masterplan în domeniul asistenţei sociale rezumat - Consiliul ...

MASTERPLAN
ÎN DOMENIUL
ASISTENŢEI SOCIALE
REZUMAT
Beneficiar: Consiliul Judeţean Sibiu
Contract nr. 5154 din 04.05.2009
Elaboratori:
S.C. Danco Prod SRL Sibiu - Departamentul de consultanţă
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu - Centrul de Cercetări în
Domeniul Calităţii
S.C. C&M Consulting SRL Sibiu
Director proiect:
Prof.univ.dr. Dănuţ Dumitraşcu
Sibiu, noiembrie 2009

Colectivul de autori
(în ordine alfabetică)
asist. social Mihaela ACHIM
ing. Eugen ANISIE
prof. univ. dr., soc. Dumitru BATÂR
lector univ. asist. social Viorica BOBIC
asist. univ., sociolog şi asist. social Sorina CORMAN
pedagog Dana CRIŞAN
ing. Maria CUZIC
prof. gr.I, ing. Codruţa DUMITRAŞCU
prof. univ. dr., ing. Dănuţ DUMITRAŞCU
psiholog clinician Marius Mugurel FRĂŢILĂ
prep. univ. ing. Valentin GRECU
psiholog clinician Roxana MĂRCOIU
conf. univ. dr., ing. Dan MIRICESCU
şef lucr. dr. ing. Gina-Maria MORARU
lector univ. ec. Roxana SĂVESCU
prof. univ. dr. ing., ec. Moise ŢUŢUREA
asist. social Luminiţa-Maria VOINA
ec. Ana VULCU

CUPRINS
– cuprinsul lucrării în extenso –
Cap. I. Nevoile actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu……………………………… 8
1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială şi prognoza pentru evoluţia acestora în
perioada 2010-2019……………………………………………………………………….8
1.1.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Nevoile de asistenţă socială în
judeţul Sibiu”…………………………………………………………………..… 8
1.1.2. Diagnoza nevoilor actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu………………….. 9
1.1.2.1. Analiza legislaţiei din domeniul asistenţei sociale privind nevoile actuale
de asistenţă socială……………………………………………………………….. 9
1.1.2.2. Tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială la nivelul regiunilor
judeţului Sibiu şi evaluarea nevoilor actuale de asistenta sociala la nivelul judeţului
Sibiu……………………………………………………………………………....11
1.1.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind nevoile actuale de asistenţă socială în
judeţul Sibiu………………………………………………………………………40
1.2. Prognoze privind tipologia nevoilor actuale de asistenţă socială 2010-2050 în judeţul
Sibiu………………………………………………………………………………………53
1.2.1. Date de bază privind prognoza tipologiei nevoilor de asistenţă socială în judeţul
Sibiu………………………………………………………………………………53
1.2.1.1. Previziunea evoluţiei fenomenelor demografice în judeţul Sibiu……… 53
1.2.1.2. Prognoze privind evoluţia populaţiei în Regiunea Centru şi în judeţul Sibiu
– anul 2050………………………………………………………………………. 54
1.2.2. Prognoza privind evoluţia nevoilor de asistenţă socială în judeţul Sibiu pe cele
cinci regiuni ale judeţului…………………………………………………………55
Cap II. Analiza realizării SAS, în judeţul Sibiu, în perioada 2008-2009………………..59
2.1. Date generale cu privire la proiectul de cercetare „Realizarea SAS din judetul Sibiu
in raport cu standardele generale de calitate in serviciile sociale”……………………… 59
2.2. Realizarea SAS din judeţul Sibiu ……………………………………………………. 60
2.2.1. Analiza legislaţiei în domeniul calităţii serviciilor sociale………………………...60
2.2.1.1. Principalele acte normative care reglementează calitatea serviciilor
sociale…………………………………………………………………………......60
2.2.1.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind calitatea serviciilor sociale…… 61

2.2.2. Realizarea SAS din judetul Sibiu in raport cu standardele generale de calitate in
serviciile sociale”…………………………………………………………………62
2.2.2.1. Organizare şi administrare………………………………………………62
2.2.2.2. Drepturi…………………………………………………………………. 70
2.2.2.3. Etica……………………………………………………………………...73
2.2.2.4. Abordarea comprehensivă………………………………………………76
2.2.2.5. Centrarea pe persoană………………………………………………….. 83
2.2.2.6. Participare……………………………………………………………….85
2.2.2.7. Parteneriat……………………………………………………………….87
2.2.2.8. Orientarea pe rezultate…………………………………………………. 89
2.2.2.9. Îmbunătăţire continuă……………………………………………………91
2.3. Probleme, concluzii şi recomandări privind realizarea SAS, în judeţul Sibiu, în
perioada 2008-2009………………………………………………………………………….96
Cap. III. Analiza activităţii IS din punct de vedere organizaţional şi economic………...99
3.1. Date generale cu privire la analiza activităţii IS şi DG din punct de vedere
organizaţional şi economic………………………………………………………………….99
3. 2. Activitatea IS din punct de vedere organizaţional………………………………….100
3. 2.1. Rolul, locul şi competenţele CJ Sibiu - Analiza axiologică…………………….100
3.2.1.1. Competenţele Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale…101
3.2.1.2. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale
exercitate prin şi de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Sibiu ………………………………………………………………………………….107
3. 2.1.2.1.Organizare şi conducere, regulamente……………………………113
3. 2.1.2.2.Resurse umane – analiză…………………………………………120
3. 2.1.2.3. Resurse umane din cadrul DG – Activitate 2008………………125
3.2.1.3. Competenţe ale Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul asistenţei sociale
exercitate prin şi de către unităţile medico-sociale Sibiu şi Sălişte din subordine…..132
3.2.1.3.1.Organizare şi conducere, regulamente ……………………………132
3.2.1.3.2. Resurse umane – analiză…………………………………………137
3.2.1.3.3. Resurse umane – Activitate………………………………………138
3. 3. Analiza şi interpretarea datelor – economic şi financiar…………………………...139
3. 3.1. Resursele financiare……………………………………………………………...139
3.3.1.1.Reprezentativitatea bugetului alocat pentru sectorul asistenţă socială de la
bugetul judeţului …………………………………………………….139

3. 3.1.2. Indicatori şi surse………………………………………………………….142
3. 3.1.3. Analiza surselor de finanţare pe perioada 2005-2009 a sistemului de asistenţă
socială din subordinea CJS, respectiv DG şi UAMS Sibiu şi Sălişte………143
3. 3.1.4 Analiza cheltuielilor bugetare pe perioada 2005-2009 …………………….147
3. 3.2. Resurse materiale – patrimoniu…………………………………………………..165
3.4. Probleme, concluzii şi recomandări privind activitea IS şi DG din punct de vedere
organizaţional şi economic………………………………………………………………...169
Cap. IV. Analiza parteneriatelor încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG pentru
realizarea unor SAS………………………………………………………………………..171
4.1. Date generale cu privire la analiza parteneriatelor încheiate de CJ sau de DG pentru
realizarea unor SAS………………………………………………………………………..171
4.2. Analiza legislaţiei privind acordarea serviciilor sociale prin parteneriate………...172
4. 3. Parteneriatele încheiate de CJ si DG………………………………………………...173
4.3.1. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean / Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Sibiu………………………………………………173
4.3.2. Colaborare inter-instituţională, scopuri…………………………………………174
4.3.3. Caracteristici parteneriale………………………………………………………..177
4.3.4. Atribuţiile instituţiilor / organizaţiilor partenere…………………………………178
4.3.5. Resurse implicate………………………………………………………………...180
4.3.6. Roluri şi responsabilităţi în cadrul parteneriatelor………………………………185
4.3.7. Circumstanţe …………………………………………………………………….185
4.3.8. Beneficii şi riscuri………………………………………………………………..186
4.4 Probleme şi concluzii…………………………………………………………………..187
Cap. V. Analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar
legate de sfera de competenţă a acestuia………………………………………………….189
5.1. Date generale cu privire la analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea
consiliului judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia…………………189
5.2 SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului judeţean, dar legate de
sfera de competenţă a acestuia………………………………………………………...190
5.2.1. Analiza axiologică a legislaţiei……………………………………………………….190
5.2.2. Principalii furnizori de asistenţă socială din judeţul Sibiu………………………191
5.2.2.1. Principalii furnizori publici de asistenţă socială …………………………..191
5.2.2.2. Principalii furnizori privaţi de asistenţă socială……………………………192

