Seria 1774 - upload.wikimedia....

102
V. A. UREcad
aicl inteacésti téri, la unit din prostil. locuitod, vedemil ci se urmézi in potrivg
ad. putemil (lice : Buda, necinstit çi patil spurcatti, pentru e. multe diii fetele
feciére Inca dandi-se i indrigindu-se Cu (maI nainte de cununia cea
dupg lege) mid si la fapta pecatulul ourviel cu nidejde cg-lg va cere de barbatti,
si in urmg dupg implinirea pecatulul, aceI inselitorl se intorcil, se clescii, nu le
primesca, apoI indati intl.& in judecitl, desgolesca rusinea faptelor, necontenite
superid faca judecitilor, se stingti ca cheltuelile, se di pricing si zapciilor
[data politicesce citti i bisericesce de gl6be i geremele, i in cea de pe uring
pierda si sufletele, cg mult1 din tined ca si-1 apere fapta, séa de mine ca
BA nu se aréte vinovatI, sea de nevoe nevrendil ca sg o iée nevastg, ci primesca
blistemü., faca infdcosate jurimenturl, ca al scape de pira fetelor, i asIa amendoue
partile reminti intr'o cure neindreptati, unali cu perdere de sufieta, alta
en perderea curitenid fecioril el, si amine ca o curvi, altele îi strici fecioria
cu miff si apoI, sea de sine, Wit indemnate, cada in spinarea altora, ce-i Oda,
séù' maI cu chipti, séú mal chivernisitl, ség mal cinstii, procure' de acesta felt"'
done pricinl s'ail intemplata dovedita chiar inaintea judecitil smereniel
nóstre, altele iarist se intempli de nascti copiT, ì ca si nu fie rusinea lor yeditg,
i pentru ca s scape de ispravnicI, de zapcil, de protopopI a nu le globi
precuma sunt obicInuitI, ele if °moil copiil, si peste fapta curviel se facti i ucigase
de pruncl, i ea acesta chipa multe nelegiud obiclnuescti la acésti taing a
cununleI de care puxurea i mai tot-deauna sunt judecitile superate cu jubile
pricinile lor, si nu numal la fete se urrnezi acésta, ci i la neveste viduve, care
tirli de sfialg si fin de niel o rasine dati jilbl, desgolindull curvia lor i cerenda
apoi i jadecati; ded pentra una ca acésti ama sontita smerenia n6stri, cl este
cu cale si de trebuinti a se da unti nizama de obste la t6t1 téra, prin t6te satele
i °resell), de va fi si ea bung primire a MgrieI tale, ca si dea ispravnicil
scire i porunci taturor, spre a se pgrisi de aceste tele netrebniciI i fapte rusinate,
adeei i pgrintil siiji chivernisésci fetele i fetele pizesci curitenia
lor, aretandu.-le yi ficendti sg intelégg fiescare, ca de mum nainte aunt neprimite
cererl de cununil silnice i rusinate, Oii cored de banl i dd zestre,
dupa acésta in urmi, dud na vor fi urmitére si nu vor face pirisire, orl-care
fati ség muere vedan g va cidea in pecatula curviel ea vre-unti têntirg, sé rt de
vole eu nidejde de insotire, séti ea alte maglisitére amigell curvescI, fa niel o
judecatg, sea bisericésci, séti politicesci, pira ei si nu fie ascultati, ci mai
toga' al se eerte, seri fata, séti indemng.toril eI, sél pirinta el. cad art primita' a
pricinui si art suferita nude ca acestea, earl numal dud va fi sill de niprasni
asupra vre unela, la locti nude si nu fie nidejde de scipare ; care sill pe data
si o fad aretati cu vrednice miirttuii, impreung ea semnulti fecioril el, acele jam
llama sg aiming ale primi, pentrn care remânemti pururea indatoratI a le judeca
si a le hotiri dupg sfintele pravill in cinstea poruncilor bisericesci canéne pro
dreptate i legiuite hotgrirl, i cu acesta mijloca socotimti ci se va inceta si se
va tija acesta rei ()Muir' i nelegiuite fapte, si multe din fete ski muerl veduve
isI vor pizi curgtenia lor tiinduli-se nid.ejdea, el vor fi ascultate si primite
la judecatg spre a dobandi silnice i rusinate cununiI, sag anti folos de cistige,
cu implinire de banI si precnmil fiescare se va punta, i cinstea isl vor pizi, asIa
vor réminea ; pentru care rugama si pe Mina ta ea nu numal si se fad, publicuita
acésta in Mg téra, ci si se si poruncésci boerilor ispravnicl de prin judete,
cipitanilor, zapciilor de pria plii, ca nimenl de acum inainte sii nu mai
globéscg, sea pro fete? see pre tined, de yreme ca nicl el n'ag a's1 mai cauta