Seria 1774 - upload.wikimedia....

346
V. A. trama/
Dar décA precupetil nu mal scumpea marfa, negutitoril eraù Insà
adesea pradatl i jefutl de zabiti de tota fe1uIt. Ba se infiintasera
havaeturi de totri felulit afarl din lege i obiceiurt Alta pe de o parte
Domnitorul impunea narturi brutarilor, iar pe de alta aga preleva de
de cum, ca o netrebuinci6s1 br6sli si ea o pricinuit6re de nedreptate noroduluI
Bucarescilor si de scumpatate intru t6te lacrurile, ce esil de aid din téri, darg,
acum, dupi venirea Domniel mete ca a doua Domnie, dupi cum t6te attele le-ama
gisittl la rea stare si orênduiala, asemenea vkluma iarisI i ac6sti premie urmAndu-se
din care pricing, a precupetilor atl ajunsil t6te in scump6tate, si sunt si1it loeuitorii
Bucureseilor a cumpgra dela ansil, MAUI lucrad de ale mAncirel, cata si
cherestka, i altele, in pretil* scumpa, preenm vor el' si le preenp6sci,
avêndil sloboclenia lor nepopriti de ese Inainte celor ce villa dup4 afari
nanda t6ranii le i6 ca una pretil i apd el le precupesca in BucareseI precum
le este voia ; deel intirinda Domnia mea hotirirea cea d'Antilla de izn6vi, Insciintima
i poi-inclina la totI de obste, [d'Ata orisenitor BacurescenI, clt si locuitorilor
tgranl, ce vinil de pe afari la. M.O, si seitI ca Domnia mea ama lipsita
si ama ridicata adsti br6s11, ea niel precupetil si nu mal fie, niel vitisie de
precupetl i poruncima gata durnitale vol agi, sa ridid acésti vitisie de precupetl
si pe totl precupetil a un-1 Ingiclui mal multa si faca el va:16r1 de lucrol
ver-ce In precupie, cata i dumitale vel s'Atara, dupg ce yeti citi porunca
acésta intra auclula de obste a tuturor, atâtú in têrgulii de afari cita si in térgula
Cuctill si In dong treI (lile pe rênda, apol se intiritl paza pe la marginl,
ea niel de cum si nu cnteze vre-unulil a esi lnaintea carelor ce villa de pe
afarg, orl en legumi de ale mIncird, ver-ce feluriml, orl ea cherestele, vara, si
orI-ce, de ale cumpgra pentru a le precupi, ci si fie negresitil popriti i sloboill
tgranil a veni tausi Cu carda in têrga si a'sl viuda lucrurile tor la cel ce
trebuinti de a cumpgra; ci fies-eare locuitor Bue,arescean sa scie si si se pij6sci
fies-earele, ea la (lile de M.O se mérgi si'si campero dela tgrani zacheréua
cea trebuinciósi, séú alt-fela de lucra, tara nu dela precupeti i si nu te eatez!
&mata, vol agi a ingidui mal multa si mal fie precupie si si mal
afta pe cine-val ei, oil' de fati orl plinteascunsil, en vre-o economie, treanda eu vederea
de catre dumnéta, orl acum, orl dupi trecere de vreme, metachirisesee
aasti precupie, cid nu mimat acela se va pedepsi, ci i dumnéta nu vel patea
avea niet untl aemnil de Indreptare Inaintea Domniel mete; care acésti hotirtre,
pentru ea si fie sciuti i cunoseuti la agie, poruncimil si se tr6ei si in condica
agio!, spre a o pazi si urma top zabitit dupi vreml ; Insi eu acésta, si
nn fie opritl ed ce ar vrea si mérgi pe la marginile Diluir/ la schele, sea a
trece peste Dunire, pentru a aduce marfa ce vine de peste Dunire, cum °reza.,
unt-de-lemnil i altele de acestea, pentru de vênclare i indestularea Bucurescilor,
fiind-ci adsta oprire de precupie o t'acorna Domnia mea la lucrurile din térg,
ce vina de sino-vi si spre vênclare la Bueuresd, jara marfurI strgine de peste
Dunire potil a merge de a le cumpgra la schele, s6A de peste Dungre, cirora
dupi pretula en care cumphi acolo, se va pnne nartula cela cuviinciosil i drepta
firi de pagaba lor. A.c6sti hotirire poruneimil negresitil si se ¿urmeze. ['roleo
pisah gosgod. 1791, Septembrie 8.
Cod. No. XX, fila 42-43.