5.2.3. Principalele categorii de persoane care beneficiază de servicii de asistenţă
socială………………………………………………………………………………..194
5.2.3.1. Copii ………………………………………………………………………..195
5.2.3.2. Adulţi ……………………………………………………………………….196
5.2.3.3. Vârstnici…………………………………………………………………….197
5.2.3.4. Persoane cu handicap……………………………………………………….198
5.2.4. Tipuri de locaţii…………………………………………………………………...199
5.2.5. Tipuri de situaţii…………………………………………………………………..201
5.2.6. Tipuri de servicii oferite……………………………………………………….….202
5.3. Concluzii privind analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără implicarea consiliului
judeţean, dar legate de sfera de competenţă a acestuia……………………………...211
Cap VI. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către Consiliul Judeţean
Sibiu prin subvenţii sau contracte………………………………………………………...213
6.1. Date generale cu privire la analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către
Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau contracte…………………………………..213
6.2. Analiza axiologică a legislaţiei privind competenţele CJS în finanţarea unor servicii
de asistenţă socială prin subvenţii, proiecte sau contracte………………………………214
6.3. Model de bună practică – „Program judeţean multianual de îngrijire social-
medicală la domiciliu, al Consiliului Judeţean Harghita pe perioada 2008 – 2010”….223
6.4. Model de bună practică - Finistere Franţa - ………………………………………..225
6.4.1. Schema departamentală a instituţiilor şi serviciilor sociale……………………..226
6.4.2. Misiunea şi organizarea serviciului de ajutor social ……………………………..227
6.4.3. Mijloace financiare……………………………………………………………….228
6.4.4. Directia de actiuni sociale departamentale………………………………………229
6.4.4.1 Organizare si functionare a serviciilor SAS……………………………229
6.4.4.2 Organizarea teritorială………………………………………………….229
6.4.4.3 Acţiuni……………………………………………………………….…..230
6.4.4.4 Mijloace şi obiective…………………………………………………….231
6.4.4.5 Prevenirea……………………………………………………………….235
6.4.5 Mod de aplicare a Schemei Departamentale……………………………………….236
Cap VII. Strategia în domeniul social a Consiliului Judeţean Sibiu pentru perioada
2010-2019. Plan de investiţii pentru 2010-2013…………………………………………239
7.1. Misiunea, scopul şi viziunea strategiei ………………………………………………239
7.1.1. Misiunea………………………………………………………………………….239

7.1.2. Scopul………………………………………………………………………….…239
7.1.3 Viziunea …………………………………………………………………………..240
7.2 Principii şi valori……………………………………………………………………….242
7.2.1 Principii …………………………………………………………………………..242
7.2.2 Valori……………………………………………………………………………...243
7.3. Obiective generale şi operaţionale……………………………………………………245
7.4. Măsuri de implementare……………………………………..……………………….249
7.4.1. Analiză de scenariu……………………………………..………………………..249
7.4.2. Macro şi micro managementul…………………………..……………………….281
7.4.2.1. Macro- şi micro-managementul sistemului judeţean de asistenţă socială…281
7.4.2.1.1. Macro-managementul…………………………………………….281
7.4.2.1.2. Micro-managementul……………………………………………..283
7.5. Plan de implementare…………………………………………………………………286
7.6. Planul de investiţii……………………………………………………………………..293
Cap VIII. Analiza impactului implementării MP în domeniul asistenţei sociale………308
8.1 Date generale cu privire la analiza impactului implementării MP în domeniul
asistenţei sociale………………………………………………………………………...308
8.2 Impactul implementării MP la nivel structural……………………………………...309
8.3. Caracteristici ale evaluării schimbării……………………………………………….310
8.4 Impactul implementării MP la nivel social…………………………………………...311
Cap IX. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării……...313
9.1 Introducere……………………………………………………………………………..313
9.2 Necesitatea implementării unui mecanism de monitorizare şi evaluare…………..314
9.2.1. Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare…………………..314
9.2.2 Monitorizarea şi evaluarea furnizarii serviciilor de asistenţă socială……….315
9.3. Caracteristici generale ale unui mecanism eficient de monitorizare şi evaluare….316
9.4. Concluzii……………………………………………………………………………….318
9.5. Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare…………………………………….319
9.5.1. Unitatea externă de monitorizare şi evaluare (UEME) a masterplanului în
domeniul asistenţei sociale din judeţul sibiu………………………………..320

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială şi
prognoza pentru evoluţia acestora în perioada 2010-
2019
Primul capitol al lucrării cuprinde o analiză, având ca temă de cercetare „Diagnoza
nevoilor actuale de asistenţă socială în judeţul Sibiu în perioada 2008 - 2009”, care a urmărit
obţinerea unei radiografii a nevoilor de asistenţă socială şi a semnificaţiilor acordate acestora de
către populaţia judeţului Sibiu. Judeţul a fost împărţit în cinci zone geografice (Sibiu,
Mărginimea Sibiului, Zona Secaşelor, Valea Oltului şi Valea Hârtibaciului-Valea Târnavelor).
Populaţia cercetată a fost formată din potenţiali beneficiari de asistenţă socială (persoane cu
vârsta de peste 18 ani) provenite din grupuri de persoane vulnerabile, care beneficiază de
servicii de asistenţă socială.
Acest studiu reprezintă un punct de plecare, fundamentat ştiinţific, pentru formularea
unei planificări a măsurilor de asistenţă socială şi a fondurilor necesare pentru implementarea
lor, astfel încât să se tindă spre maximul de eficienţă şi eficacitate pentru beneficiar şi furnizor.
Din analiza datelor obţinute în urma aplicării chestionarelor pentru fiecare dimensiune
(individuală, instituţională şi comunitară) şi a realizării interviurilor, au fost obţinute rezultatele
prezentate în continuare.
I. Probleme majore sau grave la nivelul comunităţii:
1. Asistenta socială a persoanelor vârstnice este considerată o problemă prioritară
pentru populaţia judeţului Sibiu, care agrează soluţionarea ei prin realizarea unei
complementarităţii între îndeplinirea responsabilităţiilor de îngrijire de către familie şi crearea
de servicii sociale/ medico-sociale pentru vârstnici;
2. Asistenţa socială a persoanelor sărace este apreciată diferit ca o problemă majoră sau
gravă, resimţită atât de cei aflaţi în situaţia de sărăci - care prin drepturile conferite prin legislaţia
română devin dependenţi de sistem cu repercursiuni directe asupra lor personal şi, indirecte,
asupra celor din anturajul lor, cât şi de populaţia care se află pe cealaltă parte a baricadei, dar
care este evident incomodată de „prezenţa săracilor” în comunitatea lor;
3. Asistenţa socială a copilului şi asistenţa socială a persoanei cu handicap la nivelul
comunităţii reprezintă o recunoaştere a importanţei nevoilor celor două populaţii vulnerabile.
8

