Seria 1774 - upload.wikimedia....

isroflie noldrzrLoRt 205
cului de a's1 schimba situatiunea lut de scutelnic deck déca este
napastuit.... iar judecata de este nripastuittl cine o va face?...
Era asa deci o nouä specie de iobdgie.
Dispositiunea din nould nizamil cu totulti in favòrea boerimei,
este acea dela art. 9. Noul regulamenta opresce pre boeri de a transforma
in bani munca ce le este asigurata dela scutelnicl; iar art. 9
clice, cä boerii cad nu vor putea gasésca scutelnicii lor, ori nu
vor avea trebuintà de =Inca lor, vor primi dela visteria tèrei o despagubire
in bani de fie-care scutelnicti. Eaca originea regularei scutelnicilor
prin Regulamentuld Organica (1).
(1). Ponturï, pentru scutelnici ariitiiare de chipi si mjlocult prin care
hotiirimet sei se facet urmare de acum inainte.
Suma cea hotiriti a scuteluicilor co s'ati hiriziti de Domnia, mea la
fieq-care ca si ail)/ pentru trebuinta slujbel séle (cum In celti petcetluitti Domnesculti
nostril catastihii aréti) sl se grijasa dela vistieria Bonnier mele, ca si
se Imparta pe la téte judetele dupi analagonulti ludelor al fle-ciruI judeta qi
si nu se dée numal dela unile judete i a0§derea si rtimie incircati birniciI,
ceI-1-alt1 si rémle nedajnicI.
Parte din locuitoril de la verl-ce sattl, si se dée scatelniel dupi analogia
ludelor, adeci din eel ce se afli cu loeuinta inteacelii satù', iar si nu se dée
satulti cu totulti ; pentru care poruncimil strapicii la visteria Domniel mele si
se pue tóti silinta, ca si nu rémie niel si1ite, niel sati in care si nu se afle
birnicl in vistieria Domniel mele, fiind-ca nu puma iipravnicil se vor pedepsi
tare, ci i dumnélul vel vist. va cidea in urgia DomnieI mele and impotrivi
va arma. Scutelnid al fie-ciruia si se faci prin marifetultl ispravnicilor, caril ai
datorie si cumpaneze cu mijlocü, ca si nu se iée frunta01 i 0, rémie eel neputincio0',
din care pricini (neputkdil réspunde orênduelilor judetulul) si nu
spargi vre-unti satii, care de se va intêmpla vor rémanea vinovatl ispravnicii
si Asp*. Inaintea Domniel mele, i all' din frunta§I se vor gisi la cine-va0
ca scutelnicI, negregiti si se dée la birti, i sa se (lee altil in loculil Ion adeci
de mijloci, i in arma ate sate intregl se vor ggsi date ea =Yenta de scutelniel
si se strice, i insciintindu-se la vistieria Domniel mele si sg, dée 0 dintr'aceI
scutelnicI dupg, analoghie.
Scutelnicl si se facg, din buna lor vointa ca tocméli Ma de a nu fi
silii de nimenl.
Nimen't din eel ce ad scutelnicI si nu se indrisnésa si silésci pe °randuitula
sêú scutelnicti ca sg-I iée bad.
Ispravnicil din fie-care judeti si grijasci pentru fie-cave scutelnici ce
vor da, si dée i adeverinti la cela la care s'aii harazitù, atatù' de nume cat"
qi chipulti lul, i cola mal sasú isü, aduanclii adeverinta la visterie, i se va
da Domnescile nóstre pecetluiturI.
Scutelnicl, ami orénduitti Domnia mea la totl la ceia ce li calutti,
Istoria Roindnitortl de V. A. Urechid. TOM. II aid seriel, 1786-1800 si al IV-lea dela 1774. 14*