Seria 1774 - upload.wikimedia....

424
V. A. UngcraX
rendaelI a loculul eu care maI 'nainte s'ag miluita, ca waif ce si din vechime
aii aretata deosebita supunere si plecare catre inaltula meù deArletti, dar si din
pricina navalireI vrajmisescl in curgere apr6pe de patru anI, ait cereata s6rtl
impotriva, si aft venita In nenorocire, nevoitI fiiindù a lasa casele lor si a se
imprastia inc6ce i incolo, si Ionia s'ati pustiitg ; asIa dar pentra acea de mal
susa pomenita cerere í rugaminte a lor, cercetanda-se condicile de hamaiumuri ce
se afla in Divana, s'afi gasita c. raelile MoldavieI si a Valahid, socotindu-se -aceste
done eparhif ea o magazie a inalteI mele imperatiI, platinda darea lor, sa
nu li se cera socotell vechI, or in ce chip ar fi, Mg in bad gata, sé a intealta
cand Intre raele si musulmanI se va nasce pricina de judecatg, atuncea
Voevodul Moldavid, chiamanda pe amencloue partile si pe jaluitorI si pe paritl,
va da fiesce-caruia dreptulti ce va descoperi, iata aid se va intempla pligonire
sfada intre una musulmana si o raea, atuneea divanchiatipula Voevodului
altI musulmanI vor mijloci spre impacarea partilor prigonit6re i pricinile acele
earl nu vor lua sfersita, niel prin mijlocirea musulmanilor, niel prin vre-o alta
aleatuite, ce ar privi numaI i numal si pagnbesca i sa vatéme ca judecatl
mincinóse i nselat6re pe gracile raele, aceste se vor infatosa la cadiula
carele intru cea maI mare dreptate si neasuprire le va curma, ingrijindu-se en
totti chipulti spre a nu lama ceva impotriva dreptel judecatl, i avendil cea mar
mare sirguinta si frica, ca sa nu pricinuésca vre-o bantuéla gracilor raele a Moldavel,
care pe langa acesta na vor fi sup'6rati ca tragere la streine judecatoril,
maI vertosii marturia unul cresting pentra ung otomanti va fi primita la judecata
de epitropia vre-unui morta, sea pentru stramosescl aveff, iar in pricinl ce se
atarna de darea dreptatilor dupa hotarirea i glasuirea pravilelor, nu va fi primita
nnarturia anal crestinii pentru tang otomanti. Asemenea cand uuì otomana,
sea din Btarea ostinésca, sa din alta stare. va fi supusti sub invinovatire pentru
vre-o greséla in Moldova, se va trimete la hotarele megiesite si se va pedepsi
de catre otomanicescula sett zabitti ; pe langa acestea ca t6te ca s'ail data locuitorilor
Moldaviel poruncl una dupa alta, ca atattt aceia cad din hotarele si de
pe langa malurile Dullard, fall vole, improtiva alcatuireI de mal 'mint° trecenda
in Moldova, si in prigonirile dintre densil cacjenda in ucidere, supera pe raele
eu cerero de pretti de s'ange, cum si altI facetorI de vele i 1'61, carI fara vre-ung
cuventil gmbla prin locarile Moldaviei, sa se gon6sca ; hag neincapenda niel o
indoela ca aceI facetorl de rele vor avea tot-d'auna in cugetarea lor iutrarea in
Moldova, pentru acesta se hotaresce, ca earl din eel numitl negutitorI si orenduitl,
nu este sloboda niel until otomang din locurile megiesite a intra in Moldora;
dar si acestl negutitorI vor avea la mana marturie in scrisil dela za,bitiI
lor, de vole, pe care aretaudu-le la Voevodul Moldavid, sea la vechilulti sett, si
luanda in sorisú vole dela Voevod, sal vechilula sea, vor merge la tinuturile de
afara, i dupa poruncile inalte de maI 'nainte, ca sa nu supere turcii ce vor
ambla prin tinuturl pe raele ca cerere de menzilufl, sea sa semene i sa secere
si el, seti sa se faca stapani a vre-und case sell menzil, si atatii dupa asemenea
chipa sa se lucreze nestramutata asegamenturile imperatescl; ascmenea BA
nu fie ertatti si slobodg a se supera gracile raele, renduindu-se mumbasira in
Moldova din partea vizirilor, zahiturilor i judecatorilor, pentru naincin6se pricinI
de judecatl ; pe WTI acesta averile i pamenturile, earl fiindti mônasiirescl sea
a altor ipochimene, s'ati luatii din mana lor si se numeseta a acelei raele ce
le-ag rApitù, cand se va dovedi cA nedreptti s'att Matti, pamentula sea acaretula
acela se va int6rce la eel dreptI stapanl. Asisderea nu se socotesce de crtviinta