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
4. Asistenţa socială a persoanelor fără loc de muncă este considerată o problemă majoră
/ gravă, iar aşteptările exprimate faţă de nevoile persoanelor fără loc de muncă se orientează spre
îmbunătăţirea / diversificarea tipurilor de suport financiar/ protecţie socială existente în prezent.
5. Asistenţa socială a bolnavilor cronici este apreciată ca o problemă majoră sau gravă
de către respondenţi, care reclamă preponderent acordarea de îngrijiri la domiciliu ca măsură
de susţinere familială şi protecţie a familiilor care au în îngrijire bolnavi cronici necesară
pentru a nu peturba grav echilibrul familiei. Altă opinie este degrevarea familiei de
responsabilitatea îngrijirii prin instituţionalizarea bolnavilor cronici care au nevoie de ajutor
permanent într-o unitate medico-socială sau socio-medicală.
6. Violenţa în familie este percepută ca o problemă gravă cu care se confruntă populaţia
judeţului, majoritatea celor intervievaţi / chestionaţi exprimându-şi interesul faţă de identificarea
şi rezolvarea acestei probleme.
7. Consumul de alcool reprezintă o problemă comunitară majoră sau gravă, ocupând
diferite poziţii în ierarhia problemelor din toate regiunile jud. Sibiu.
Implicarea Consiliului Judeţean în rezolvarea problemelor la nivelul judeţului este
necesară şi foarte necesară în opiniile repondenţilor, care solicită în mod diferit, de la o regiune
la alta, modalităţile de intervenţie: înfiinţarea/îmbunătăţirea serviciilor sociale, acordarea de
asistenţă socială, crearea mai multor locuri de muncă, acordarea de ajutoare materiale.
La nivelul judeţului Sibiu sunt dezvoltate prestaţiile sociale, serviciile sociale fiind
slab dezvoltate sau, în unele localităţi, chiar inexistente. Ca atare, se impune dezvoltarea
şi/sau înfiinţarea de servicii specializate în funcţie de problematica zonei (a localităţii) astfel
încât să se reducă numărul de prestaţii sociale, să se asigure consiliere, mediere pentru
integrarea socială a persoanelor defavorizate, pentru accesul la o viaţă normală.
II. Probleme identificate la nivelul administraţiilor publice locale locale:
În mediul urban, nici o primărie nu are un sistem de colectare şi procesare a datelor privind
categoriile vulnerabile de populaţie.
Autorităţile administraţiei publice locale nu dispun de o situaţie şi de o evidenţă clară la nivel
local a persoanelor active / inactive din localitate, a abilităţilor şi calificării acestora.
Sistemul de prevenţie a cazurilor sociale lipseşte cu desăvârşire din mediul rural.
Lipseşte sistemul de comunicare între compartimente ale primăriilor sau în majoritatea
cazurilor lipsa de comunicare dintre angajaţi.
Din mediul rural lipsesc serviciile sociale de prevenire a instituţionalizării.
Autorităţile administraţiei publice locale nu au o radiografie a problemelor cu care se
confruntă comunitatea, cu atât mai puţin o clasificare a priorităţilor acestora.
9

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
II. Probleme sociale recunoscute de beneficiari:
1. Lipsa de perspective reprezintă o problemă majoră / gravă pentru beneficiarii din
regiunile: Zona Secaşelor, Sibiu, Valea Hârtibaciului-Valea Târnavelor, Valea Oltului şi care
exprimă gravitatea unei stări de fapt – serviciile sociale răspund numai nevoilor instituţiilor
publice şi private din domeniu, care nu oferă încredere, nu acţionează în parteneriat real şi nu au
răpunsuri adaptate la nevoile clientului; sugerează considerabil o lipsă de informare despre
cantitatea / calitatea serviciilor sociale şi lipsă de prevenire a situaţiilor de dependenţă socială (nu
ştiu ce / cum / când / unde a fost, nu ştiu ce / cum / când / unde este, nu voi şti ce / cum / când /
unde va fi!).
2. Probleme cu sănătatea, probleme legate de hrănire şi hidratare şi probleme cu
păstrarea igienei personale, îmbrăcare – dezbrăcare sunt recunoscute în proporţii diferite de
către beneficiarii din regiunile Zona Secaşelor, Sibiu, Mărginimea Sibiului, Valea Oltului care
indică destul de clar aşteptările populaţiei referitoare la tipurile, modul de organizare şi
funcţionare a serviciilor sociale;
3. Lipsa unor venituri suficiente pentru a se putea întreţine şi alte probleme financiare
sunt considerate problemelor sociale majore sau grave la nivel individual şi familial în toate
regiunile şi pot constitui argument în necesitatea de pliere a serviciilor sociale pe nevoile
clientului;
4. Lipsa oportunităţilor de a ocupa un loc de muncă şi lipsa locului de muncă sunt într-
o directă conotaţie cu insuficienţa veniturilor şi cu alte probleme financiare ale beneficiarilor şi
care crează acestora dificultăţi majore în a-şi asigura nevoile minime necesare pentru o viaţă
decentă. Aceste probleme sunt incluse în tabloul problemelor majore sau grave în toate
regiunile;
5. Violenţa în familie urmează în ierarhia problemelor sociale majore ale beneficiarilor
din regiunile Zona Secaşelor şi Valea Hârtibaciului-Valea Târnavelor, şi care susţin că este
generată de insuficienţa veniturilor şi lipsa comunicării în familie.
6. Probleme de adaptare / integrare şcolară sunt recunoscute ca probleme majore în
Zona Secaşelor;
7. Lipsa unei locuinţe, este o problemă gravă recunoscută de populaţia vulnerabilă din
regiunile Sibiu şi Valea Hârtibaciului-Valea Târnavelor;
8. Existenţa unor dizabilităţi, probleme cu păstrarea igienei locuinţei, probleme de
gospodărire sunt probleme grave specifice populaţiei din regiunea Mărginimea Sibiului.
10

exprimate.
MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
III. Tipologia persoanelor aflate în dificultate şi a nevoilor sociale prioritare
La nivelul judeţului Sibiu, tipologia persoanelor aflate în dificultate este în concordanţă
cu specificul situaţiilor de dependenţă cu care aceştia se confruntă şi este reprezentată în comun
de: persoană vârstnică, grav bolnavă (dependentă), persoana cu o boală cronică sau incurabilă,
persoana / familia săracă, persoana şomeră / în căutarea unui loc de muncă.
Nevoile sociale prioritare exprimate de beneficiari se modifică într-o mică măsură faţă de
profilul nevoilor resimţite şi recunoscute şi sunt reprezentate de următoarele nevoi: îngrijire
personală, comunicare, gospodărire, nevoi financiare, nevoi din sfera sănătăţii, ocuparea unui
loc de muncă, şi nevoi educaţionale, nevoi de acces la serviciile sociale, nevoi de protecţie, de
adaptare / integrare profesională. Nevoia de asistenţă socială este recunoscută de 58,3% din
populaţia vulnerabilă de la nivelul judeţului.
O parte dintre beneficiarii şi potenţialii beneficiari de asistenţă socială îşi exprimă
opiniile pentru înfiinţarea şi funcţionarea unor servicii care să rezolve parţial sau total situaţiile
problematice cu care se confruntă: centre de zi pentru copii, servicii educaţionale prin care să
ofere ajutor în depăşirea dificultăţilor şcolare, servicii de îngrijire la domiciliu, consiliere
psihologică şi socială, suport pentru integrare profesională.
11

