Seria 1774 - upload.wikimedia....

128
satelor 0 a carciumilor mitropolid, sa7I faca sa'§I ridice vinurile §i rachiurile
de pe acolo sa le dud uncle le va fi satele i unde fostil carciumile maI
dinainte, iara pentru daca anulul trecatti, fiind-ca de ob§te s'aii. %mail hotarirea
Domniei mele de a nu fi supératl locuitoriI pentrul'éma0turI de clac din vremea
qtirilor nemtescl, poruncimil Domnia mea, ca numai pentru claca acestul
urmator anti sa le faca orandaitula zapciti mumba0rettl prin marafetula ispravnicilor,
s. rilspuncia daca diva obiceih i diva, caedul Divanulul. 1791, Dec. 20.
Procit. vel logofétl.
Prea inagate Ddinne.
V. A. URECHIX
Cu srnerita nab% anafora insciintamti Maffei tale, ca locuitoril ce sunt qegatorl
pe mo0a Gheghita a mitropolieI §i pe alte mo01 tall ale mitropolieI acolo
Pentra arnautil paznicI i dijmuitoril mo0eI, sa nu tie mônastirea.
Sa li se dée tel. 120 ce ail pricinuitil el atuncI la Mavrogheni
luat5 fa de mhastire in vreml trecute pentru cele mal susil argtate.»
DecI la cercetarea ce le-amù WW1 atuncI, amù cerutil satenilor. vre-unù
sinetil gal% din privileghiulti lul Mavrogheni sa ne aréte, i ati gist' ca ail avutil
(tail fépusti in cea-l-alta rasmirita, dala nol gicemil, ca de ar fi avutti
aceste privileghiuff, in destula vreme aü avutti ca sa le inoiasca dela altI bait*
domn1 ce ail statutil dupa aceea rasmirita; mal cerutil ca sa ne aréte
pie vre-un capitand de Slobojie, ad pre vre-unil logorétil de aI curtil cu sciinta
ca aù v'équtil séti aù cititti acelii privileghiti, i al 4isil a n'ail pe nimenea, ci
acestil zapisti ce se catigoiisesce de egumenti s'aa luatii de judecata i s ail datù
la mana zapcialuI spre a-111 aata Divanulul ttirif, care acum Ill vécjumti la mane
egumenului.
Agtamil InaltimeI tale 0 de Eresimù ce a %nth' judecata asupra acestor
noua pontiff.
Intéi pentru dijma de fail dupa legea ì obiceiulil tè'rit sa o dée, cad 0
eel ce facti curaturl cu ostenéla i cheltuiall, dupa treI ant 41 dati dijma, cu
atatti nag vartosti acolo, fiind camp', ara nicl nu-111 sémana i cosesce
de géba.
Pentru podu ved de ate orl trece amblandil diva, hrana, veff pe josh*
ved calare, sOl ca multi awl, sal i ca alta povara pentru trebuinta caselor lor,
sa nu se supere, fara numal dada îi va inpovara multi cu negotil, numal atuncI
sa platésca tredtérea cad i mônastirea face podu cu cheltaiala.
Pentru lemne uscate de focii cum 0 pentru cele ver4I de lucru, platindil
hadi. mônastireI, sa aiba voIe a lua, lug cu scirea egumenuluI séil a padurarulul.
Pentru na6ra, dandall oiumil dupa °Muhl cele po-treI parale de sacA, ca
acestea se intelegil mita morarésca, ca al dea randa ca protimisisti celor ce le
întindìl parale in maul qi pe incetù incetti o fácu obiceiii, i candd se va ineca
m6ra, séti se va strica, (lice egumenu, cu plata din cheltuiala mônAstiril, a, le
dréga i sa le tocmésca, cl nu-I stint nimeni datorl sa-i lucreze fara de plata.
Pentru clad, sa urmeze cum se cuprinde la cartile domnilor, dupa
t'éril, cum amil vèlutti in cartea Maria sale Alexandra voda Ipsilant la mana
egumenulig.
Pentru carne de mancare se primi 0 de egamenti, a se urma in pontù de elti.
Pentru vial de prasnice 0 de nunta va sa (pea ca se cheltuesce multi, 0