Seria 1774 - upload.wikimedia....

144
V. A. Mama
Sirta areslatilor pentru hotie preocupa pe M. Sutu indata dupt
sosirea lul In BucurescI, precumil vedemil din urinatórele acte :
S'a facuta ponina catre di-Limeta vel Caimacam, ca pe top' vinovatil caV
ad gasitil dumnélul InchisI la pararla CraioveI si pentru catl se vor fi mal trimisd
si vor fi InchisI de cand ad venia Maria sa, sa trimit4 estracta ca arétare
de cand sant inchisl i vinovatia lor. 1791, Septembre 25.
rerea zapcialuI nu este fgra de cale, cad dupa cuna scia orénduiala zapciilor la
dreptula obicInuitd ala lor, cum si ala starostiel cu zapciI, arad MarieI tale pe
larga, adeca la cate faca zapciula tacsila in bata' BOA cum si lucrurI miscat6re
pretuite, la acelea IsI iée deciuiala deplind, iar dela acareturI nemiscg,t6re, cum si
dela tiganI, ce ati 6resI-care deosebitil pronomion din lucrad miscatóre se da filodorimd,
jara nu are a lua zapciuld la acésta ejeciuiala, care nemiscat6re lucranl
a acestel Imparten' fiinda cu pretuhi lor tal. 1130, ama &Ud ca cale sa i se
dée zapcialuf filodorima tal. 70, ca o a treia parte din geciniall, preOuma asIa
s'ad si obicInuita dela alcatuirea pravilnicescil condice si pana acum; afara dintr'aceste
mal însciiiâmù Mariel tale, ca actste-clecinelI i filodorime a le zapciilor
sunt legate dup. felula pricinil lor, adeca cana cine-vasI de sine da jaiba,
si voesce a'sI viuda una lucra ahl séti nemiscator, ca mezattl, i dapa ce se lamuresce
prin alegerea judecateI, ca este bunii ala sea, i prin porunca gospod.
ori',,nduesce la starostea de a se vinde cu mezata, si nu se orênduesce la acea jaiba
si cerere a zapciulul seié cjeciniall dela Divana, atand din tóta suma véhdariI mezatulul
iar starostea da (10116 parale adeca o para a sa i alta para a telaluld, iara
cand la acea jaiba si cerere se rénduesce zapciula dela Divand, guiad' sa iée tjeciuiala
din tal suma véndaril la led patru parale, din care qeciuiall ié zapciula doué
parale, si starostea cu telalul asisderea, jara can(' vre-una lucra nemiscator
cuI-vas1 se viudo cu mezatil, cu rénduiala dela judecata si ca hotadre Dommisca,
prin zapcia, pentru a se piad datoriile ce este datora acesta stapaml ala lucrulul,
atuncI starostea id doué parale talalic la tal suma véngariI, iar zapciula
Manda din manele starosteI suma banilor numal cata este datoria, î implinesce
la datornica ce are sa, iée, si dela ele IsI trago 4ecitriala saf iar nu are a cere
deciuiall séti vre-o alta impartasire, si din baniI ce ad rgmasa la staroste peste
implinirea datoriel, ci aceI banI cap sunt rémas1 se dala de staroste la stapanula
lacralal; asemenea si pentra filodorimata ala zapciilor, orénduiala se cade a so
urma Intfacestil chipa, adeca la cate lucrurI miscat6re suut trecute si pretuite
prin alegerea judec4eI, la acelea are sa-si iée zapciuld deciuiala deplind, lar
se va face stramutare vre-unul lucra nemiscator dela una °braza la altuld,
cara fie si pretuita, la acela nn are zapciuld sa iée eciiiiai ci numaI filodorima
pro cata se gasesce ca cale de catre judecata, care pentru acesta feld de
madea dela alcdtuirea praviluicescil condice si pana acum s'aa urmata a se da
filodorima cate a treia parte din lecitall, iara d'id nu se face mutare aceluI lucra
nemiratoril dela una obrazil la altuld, ci acela care l'aù avutil iarasl la acelasl
ati hotafitti judecata sa r5mae, fiindù' drepta ald luI, atancI niel cate a treia parte
din cjeciuiala nu ié zapciuld filodorima, ce mal putind, pre cata judecata gasesce
ca cale, fiind-ea acela care stapanea lucra nu s'ad folosita nimicd, de vreme ce
lucra In stapauirea lui aú fostd, i jara la eld aa rgmasil, i trasuld In judecata
ari fostd numal ca o Mira; ci IntfacestasI chipa fiinda obiceia cuna s'ail urmatd,