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
2. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în
perioada 2008- 2009
Studiul „Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009” și-a propus
să identifice calitatea serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu, precum şi volumul de
muncă necesar în raport cu nevoile beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială astfel încât
măsurându-şi performanţa, organizaţiile publice şi private să conducă, să îmbunătăţească şi să
identifice oportunităţi pentru creşterea calităţii serviciilor oferite.
Universul populaţiei a fost reprezentat de personalul care furnizează servicii se asistenţă
socială în judeţul Sibiu. Eşantionul stabilit a fost de 95 de respondenţi din cinci zone geografice
ale judeţului: Sibiu, Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului, Valea Secaşelor şi Valea Oltului.
Instrumentele de colectare a datelor au fost interviul şi chestionarul, iar datele colectate au făcut
referire la opiniile persoanelor care oferă servicii sociale cu privire a calitatea, dificultăţiile ivite
în furnizarea acestora precum şi îmbunătăirile care se pot face în creşterea calităţii serviciilor
oferite beneficiarilor / potenţialilor beneficiari.
S-au intervievat / chestionat un număr de 95 specialişti dintre care 26,3% au vârsta
cuprinsă între 18-30 de ani, 44,21% cu vârsta cuprinsă între 31-40 ani, 15,79% cu vârsta între 41
şi 50 ani şi un procent de 13,7% cu vârsta cuprinsă între 51-60 ani. Repartizarea funcţie de
vechimea în muncă este următoarea: 47,4% au vechimea în cadrul instituţiei cuprinsă între 0-5
ani, 30,5% cu vechimea cuprinsă între 6-10 ani, între 11-15 ani de vechime un procent de 12,6%
şi între 16-20 ani de vechime un procent de 9,8%. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă al
repondenţilor 81,1% îşi desfăşoară activitatea în mediul urban iar 18,5%n mediul rural. Un
procent de 32,6% dintre reponenţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciului public de
asistenţă socială organizat la nivel local, 28,4% dintre repondenţi îşi desfăşoară activitatea în
unităţi de asistenţă socială din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu, 5,3% în cadrul unităţilor de
asistenţă socială subordonate Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu,
8,4% activează în instituţii cu atribuţii în asistenţă socială şi 7,8% îşi desfăşoară activitatea în
unităţi sanitare.
Analiza efectuată relevă faptul că scopurile instituţiilor care oferă servicii sociale sunt
ambigue şi problematice, fiind vorba despre un amestec de beneficii „private” pentru fiecare
utilizator şi beneficii „publice” pentru societate. Aceasta ambiguitate face dificilă şi imprecisă
evaluarea eficacităţii şi eficienţei oricarui program social. Organizaţiile şi instituţiile de asistenţă
socială sunt dependente de mediu, de componentele mediului extern asupra cărora membrii lor
12

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
au puţin control şi care este incert din cauza schimbărilor economice şi sociale. Astfel, ceea ce se
întâmplă într-o organizaţie / instituţie de asistenţă socială este adesea determinat mai mult de
ceea ce se petrece în mediul său extern decât de către deciziile interne luate în organizaţia /
instituţia respectivă.
Repondenţii apreciază că:
În domeniul serviciilor de asistenţă socială activează personal de specialitate în asistenţă
socială, precum şi personal cu diverse calificări şi competenţe, specifice domeniului de
intervenţie. Furnizorii de servicii sociale îşi definesc politici şi obiective concrete pe perioade de
trei până la cinci ani, cuprinse în planuri strategice elaborate cu sprijinul personalului şi în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Cu toate acestea răspunsurile oferite indică
faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi declară că există un plan strategic la nivelul
instituţiei din care fac parte, Se mai constată că organizaţiile private au întocmite planuri
strategice de dezvoltare în construirea cărora personalul este implicat, spre deosebire de
serviciile de asistenţă socială de la nivel local precum şi spre deosebire de unităţile de asistenţă
socială subordonate Cosiliului Judeţean la care se observă o slabă implicare a angajaţilor în
realizarea planurilor strategice precum şi a conducerii cu privire la comunicarea acestui plan.
Principalele motive pentru care persoanele nu pot accesa serviciile oferite depind de
persoana posibilului beneficiar dar şi de specificul instituţiei. E iminentă nevoia ca cei implicaţi
în acordarea de servicii de asistenţă socială să cunoscă serviciile ce se oferă la nivel local
pentru a orienta persoana aflată în nevoie spre furnizorul care poate oferi cea mai bună şi
potrivită rezolvare a situaţiei acestuia într-un timp optim.
Aproximativ 49% dintre repondenţi declară că beneficiarii respectă contractul de
furnizare a serviciilor în mică şi medie măsură, ceea ce poate influenţa negativ rezultatele
acordării serviciilor sociale şi poate conduce la o agravare a situaţiei beneficiarului precum şi /
sau la o posibilă dependenţă de serviciile sociale, fapt care contravine obiectivului privind
integrarea acestuia în comunitate.
Măsurarea gradului de satisfacţie al beneficiarilor în raport cu seviciile oferite ne indică
faptul că, pentru majoritatea respondenţilor, comunicarea directă cu beneficiarii este modalitatea
prin care se poate afla cel mai bine dacă aceştia sunt sau nu mulţumiţi de serviciile oferite de
furnizorul de servicii sociale. Un procent semnificativ dintre repondenţi consideră că la nivelul
instituţiei din care fac parte nu există metode de măsurare a satisfacţiei beneficiarilor faţă de
serviciile oferite.
Nemulţumirile pe care le au beneficiarii se referă în special la activităţiile desfăşurate de
furnizori. În mediul rural nu există echipe multidisciplinare la nivelul celor mai mulţi furnizori
de asistenţă socială ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienţei intervenţiilor.
13

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Analiza pe tipuri de instituţii relevă faptul că în cadrul tuturor organizaţiilor private există
echipe multidisiplinare spre deosebire de furnizorii publici de servicii de asistenţă socială şi în
special a unităţiilor subordonate consiliului judeţean. E necesară o perceptie unitara la nivelul
serviciilor sociale şi a personalului care le deservesc asupra unor concepte ca: echipa
pluridisciplinară, pluri-instituţională, multidisciplinaritate, grup de lucru, grup de profesionişti
etc.
Aproximativ 50% dintre respondenţi consideră faptul că la nivelul instituţiei din care fac
parte există personal suficient şi calificat, pe când celalaltă jumătate consideră că nu există
personal suficient şi calificat în cadrul instituţiei din care fac parte pentru a acorda servicii
sociale de calitate. Analiza din teren ne arată că în realitate nu există personal suficient şi
calificat pentru acordarea serviciilor sociale la nivelul unităţilor de asistenţă socială
subordonate Consiliului Judeţean precum şi la nivelul autorităţilor publice locale.
Pentru un procent de 37,89% dintre respondenţi, serviciile pe care le oferă contribuie la
integrarea sau reintegrarea socială precum şi la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor într-o
oarecare măsură, iar 42,11% dintre aceştia consideră că serviciile pe care le oferă contribuie la
integrarea sau reintegrarea socială precum şi la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor într-o mare
măsură. Respondenţii care oferă servicii sociale în unităţiile de asistenţă socială subordonate
Consiliului Judeţean Sibiu consideră că servicile pe care le oferă contribuie la integrarea /
reintegrarea beneficiarilor în măsură medie sau în mică măsură. Respondenţii care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul unor organisme private consideră că serviciile pe care le oferă
contribuie la integrarea / reintegrarea beneficiarilor în măsură medie şi în mare măsură.
Din totalul respondenţilor 62,1% consideră că autorităţile locale şi în special comunitatea
locală poate contribui la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor în mare şi foarte mare măsură.
Analiza aportului comunităţii în ceea ce priveşte serviciile sociale arată faptul că beneficiarii
servicilor oferite la nivelul organizaţiilor private sunt cei care se implică în activităţiile
comunităţii, iar comunitatea în activităţile desfăşurate de beneficiarii cărora le sunt oferite
servicii de către organizaţiile private.
Majoritatea repondenţilor din sectorul public declară faptul că nu colaborează cu grupuri
de reprezentanţi ai beneficiarilor.
Principala îmbunătăţire care poate contribui la creşterea calităţii serviciilor sociale
oferite beneficiarilor este diversificarea serviciilor, creşterea numărului de personal şi obţinerea
de fonduri.
În topul principalelor nevoi care nu sunt satisfăcute de actualul sistem de asistenţă socială
îl constituie nevoile sociale, urmate îndeaproape de nevoile fiziologice şi de securitate.
14

