Seria 1774 - upload.wikimedia....

290
V. A. URECRIX
«Ca unil ce scimti, gicti AluitoriI, a lucra mestqugulti nostru i la
amestecil cu denslY, a face dupa cum ail fosta ì mal nainte rufetula osebitil;
dupa acésta qicemti mai v'èrtosil pentru rêndulti vén4greI marfurilor, ca sa aiba
fiesce care/e prAvaliaA a se feri de a nu face inselaciune i pagaba obstel la preuttl
v'enclareI, cerênd i lacominda a laa preta mal multa de dtil ceca ce se
cade, i obstea si1ii fiinda de trebuinta, de nevole, vor da pretula vor cere,
ci de unele lacoma ca acestea ferindu-se, sa aiba a face vênclarea numaI cu pretulii
celd drepta ce se cuvine ; asisderea si lucrula lor ce-ilii vênda gata, din pitvaliI,
cum:salvad dulamI, minteue, giubele, iamurluce i alte asemenea a mestesuguluI
lor, sa ailia a le lucra ca brine cusaturl i curatii, OEntêiù acestea ce le-ail
gatitti de le vênda, cata i celea ce le va tocmi musteriula sa 'i le faca,
sa nu i le Insire numai fard nid unù temel' de a se descase in putine nicI
sa strice lucrulil cuivas1 cu vre unti felti de pricing, pentru ca Domnia mea
pentru una ca acésta mai vêrtostl, adecg pentra alú obstel folosa i dreptate,
ama facutil privilegiula rufetulul acestaia, obiceiurile
si dreptatile lor printeacestil hrisovii, ca si ei sa pgasea, dreptatea obstel, sa
se ferésca de inselaciunI i paguba mustereilor celor ce atl a cumpha lacranf
dela densiI, pentru ea dinadinsa se va face cercetare in vreml, de fata si pe subt
cumpRii, si pe care dinteksil se va gasi in vina dintr'acestea, nu numaI salvaragiula
va fi pedepsittl, ci i starostea cu /Arbil vor fi in villa de a se pedepsi Ora
de a nu se putea indrepta cu niel unù fela de pricing, ca unil ce pentru aceea snot
orendaitI proestl, cerce povatuiasca, rufetulti in tata vremea; asisderea
sg, fie starostea i ca rufetulil lor gata la poruncile domnescI, ce li se vor
da ; ci c'dtI dar lucréza mestesugula acesta i aù pecetluiturI Domnesci la mini,
ail a se cun6sce de salvaragil, si el ail a cunasce de maI marele lord si povdtuitora
pe starostea, si a se sci pe sines1 fiesce carele ca sunt bagatI
la brasla i supusl starostil, a-I da ascultare in tata vremea, iar pe cold nesupusti
sa aibg, starostea a'l argta, ca sa, se pedepsésca; i ama intaritil hrisovula
acesta ca insge credinta Domniei mele Ico Mihail Costandin Sutul Voivod i ca
credinta pre iubitilor Domniel mele fil Ian Vv., Grigorie Vv., Alexandra Vv.,
martod puindl i pe totl dumnélor cinstitilt i credinciosil boeriI eel mad aI
Divanulul Domniel mele, Pana Filipescu vel ban, Ienache Vacarescu vel vist.,
Dumitraseo vel vornica de téra de susil, Manolache Brancovénut vel logf. de téra
de susa, Ianache Moruzi vel vornica de Ora de josil, Manolache Cretulescul vel
logf. de téra de josa, Alexandra Manul vel spatartl, Grigoraseu Sutul vel logf.,
Ian Florescul ve l clueera, Teodorache Guliano vel paharnica, Draghicénu Otetilisan
vel stolnicil, Alexandru Sutul ve! comisti, Pan Dumitrache Löcustén Tel
sluger, Hagi Milialache vel pit., si Tspravnicti Manolache Brancovén vel logf. la
Ora de susti; i s'ag sensI brisovulil acesta la ánteulti anù dintre a doua Domnie
a DomnieI mele aid ia °rapid scaunulul Domniel mele Bucuresel, la anil
dela facerea lmnel 7300, iar dela nascerea Domnulul Dumnecleil i mântuitonalui
Isus Hrist. 1792, Martie 24.
Cod. No. XX, fila 445.
Hrisovulii breslel bärbierilor di); Bucuresd.
Fiind-ca rufetubi barbierilor meted, cad locuescil aicl in orasula Domniel
Mele Bueurescl, al avutil obiceiurile si aselaménturile ce se cuprinda mal