Seria 1774 - upload.wikimedia....

1STORIA ROMINILORO 437
numiteI ap Unzal, pana dreptil unú piciorti anume Obrajasc, la gardull de peatra,
ande este inard austriacésd.
De acolo lasandA hotaralA apa Unzul, merge pe piciorulA ObrAjasculuT ce-1
qicù Morgeru§ orco, si la Mg pana ande se despartesd done drumurl in
v8rfulA picioruluT Obrajase, din care drumurT unan' merge la muntele Lapos,
ce este in Moldova, si cel-l-altA spre muntele 1VIierus, ce este In téra Ungurésd,
si din numitulA loCa trece hotarulA pe drumulA ce mergo spre muntele Miaus,
prin curmatura ce este subt numitulA munte, si se pog6r1 dreptA la vale pe
una per8i1 ce muge din muntele Miaus, si d la apa CioduasuluT, si de acolo
se sale impotriva curgereT numitei ap pana la gura p'6r6uluT Carunta, si de acolo
lasandA hotarulA apa CiobanasuluT se suTe in muntele oliontorinl prin cursara
ce se face din curmatura ce este In v6rfulti acestul munte ande e marca
austriadsca. De acolo pogorinda-se hotarulA la vale prin curmatura munteluT,
dA in pèreulil oliontoritil ce-1 (PO unguril Pricica, si urrnéza eargerea p"6itulul
pana da in apa Sula, si de acolo se suIe impotriva curgerel manad
ape, pana in gura anal Oreú ce se numesce Aghipiósa si de acolo suindu-lA tupotriva
curgerel acestuT pereil, merge dreptil la v6rfulA munteluT Caracbic, ande
sunt i boure Doinnescl, si de acolo se pog6ra in apa Cioghiesul, si trecéndil apa
in ceca parte, merge pe la loculA ce se chiarna Poiana liff Stop, pe la fôntana,
iar unguril Ii did poiana CotumbeT, si se sale la délil prin Poiad tAind curmezisti
unii piciorti ce se numesce Fagetul albitti, iar augura' 1'1 icù Fierbic,
asemenea tAjadA curmezisA i altii piciorA al munteluT Apahaos, se sub) printr'o
curmatura fara copad, ce este pe numitulti munte si de acolo trece prin poiaua
Arsa, ce o nurnescfi unguriT Igetumeza si prin Ars'éta popoiuluT si se sale in
(Mula Aldamasul, si se pog6rA pe zarea picioruluT délului Aldamasul pana d'inaiutea
porteT GhimesuluT ce mal din afara la sf6rsitalli podulul despre Moldova
ande este marca austriacéscA. De acolo merge hotarulii pe lungulA sautalul
pana in apa TrotusuluI, dreptil gura p6r6ultil Ciodamirul, i trecadA Trotusul
in ceca parte la gura pèreuluT merge in susil pe pêréli in protiva curgereT luT,
pana la capulii unuT picioril ce este intre ob6rsii1e acestuT p6reti Ciodamirul,
de acolo lag p'éréald si se sue la délA" pe zarca acestul piciorA, tAindi drumulA
ce merge din déluIA GhimesuluT asupra muntelul Codamirul, i pogoranduse putinii
la vale, iarAsT se sue in curmatura dintre muntiT Ciodamirul si Tarhaosul, si de
acolo nrméza zarca muntelaT Tarhaosul pana in Orfulil lul, mide este marca
austriacéscA,.
N e a 9n ( u 1.
Dela marca din v6rfulti munteluT TarhaosuluT, urm64, hotarulii totil zarca
pana la capulil numitulul mute, de ande se facil doue pici6re, unulA spre t6ra
I.Tngurésca, i altulti spre Moldova, i hotarulii pogorandu-se la vale printre aceste
picióre, trece p'ér6ula Tantita pe dela vale de ob6rsie, si se sale la déla prin
poiaua Tarcuta, adeca prin Arsita TarcuteT i urm6za zarca poeneT panA la stersitulA
eT, si de acolo se pogóra in vêrfulil Bolohanus, putinA mal josA de obêrsia
ltd, i trec'endit p6reulil in acea parte. rnerge pe cósta munteluT Bolohanus, si se
sale la d6lulA Melechavas, mide .este marca, austriacésca. De acolo se pog6rA
hotarulil pe zarca piciorulal Melechava i tredndil apa Bratisu, se sue pe zarca
picioruluT ce sa chiama Crucea Rosie, iar unguriT qicfi Rosca Cherest i trecena
prin poiana Cruel Rinda' se sale la capa muntelur Toroglejulti despre
Ora Ungurésca, ande sa chiama la Buor, din care se facil treT -pici6re, lusa ho-