Seria 1774 - upload.wikimedia....

440
Pré Inàlate Dianne.
V. A. LIBEctul
Prin domnésea tidull ni se poruncesce, ea adunandu-ne la unit locfi, sti socotimit
in ce chipi sit se urmeze, peutru codril intregl, i land, i dumbrAvl gi
padurI, aded cate cattt s aibA a da eel ce ia cherestea dela stApanil
socotindfi ca niel stapanil sl nu se pagub6scA de venitubl mo0ilor, dar nicl locuitoril
sA nu se supere, sail sA se asupréscA peste dreptate Cu cerere ¡kg randoiall,
ci 0 o parte 0 alta sa rémaIe multamitl, pentru ca sA pata locuitoril a
nu se lipsi pentru trebuiuta lemnilor. i dupg socot6la ce vomit face in ce chipfi
vomit gasi cu cale, pe larg,fi sa Insciintamtt pe InAltimea ta. NO a InAltimeI
tale poruncA adunandu-ne : anig statuta a socoti pricina acésta ca aménuntulii
i cu tata luarea aminte, qi macar ca prin coudica visteriel, ce hotarésce
ca numaI rediurile ì dumbrAvile sA fie oprite i aparate, jail. kindle 0 Warne
marI, adecl codrif sA fie neapératI i slobegl a Oda fiepe-cine orI-ce felfi de
lemutt ar vrea. i maI alesit hinca Prutulul pana acum n'ati fostil popritA Did
()data, dar fiind-ca dintru inceputit erati padurI i luncI mal multe decatfi acum
(dupa cum este sciutil), la facerea condicelor, nu s'ati fosti socotit4 bine cata
stricaciune de obOie ail pututil sA pricinuiascA In vremea viitóre, ne paza i ne
apArarea pAdurilor, care padurl i luncI, in tata vremea flindii trebuincidse 0 de
folosulii ob§teI, se di:lea sl se fi pusii la cale de a fi 0 acestea subt paza,
aparare a nu se strica Ma de cale de catre norodfi ; ca in vremea ce va avea
cine-va trebuintA de cherestea, orI pentru case, sad orI pentru care altil
sa gls6sca prin padurile de pe aprape mal ca eftinit pretù'. Tara nu dap cum
se urm6z1 In vremea de acum : a se cumpéra cheresteaua podurilor Ia0I,
altor trebuinte, cu prettl mare, afara de rênduiall, care scumpete nu urraézi
dintealta, fdrA numal din departarea Wu] ilor; din care rea urmare ce afi festal
In pamatulti acesta, de a nu fi pazite padurile, dupi cum printr'alte térI, s'ail
suitit pretulii cherestelel atata de mare, ca cum ar veni clintealte térl sti riine
depArtate, care acésta este unit lucru fade vredniett de socotintA, cum ca se cade
a se apga la o huna raduiala i paz, ca atatti in vremea de acorn, catd mal
alesit qi in vremea viitóre, sA, se folosésa obOia cu indestularea i eftinatatea
cheresteld, prin aflarea cea inlesnita, atatti fiesee-care pentru a sa trebuinta, cata
ca i orI In ce vreme s'ar cere cherestea, atatit aicea, alit 0 la Tarigrad, 0 pe
la sarhaturl : dupl cum impotriva, dud nu se Ya face pazA i ap6rare padurilor
se prieinuesce greutate i supérare ob0el, pentru pricinI ca acestea. Antéifi, ca
prin padurI se afil multime de lemne doborite josa, de putrezescil In zadarii,
dar locuitoril ce aducil lemne pentru. arsil In foca, de vagare, ne-fiindit Wahl°
poprite, cauta care copaciil este mal bunit qi mai drepta qi ILA tae pentru
lemne de focti, despicandu-la sA se aréte frumase ca sl pata lua preuhit celti
(dupl cum qi jail, nu cauta incarce carele din lemnele cele
uscate, ce suutti doborIte la pamatit, fiindil i mal bune de arsit, dar mal nearétase,
i maI alesù unil dobarl copad l din eel marl numaI crengile le incarca
in care i le adnett de le v'éndil In tare' lemne de arsil In focti, jara tulpina
rémane de putrezesce in padure in zadarti, care, dintr'o tulpina ca acelea
pate se incarce 10 0 20 care ; dama pentru ca sA nu se ostenascA, i0 incarcl
carele numaI din erne. Alti doilea, peutru taiatull cherestelel ce vandfi locuitorif
in térgurI §i factt plute de \radii la corabiI, acel locuitorI ce vêndti acea
cherestea, taie cate 10 BM i l 5 copad, pana MIA unfi lemnfi bunfi de le vine
la mésura ce aft trebuintl, i pentra unit lemni striel 10 0 15 0 acole lemne