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
În ceea ce priveşte perfecţionarea şi dezvoltarea profesională rezultă faptul că doar puţin
peste jumătate dintre respondenţi au participat la cursuri, seminarii, conferinţe pe tematică
socială. Cei din mediul rural declară faptul că nu au participat la nici un fel de curs de pregătire
sau dezvoltare profesională din anul 2008 şi până în prezent.
Din analiză se mai observă faptul că preponderent organizaţiile private (75%) şi unităţile
spitaliceşti (100%) sunt cele care oferă personalului propriu posibilitatea de a se perfecţiona
contribuind, prin aceasta, la creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor oferite beneficiarilor.
Din totalul repondenţilor doar 41,05% declară că la nivelul instituţiei din care fac parte
există o cartografiere a furnizorilor de asistenţă socială, acreditaţi, din judeţul Sibiu, iar 33,68%
nu au cunoştiinţă despre existenţa acestei cartografii. Respondenţii din mediul rural declară
faptul că nu există, la nivelul instituţiei din care fac parte, o cartografiere a furnizorilor de
asistenţă socială din judeţul Sibiu.
Având în vedere cele prezentate precum şi puţinii respondenţi din mediul rural care au
participat la cursuri de formare profesională rezultă faptul că este necesară o mai mare
implicare a autorităţilor locale (şi nu numai a acestora) în îmbunătăţirea calităţii serviciilor de
asistenţă socială acordate persoanelor din mediul rural, servicii care se rezumă în prezent în
cea mai mare parte la acordarea prestaţiilor sociale.
Pentru 72,6% dintre respondenţi sistemul legislativ actual, în ceea ce priveşte serviciile
sociale, trebuie corectat sau îmbunătăţit, dar doar 17,9% au propus modificări, completări sau
îmbunătăţiri la legislaţia actuală.
În opinia respondenţilor, factorii principali care constituie obstacole în ceea ceea ce
priveşte acordarea unor servicii de calitate beneficiarilor sunt lipsa de comunicare şi sistemul
legislativ.
Faţă de cele prezentate, având în vedere faptul că toţi furnizorii de asistenţă socială
trebuie să respecte standardele generale de calitate în ceeea ce priveşte acordarea serviciilor
sociale, din cele prezentate anterior, rezultă faptul că doar organizaţiile private reuşesc să
îndeplinească cele mai multe dintre cerinţele impuse de aceste standarde.
Sistemul de asistenţă socială al judeţului Sibiu conţine o varietate de tipuri de servicii
şi prestatori de servicii, care actioneaza izolat, sau în parteneriate pasive, fapt ce nu permite
folosirea eficientă a resurselor limitate care există în domeniul asistenţei sociale. De aceea
credem că este foarte important, ca un prim pas în creerea unui sistem de comunicare eficient,
şi a unei colaborări mai pragmatice, să se realizeze o hartă a serviciilor sociale existente in
judeţ.
Se constată, de asemenea, că o altă lipsă semnificativă a sistemului este faptul că cetăţenii
judeţului Sibiu nu sunt informaţi asupra serviciilor sociale de care ar avea dreptul să beneficieze,
15

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
în funcţie de situaţia socială, dat fiind faptul că nu există un pachet minim de servicii sociale
stabilit, de care ar trebui să beneficieze orice persoană aflată în situaţie de risc.
Locul unde ar trebui să fie rezolvate majoritatea cazurilor sociale sunt birourile sociale
din cadrul primăriilor. La nivelul majorităţii comunelor însă nu există persoane de specialitate
care să îndeplinească atribuţiile pe linia asistenţei sociale, această activitate fiind efectuată în
mod complementar de către unul sau mai mulţi angajaţi ceea ce impune întărirea capacităţii
profesionale a birourilor sociale din cadrul Consiliilor Locale ale comunelor.
Lipsa acţiunii în complementaritate a serviciilor sociale publice sau private şi a
prestatorilor de servicii afectează grav calitatea intervenţiilor la nivelul beneficiarilor.
Regândirea întregului sistem social punând la bază reţele de comunicare şi intervenţie este o
condiţie esenţială pentru a garanta servicii sociale eficiente, conforme standardelor de calitate
şi adaptate condiţiilor existente la nivelul judeţului nostru.
16

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
3. Analiza activităţii IS din punct de vedere
organizaţional şi economic
Prin această analiză s-a încercat analiza modului de realizare a funcţiilor managementului în
structurile de asistenţă socială din subordinea CJ Sibiu, precum şi analiza funcţiilor organizaţiilor
componente ale sistemului, în scopul determinării modului de transformare a resurselor umane,
financiare, materiale (dotări, spaţii), informaţionale, în rezultate.
Analiza se desfăşoară pe două dimensiuni:
• fizico-socială, urmărind aspecte din sfera atribuţiilor legale ale IS şi DG din
subordinea CJ Sibiu, utilizarea resurselor umane şi
• economică vizând analiza financiară şi cea de dotări şi spaţii.
Din analiză reiese că rolul CJ în acordarea serviciilor sociale destinate diferitelor tipuri de
beneficiari este unul primordial datorită competenţelor lărgite pe care le are în domeniul
protecţiei sociale şi a competenţelor partajate pe care le are în prevenirea instituţionalizării.
Totodată are şi un rol secundar în asigurarea de prestaţii sociale pentru persoanele cu handicap
prin transferuri de la bugetul de stat la bugetul propriu. Astfel potrivit legislaţiei în vigoare are
doua mari categorii de competenţe:
• competenţe exercitate în mod direct şi nemijlocit
• competenţe exercitate prin serviciul public de asistenţă socială judeţean - Direcţia
Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi prin cele două unităţi
medico sociale din Sibiu şi Sălişte.
Consiliul Judeţean în exercitarea competenţelor în mod direct şi nemijlocit hotărăşte
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instituţiilor cu competenţe în domeniul asistenţei sociale,
aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare, dispune înfiinţarea serviciului de asistenţă
socială în cadrul direcţiei generale, este ordonator de credite pentru unităţile aflate în subordine,
organizează şi finanţează servicii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi, adoptă strategii,
prognoze şi programe de dezvoltare la nivel judeţean, încheie parteneriate cu alte instituţii ale
statului sau organisme private acreditate, conform legislaţiei în vigoare pentru furnizarea de
servicii sociale; dezvoltă şi diversifică gama serviciilor sociale în funcţie de nevoile identificate.
17

