Seria 1774 - upload.wikimedia....

tsToRta RolargtoRfr 251
gustorulti este raja, iar nu sudit4, eat i marfa care vine in féra Dontniel nzeke
nu este sudi(éscti, clupa cum pentru acésta amti adusa Domnia mea pe insuoI
tovarasula s'eú de aid stapanula marfil, si no déte pliroforia, ca marfa este a sa,
ill
pe la tèrgurl sft vamuiasca tutunula ce se vinde In térgti, dupa cataloga
dupa obiceik i tutunulti ce ese din t6ra sa se vamaiasea la schela pe ande va
trece, cate Tina bang de oca, dupa obiceiti, iar prin sate, pe la casele locuitorilor
sa nu se cuteze vamesisi a Arabia si a vamui.
Craiova ca ciad judete, Gorj, Dolj, MehedintI RomanatI ea
schelele lor, cata marfa se va radica Valcea' dela Craiova, i dela aceste cincl judete
va vrea sa tréca in t6ra ungarésca si va trece prin schela CaInenilora, say piatésca
vama la Calnenl, i orl-ce marM va esi prim vama CaInenilora si va merge
la Craiova, sétl la aceste cincI judete sesI platésca vamp, la CalnenI, si
sa se tie In séma, vare vamesil aI CraioveI sa scie ca are a da peste bauil camariI
tal. 200 pentiu 16fa dohtorulul, i spiterulul de acolo, si a dohtorul-1 dela
Ramnicti, care bani 'I va face teslim ca porunca Domnil mele, ande se va porunci,
pang, se va asecja dohtorulti i spiterulti.
Valenil ; cela ce va cumpëra sa scie ca are al dée la ceI ce lucréza
cate banl patru-cjecl chief de vadra, si celea patru-4ecl de 4ile pe ana,
puturile' i raehiula din téra turasca cum si holirca din t6ra les6sca.
clupa hotnrirea ce este facuta prin hrisova, ail a fi de tail poprite, spre a nu
trece in téra nemtésca, macarti cata de putinti.
Pentru cata vina vor face brasovenil suditl, orl din viile ion, ce ail aic
In téra, 0:1 de cumphat adeca butl sal'. vor vrea a e trece in
téra unguirésca, pentru totti acela vinti ce-111 scotti din téra sa platésca vama, la
Rita trel, iara vinurile ale altora sa nu sa amestece in viuurile lor.
Branza ce merge de aici la téra ungurésea, sa platésea de povara banI
40, dupa cuprinderea catalogniul, iara branza ce ding barsanil dela oile lor
pentru trebuinta caselora lor iard nu pentru de vama sa nu se supere.
Peutru cherestele, fiind-ca vamesil negustorie' de pe afara nu cauta a vamui pe
la VergurI dupa obiceiti, ci ambla prin paclurl ande se taie, si apuca pe locuitorl
de le lua vama, acésta sunt opritf de a o face, si numai pe la targuri- undo se
va vinde sa vamu6sca.
Focsanil; celti ce va cumpèra sa scie ca dela cherestelele de casa, lemne
de foal, grail, porumbil, meiti, orI fasole, varza, cépa, unte qi altele ca de acestea
bucate leguml ce vor vinde In tirgula Focsanl, nu are a le vamui acelea neesinda
din Ora clupa hotarirea ce s'ail fosta Montt'', IDA cele care vInda i cumpha
orasenil i locuitoriI intro dênsiI pcntru a lor trebuinte, gall din celea ce nail
negustoril pentru negustorie.
Pentru miere, fijad-ca vamesil nu urmail dupa obiceifi i catalogil a
o vamui dupa ce se strecóra prin butl, ci dupa ce o stringa negustoril in kip', 'I
apnea de vamue butile, i apol dupa ce o scurol cand este a o vinde, '1 apnea
si le lila alta vama, care acésta fiinda peste obiceifi, sa dée in sciie tutulor
cumpOratorilor de vaml, ca sa fie insciintatI, cum ca butile de miere, cand se
scurge din ark nu ail ale vamui, far de numal dupa ce o scurge si se alego
céra, atuncI and vor vrea a o vinde ati a varaui, dupa cataloga.
Pentru vitele de bol i vacl, cal bivoll, este porunel strasnica data a
nu la Ora strOina, iara la Ora turcésca numaI ca cartile DomnieI mele