cum vi din nuele
BA dée din dece braturi unulii, iar bani el nu iée stipaniI pentru acea deciaélAI
pentru ci precum iall stipanii moviilor dijmurl de pe moviite ce an la campti,
avla se cade a lua i cei ce an mosil cu pidurI, iar din copacii ce vor fi cadutI
la pimenttl, si nu fie niminl popriti a lua lemne pentru foal, firi a nu da uic,
o cieciuéla.
Lunca Prutuldf, i a Siretulul, i alte luncl i piclud BA, fie poprite de a
nu se strica dupi obiceialti norodulai celui prostil, ea coi ce vor avea BA tale
lemne pentru foot, BA nu aibi voIe a tAia copacl mari i si iée numaI crengile,
ci Incarce carele ca lemne de cele em stint doborite la pimentn, etci acole
lemne sunt i bune de arsil In foc.1, iirt copacil de filet ne /find(' atftta de trebuinciovl,
st aibi vole a tila pentru lemne de focii, qi cand nu vor gig niel
copaci de fagn, niel alto lemne din cele doborite josil, atuncea el tale vi din
copacif col ce nu sunt de trebninti, ferindù' copaciI cel bud.; avivderea vi che-