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Din analiza efectuată la nivel de personal angajat în cadrul centrelor din subordinea DG,
care este furnizor de servicii de asistenţă socială primară şi specializată, rezultă că resursele
umane specializate în domeniului asistenţei sociale nu beneficiază de programe de formare
continuă pe specializări şi domenii de activitate.
La nivel de centre medico-sociale există un număr insuficient de locuri în raport cu
numărul de solicitări.
Ceea ce se impune, pentru eficientizarea sistemului, este dezvoltarea de servicii sociale
specializate la nivel de comunităţi locale, stabilirea de parteneriate cu alţi furnizori de servicii
sociale sau subcontractarea serviciilor de la furnizori independenţi cu finanţare sau cofinanţare
din partea Consiliului Judeţean.
A fost realizată, de asemenea, o analiză a evoluţiei cheltuielilor totale în timp, în perioada
2005 – 2009 pentru a putea vedea care au fost tendinţele de evoluţie ale acestora. Pentru a nu
deforma analiza, având în vedere perioada destul de mare a acestei analize, au fost transformate
sumele în lei, din cadrul conturilor de execuţie bugetară, în Euro. Pentru aceasta a fost extrasă
valoarea medie înregistrată de moneda Euro în raport cu leul, pe fiecare an în parte, aceste valori
medii fiind extrase de pe site-ul Băncii Naţionale a României – www.bnr.ro. De asemenea pentru
anul 2009 a fost luată în calcul o valoare medie a cursului pe primele şase luni ale anului,
plecând de la valorile medii înregistrate în fiecare lună din 2009.
O altă menţiune ce trebuie făcută este aceea că, din cauza faptului că pentru cele mai
multe entităţi ale sistemului de asistenţă socială am avut la dispoziţie pentru anul 2009 doar
datele aferente primului semestru, s-a făcut o extrapolare a valorilor la nivelul întregului an 2009
pe baza dublării valorilor înregistrate în conturile de execuţie bugetară la mijlocul anului 2009.
Având în vedere graficul cu evoluţiile cheltuielilor totale exprimate în euro, se poate
observa o tendinţă generală de creştere a acestor cheltuieli începând din 2005 până în 2008.
Creşterea cea mai semnificativă se înregistrează la nivelul asistenţilor maternali, unde în cei cinci
ani analizaţi, nivelul cheltuielilor totale, exprimate în euro, a crescut cu mai mult decât dublu,
variaţia în timp fiind aproape liniară. Acest lucru se datorează reglemetărilor cu privire la
salariile personalului din IS din subordinea DG şi din UAMS Sibiu şi Sălişte, precum şi la
prevederile Legii 448/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap.
18

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Evolutia cheltuielilor totale la nivel DGASPC Sibiu si pe centre in perioada
2005 - 2009 exprimate in Euro
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2005 2006 2007 2008 2009*
DGASPC Sibiu 547621 738760 1305481 1544517 1291260
Asistenti maternali 849261 1291793 1527287 1822451 2039379
CSC Speranta 325529 361745 417496 508532 553298
CSC Sf . Andrei 46473 56473 61129 69853 76500
CSC Prichindelul 348487 450020 510620 574045 642244
CP Guliver 158318 269013 276969 217788 236952
CP Cisnadie 79783 90809 89703 107011 105116
CP Orlat 207842 224469 199104 266055 264140
CP Agarbiciu 117253 208816 266007 229420 224094
CP Turnu Rosu 154414 195543 209379 216610 217934
CP 11 Medias 164606 201044 202957 202232 204812
CSC Agnita 149175 241877 189319 215398 232180
CITO Dumbraveni 636605 941340 1071193 1040364 1030854
CRRPH Talmaciu 413124 704662 784606 729982 806794
CIA Biertan 1 131010 236378 283028 292397 308922
CRRN Raul Vadului 510798 820724 809390 878541 936808
CIA Ep Popovici Biertan 35261 135907 140606
CITO Medias 17167 195171 222386
CRR Talmaciu 71975 29496
UAMS Saliste 272595 323682 617899 501252 598208
Camin Spital Sibiu 326556 535612 475237 605635 569834
19

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Această creştere se datorează şi reformei în domeniul protecţiei copilului, luând în
considerare interesul superior al copilului de a fi crescut, educat şi îngrijit în mediul de tip
familial, şi de stopare a instituţionalizării în special a segmentului 0-3 ani. Astfel a crescut
numărul asistenţilor maternali profesionişti şi numărul copiilor daţi în plasament la asistentul
maternal profesionist. La acest lucru se mai adaugă creşterile salariale legale şi stabilirea
sporurilor la salarii pentru luarea în plasament al celui de al doilea şi al treilea copil, precum şi al
unui copil cu handicap, acordarea baremului specific copilului aflat în sistemul de protecţie, şi
creşterea cu 50% la salariul de bază a veniturilor, aprobată prin HCJ nr.143/2008 privind limitele
minime de cheltuieli ale DGASPC.
Din acelaşi motiv, o creştere semnificativă s-a înregistrat la nivelul cheltuielilor
DGASPC Sibiu, această creştere fiind mult mai accentuată în intervalul 2006 – 2008, dar trebuie
precizat că pentru anul 2009 bugetul DG aprobat este unul subdimensionat.
Extrapolarea cheltuielilor din semestrul I 2009 arată o tendinţă de reducere semnificativă
a cheltuielilor totale în anul 2009, aproximativ la nivelul celor înregistrate în anul 2007, probabil
pe fondul crizei economice apărute la finalul anului 2008 cu manifestare mai serioasă în 2009.
O creştere semnificativă a cheltuielilor în primii doi ani se înregistrează la nivelul CITO
Dumbrăveni, însă în ultimii trei ani acestea înregistrează un relativ regres, aceasta şi datorită
scăderii continue a numărului de beneficiari de la 450 înregistraţi în 2005 şi 2006 la 298 în 2009,
urmare a restructurării unităţii prin înfiinţarea şi darea în funcţiune a 3 centre noi pentru
persoanele cu handicap, la Agnita, Mediaş şi Tălmaciu.
Pe fondul creşterilor salariale, o tendinţă de creştere a cheltuielilor se înregistrează la
CRRN Râu Vadului, tendinţa în timp fiind de dublare a cheltuielilor în 2009 faţă de 2005, pe
fondul unei relative constanţe la nivelul beneficiarilor (în jurul unei valori medii de 140
beneficiari). Aceiaşi tendinţă se manifestă şi la nivelul CRRPH Tălmaciu – dublarea în timp a
cheltuielilor, pe fondul unui număr constant al beneficiarilor 133, 134 persoane în intervalul
2005 – 2009. Dacă la CRRN Râu Vadului se înregistrează un uşor recul al cheltuielilor în anul
2007, la CRRPH Tălmaciu există un mic recul al cheltuielilor în anul 2008.
CSC Prichindelul şi CSC Speranţa au o evoluţie a cheltuielilor asemănătoare, cu un nivel
ceva mai ridicat de creştere pentru CSC Prichindelul, deoarece în acest complex de servicii
funcţionează 4 centre, din care 3 sunt rezidenţiale (centru pentru copilul cu handicap, centrul de
primire în regim de urgenţă a copilului, centru maternal), iar al patrulea oferă consiliere şi
asistenţă familiilor cu copii, pe timp de zi.
De fapt pe toată perioada analizată, nivelul cheltuielilor la CSC Prichindelul este ceva
mai crescută, deşi se pleacă de la un nivel asemănător al cheltuielilor în anul 2005. Analizând
comparativ evoluţia numărului de beneficiari se observă faptul că la CSC Prichindelul se
20

