Seria 1774 - upload.wikimedia....

212
Eata acum si un privilegill special:
16 privilegiurl ale vornicilor, inec 8 de téra de sus, i 8 de Ora de josii.
Zemle Vlascoe De vreme ce al 2-lea vornicl pentru slujba lor a avutd
veclif obicehl qi mila dela totI DomniI de sunt apératl de rênclula dajdiilor scu-
lVforuzi vel. vornicil de tdra de josil, mntru desIvërlitl stapAnirea 1u, ca
domnésea sloboda ce s'ail aflattl, spre a lua d-lul tota veuitulú eI, atata de dara
din campri, cata si la lanaru terguliff dela or4ertil Ploesceni, (M'ara numal din
ed ce se tragd din "'émula calarasilor i ro§iilor, i calarasailor ce all fosta avuta
din vechime hris6ve ale vechilor DomnI de a fi priveligiatl, pe acea mo0e
nu ne-amd pripita ca t6te acestea a face intaiirea acestul harti cara de cercetarea
privilegiurilor acelora priveligiatr, ca nu cum-va sa facemtl inpotriva la acea
ce ama isll antela i dupa ce prin amgrunta cercetare t'ata cu or4enil Ploesced,
in Divana., ne-ama plirofotisita dela insu§I el, din cuprinderea hrisóvelor
lor, ca nu pomenea pentru pAmentalti moqiel timid, adeca ca se fie i Ornentala
mo0I intru stapanirea lor, fara de tamal slobotienie a se hrani pe (tensa,
niel serie In hris6vele lor de a fi priveligiatI pe Miga roíi, i calar41, calaraqd
qi totl altil or4ed ver-c41 vortl fi qi se vord aduna strèlni dupa vreml In Ploesci
ca locuinta, ci inca i davagii s'ail arelatil atuneI fata in Divana inaintea
Domnid mele némarile celea care se traga din ro0I, i calara0, qi calarapl,
asupra ora§enI din PloescI, i straid i adanatura, fiindll fara de niel
una cuvêntii de dreptate cauta a se face gi el privilegiatI, cerendil ca sa-1 infruntamii
pe or4eal sa se astempere, i sa nu mal pricinuiasca ob§tiel cheltuell
ca ne astempararile lor, prin jalbile ce del' la Domnie aa dar facendu-ni-se eanoscutd
ca numal la acestea némurI aii fosta privilegiurile domnilor vechl date,
numal pentru sloboclenie de hrana, iar nu ii stapad pamantuldl mo§id, ama
poruncitù de s'A t'Acata cercetare, gata acolo la fata boculul, ct i aicl, ca sa
afilmil critl qi care se traga dintru acelea némurI, la cati ail fosta data domnil
vechI aceili privilegiù, spre a nu-'1 isterisi de dreptula lor, qi pre 19 sinete ce
s'ad aflatti atuncI in viatg, dintfaceI vechl ro01, calaraviI §i. camara§il i-amti lasatil
Domnia mea privilegiatl, ca sa mi dea adeca niel dijma, niel daca, cum
pe altil, cê4i sa vor maI dovedi ca se traga dintr'acelea némuiI, orl parte barba-
-Usa, ori parte femeeasca, casatorita macar (lupa strnd orépnI §i va fi. qeiretorI
In ora0, iarAq Domnia mea subt privilegiula numimil,
dupa ce amil alesil pe aceOia care all avutil privilegia din vechirue, ama indraft
apd §i. Domnia mista harta i stapanirea vorniculuI Moruzi, atat pe
ora§ti cata qi pe mogie i satele ei, spre a fi degvérkiitil stapilna, lutinda dela
toti
V. A. URECHIX
dijma, daca, adetula pravnilor, vên4endu-§1 numal vinurile
rachiurile dumnelul, dupa privilegimile ce all totI stapaniI de mo§il, qi ama
data la mande dumnéluI hrisovd Domniel mele, cu léta cum se vede cuprinptorii
ca tiSta indestularea pricind qi a intocmiril ce amtl notita pe larga,
asa niel pre cd adevëratl piívilegiai ca hrisóve vechl nu isterisita
Domnia mea de mila lor, insa pe cata Ii s'ail carlutil i la catl se envine,
niel pe dumnéluI vornicula Moruzi nu l'ama isterisitù de haruhl ce
facutll numitil fratI Domd, dupa volnicia ce ail avutú, iar Mavrogheni striceindä
acestà dréplä ;si volnicä hotärire de trei domnii i isterisincla pe dumnélui mai
suslí manitulti boertí de orafulti Ploesci, de a fi, privilepiall ci celor ce se cade