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
înregistrează o reducere a acestora (73 în 2005, 56 în 2008, 59 în 2009), în timp ce la CSC
Speranţa se înregistrează o creştere a acestuia de la 40 în 2005 la 50 în 2009, cu un mic recul în
2007, fiind înregistrat un număr mediu de beneficiari de 34 de persoane.
CSC Speranţa înregistrează cheltuieli ridicate deoarece deţine cabinete de recuperare
pentru cei 50 copii cu handicap grav şi pentru copii din comunitate şi din alte centre rezidenţiale
ale DG, acestea fiind dotate cu aparatură şi echipamente moderne. În plus, Centrul este organizat
sub forma a 5 căsuţe, fiecare cu personal propriu, încercându-se astfel o apropiere de un cadru
familial şi o muncă individualizată cu fiecare copil în parte.
Tendinţe de creştere a cheltuielilor se manifestă şi la nivelul CIA Biertan 1, o dublare a
acestora faţă de anul 2005, cu creştere constantă, aproape liniară, pe fondul unei reduceri cu 40%
a numărului de beneficiari, de la 105 în 2005 la 60 în 2009, fiind înregistrate şi valori sub 60 de
beneficiari în anii anteriori, cât şi la CSC Sf. Andrei Mediaş, tot o creştere aproape de dublu, dar
pe fondul unui număr relativ constant de beneficiari.
Creşteri moderate se înregistrează la CSC Agnita, CP Agârbiciu, CP Orlat, CP 11
Mediaş, CP Cisnădie, toate înregistrate pe fondul reducerii numărului de beneficiari, în unele
cazuri şi cu 50%.
Creşterile semnificative ale cheltuielilor, pe fondul creşterii numărului de beneficiari
înregistrate la CIA Ep. Popovici Biertan şi CITO Mediaş, se explică prin înfiinţarea recentă a
acestor centre, urmare a restructurării CIA Biertan 1 şi CITO Dumbrăveni, şi darea lor în
funcţiune. Acestea fiind centre noi înfiinţate, aşa cum am afirmat anterior, se poate observa
gradul de ocupare treptat – de la 3 beneficiari în 2007, atât la Biertan cât şi la Mediaş, la 26
beneficiari la CIA Ep. Popovici Biertan şi 42 beneficiari la CITO Mediaş în anul 2009.
La CRR Tălmaciu, centru nou intrat în funcţiune, unde în 2009 apar primii 9 beneficiari,
în 2008 se poate observa un nivel ridicat al cheltuielilor de capital în valoare de 48962 euro şi a
celor cu bunurile materiale - 23014 euro pentru operaţionalizarea sediului înainte de punerea
centrului în funcţiune, urmare a implementării unui proiect finanţat de la bugetul de stat prin
program de interes naţional.
Alte informaţii referitoare la evoluţia cheltuielilor defalcate pe IS şi AMP în perioada
2005-2009, evoluţia cheltuielilor raportată la numărul de beneficiari, ponderea diverselor tipuri
de cheltuieli din ponderea cheltuielilor totale / centru pot fi extrase din tabelele anexate (anexele
3.6 şi 3.7), cât şi din analiza detaliată din cadrul capitolului 3 (pag 143 – 168 din cadrul
masterplanului).
Cele două instituţii independente aflate în subordinea directă a Consiliului Judeţean
Sibiu, dar ambele cu atribuţii în asistenţa socială, Căminul Spital Sibiu şi UAMS Sălişte,
înregistrează ambele o creştere aproximativ egală a cheltuielilor în perioada 2005 – 2009. La
21

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Căminul Spital Sibiu creşterea absolută se exprimă astfel: de la 326.556 euro în 2005 la 569.834
euro în 2009, în timp ce la UAMS Sălişte valorile absolute sunt: 272.595 euro în 2005 la 598.208
euro în 2009. Evoluţiile cheltuielilor celor două instituţii este relativ antagonică în timp. Spunem
acest lucru pentru că în anul 2006 în timp ce Căminul Spital Sibiu înregistrează un nivel mai
ridicat al cheltuielilor, UAMS Sălişte înregistrează un nivel al cheltuielilor cu mult mai mic,
aproape jumătate din nivelul cheltuielilor de la Căminul Spital Sibiu. În anul 2007 situaţia se
repetă în sens invers, nivelul cheltuielilor de la UAMS Sălişte este mai ridicat decât nivelul
cheltuielilor de la Căminul Spital Sibiu, iar în 2008 situaţia se inversează din nou, nivelul
cheltuielilor la Căminul Spital Sibiu fiind, de această dată, cu 104.383 euro mai mari decât la
UAMS Sălişte. Însă, aşa cum arătam anterior, ambele instituţii înregistrează un trend de creştere
aproximativ asemănător. Din punctul de vedere al numărului mediu de beneficiari, la Căminul
Spital Sibiu acesta se păstrează la valori apropiate pe întreaga perioadă analizată (o medie de
87,6 de beneficiari pe an), în timp ce la UAMS Sălişte se manifestă o scădere uşoară a numărului
de beneficiari – de la 70 beneficiari în 2005 la 55 beneficiari în 2008 şi 63 beneficiari în 2009 –
(o medie de 63,6 beneficiari pe an).
Evolutia cheltuielilor de personal din total cheltuieli la Caminul Spital Sibiu si
UAMS Saliste - in procente
2009
2008
2007
2006
2005
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
2005 2006 2007 2008 2009
UAMS Saliste 68,64% 70,40% 52,30% 68,98% 75,61%
Camin Spital Sibiu 71,72% 57,48% 62,34% 60,99% 70,46%
UAMS Saliste
Camin Spital Sibiu
Evoluţia cheltuielilor de personal pentru Căminul Spital Sibiu şi pentru UAMS Sălişte
manifestă tendinţe asemănătoare. Nivelul cel mai scăzut al acestor cheltuieli este cel din 2007 cu
tendinţe de creştere în anul 2009. Este de remarcat faptul că ponderea cheltuielilor de personal
din 2009 la Căminul Spital Sibiu este aproximativ la acelaşi nivel cu ponderea din 2005 (71,72%
în 2005 – 70,46% în 2009).
Pentru UAMS Sălişte creşterea este mult mai mare, ajungându-se în 2009 la o pondere
prognozată a cheltuielilor de personal de 75,61% (cea mai ridicată valoare a acestor cheltuieli
22

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
înregistrată în perioada anterioară este în 2006 – 70,40%), aceasta, precum şi creşterea
cheltuielilor materiale datorându-se construirii, amenajării,dotării şi asigurării funcţionalităţii la
cele mai înalte standarde a unui nou spaţiu, prin fonduri atrase de la bugetul de stat şi alocate de
la bugetul judeţului.
2009
2008
2007
2006
2005
Evolutia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale din total cheltuieli la
Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste - in procente
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
2005 2006 2007 2008 2009
UAMS Saliste 31,36% 29,60% 43,97% 27,95% 23,12%
Camin Spital Sibiu 28,28% 16,28% 32,58% 26,27% 29,54%
UAMS Saliste
Camin Spital Sibiu
În mod normal, evoluţia ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale este antagonică faţă
de ponderea cheltuielilor de personal analizate anterior. Astfel nivelul maxim înregistrat atât
pentru Căminul Spital Sibiu, cât şi pentru UAMS Sălişte este cel înregistrat în anul 2007:
32,58% la Căminul Spital Sibiu, respectiv 43,97% la UAMS Sălişte, când s-au implementat
proiectele de investiţii cu surse financiare aprobate de la bugetul de stat şi bugetul judeţului.
Ulterior încheierii finanţării nerambursabile, se poate observa în semestrul I al anului
2009 la UAMS Sălişte scăderea ponderii cheltuielilor cu bunurile materiale (23,12%) faţă de
întreaga perioadă analizată.
23

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
500
400
300
200
100
0
Evolutia cheltuielilor de capital in perioada 2005 - 2009 pentru
Caminul Spital Sibiu si UAMS Saliste
2005 2006 2007 2008 2009
Camin Spital Sibiu 426,52 80,50 284,14
UAMS Saliste 80,50 56,71 32,00
Camin Spital Sibiu
UAMS Saliste
Pentru Căminul Spital Sibiu ponderea cheltuielilor cu bunurile materiale din 2005
(28,58%) este aproximativ egală cu ponderea din semestrul I 2009 (29,54%).
Analiza cheltuielilor de capital pentru perioada 2005 – 2009 demonstrează faptul că cele
mai mari cheltuieli de capital au fost înregistrate la Căminul Spital Sibiu, nivelul cel mai ridicat
fiind în 2006 (426,52 mii lei) şi în 2008 (284,14 mii lei). Acest lucru este justificat şi de faptul că
Căminul Spital Sibiu funcţionează în clădiri vechi care au necesitat investiţii serioase pentru
creşterea funcţionalităţii clădirilor şi pentru adaptarea la standardele existente în domeniul
asistenţei sociale.
UAMS Sălişte funcţionează în spaţii relativ noi, proiectate special pentru acest gen de
activitate, ceea ce justifică cheltuielile destul de reduse de capital înregistrate în intervalul anilor
2007 – 2009 – (80,50 mii lei în 2007, 56,71 mii lei în 2008 şi 32,00 mii lei în semestrul I 2009).
concluzii:
În urma vizitelor în teren şi în urma analizelor specifice s-au desprins următoarele
• există un excedent de spaţii care sunt neutilizate, cele mai multe dintre acestea în interiorul
unor centre, acesta fiind motivul pentru care propunerile de utilizare a acestora sunt destul de
greu de formulat
• există centre care funcţionează în spaţii ce corespund cu greu standardelor şi la care
investiţiile ce ar trebui făcute pentru alinierea la standarde sunt prea mari sau chiar imposibil
de realizat, configuraţia clădirilor nepermiţând acest lucru
• sunt spaţii care au fost revendicate şi retrocedate, pentru care se plătesc chirii extrem de mari,
funcţionarea centrelor respective fiind pusă sub semnul întrebării
24

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
• există investiţii noi punctuale, cele mai multe dintre acestea prin sponsorizări sau realizate pe
bază de proiecte sau parteneriate, dar care nu au fost realizate de o manieră coerentă pentru o
dezvoltare durabilă a sistemului
• costurile de personal au crescut foarte mult în ultima vreme, în detrimentul cheltuielilor
materiale, la nivelul tuturor centrelor
• nivelul cheltuielilor este în creştere, la nivel global, urmând un trend crescător continuu, atât
în lei cât şi transpuse în euro
• cheltuielile de investiţii, realizate în cadrul bugetelor analizate sunt extrem de mici, la multe
din centre fiind chiar inexistente.
• Personalul nu beneficiază de o formare continuă (în baza unui plan de formare a
personalului, deşi acesta există în sens birocratic) care să răspundă specificului muncii
fiecărui angajat.
25

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
4. Analiza parteneriatelor încheiate de Consiliul
Judeţean Sibiu sau de DG pentru realizarea unor SAS
Stabilirea unor parteneriate implică finanţarea, planificarea, crearea, operaţionalizarea şi
menţinerea infrastructurii şi serviciilor publice în scopul oferirii unor servicii alternative cu
costuri eficiente.
Din analiza efectuată rezultă că, din totalul de 65 parteneriate încheiate de către Consiliul
Judeţean şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu instituţii, organizaţii
publice sau private, cu implicare directă sau indirectă în activitatea de asistenţă socială, 30 sunt
ONG-uri care activează în domeniul asistenţei sociale iar restul sunt instituţii ale statului. ONG-
urile sunt acreditate în furnizarea de servicii sociale, au disponibilitate pentru rezolvarea
problemelor persoanelor vulnerabile, dar aşteaptă sprijin de la instituţiile locale sau judeţene.
Dintre aceste parteneriate încheiate, ponderea cea mai mare o deţin cele care se
activează în domeniul protecţiei copilului.
Instituţiile publice cu care sunt încheiate parteneriate nu activează direct în activităţi de
asistenţă socială, ci în domenii conexe cum ar fi domeniul ocupării forţei de muncă, al educaţiei,
al sănătăţii, dar care vin să susţină şi întărească activitatea de integrare a unor categorii de
persoane defavorizate.
Din analiza efectuată reiese faptul că la încheierea parteneriatelor nu au fost mai mulţi
ofertanţi, astfel încât partenerul ales să fie cel mai potrivit în oferirea de soluţii la probleme
practice.
Obiectele parteneriale sunt variate: de la protecţia unor grupuri vulnerabile, la campanii
de informare, până la formarea şi perfecţionarea personalului care desfăşoară activităţi în
domeniul asistenţei sociale.
Ponderea cea mai mare o deţin după cum rezultă din analiza efectuată parteneriatele în
domeniul protecţiei drepturilor copilului, dar se constată că există şi parteneriate încheiate pentru
protecţia altor categorii de persoane defavorizate.
Din analiză se desprinde ideea necesităţii încheierii mai multor parteneriate care să
acopere nevoile tuturor categoriilor de persoane defavorizate şi vulnerabile care să aibă ca scop
comun prestarea de servicii cu costuri eficiente în comunitate.
Parteneriatele încheiate au atât caracter formal cât şi informal, existând parteneriate cu
caracter predominant consultative (campanii de informare, planificare strategică) dar şi
parteneriate operaţionale, care presupun existenţa unor proiecte concrete în scopul dezvoltării de
26

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
alternative la serviciile sociale existente, sau parteneriate încheiate pentru implementarea unor
activităţii centrate pe o singură problemă (abandon şcolar, violenţă domestică, trafic de copii).
Din atribuţiile menţionate în parteneriat rezultă foarte clar tratarea persoanelor asistate ca
beneficiari de servicii sociale fără o implicare activă din partea acestora şi o responsabilizare
efectivă pentru orice sprijin primit. Rezultă de aici necesitatea stabilirii în cadrul parteneriatelor
a unor atribuţii care să acorde asistaţilor statutul de clienţi ai serviciilor sociale.
Nu există o evidenţă a scăderii sau creşterii costurilor serviciilor sociale derulate de DG
prin intermediul fiecărui parteneriat, din perspectiva resurselor umane utilizate. Este imperios
necesar să se cuantifice financiar participarea resurselor umane la realizarea fiecărui
parteneriat pentru o analiză, din perspectiva costurilor şi a beneficiilor, a fiecărui acord
partenerial care să demonstreze continuarea, modificarea sau încetarea unui parteneriat.
Nici în cazul resurselor financiare nu există o cuantificare care să permită o analiză a
oportunităţii fiecărui parteneriat. Ca şi în cazul resurselor umane, cuantificarea lor este forte
importantă, demonstrând relevanţa fiecărui parteneriat în sistemul serviciilor la nivel judeţean din
prisma costurilor şi a beneficiilor.
Nu există o evidenţă a costurilor pe fiecare obiectiv partenerial şi nici o evidenţă clară a
economiilor făcute de direcţie datorită fiecărui parteneriat.
Nu există rapoarte de evaluare şi monitorizare a fiecărui obiectiv din cadrul parteneriatelor
care să permită o analiză complexă a oportunităţii şi rezultatelor fiecărui parteneriat. Din această
perspectivă ar fi foarte utilă o bază de date care să monitorizeze implementarea fiecărui
parteneriat cu axare pe costuri şi beneficii.
DG ar putea iniţia mai multe parteneriate, pentru mai multe categorii de persoane
vulnerabile, care să stimuleze competitivitatea între cei care ar putea să-i devină parteneri,
crescând astfel calitatea serviciilor şi reducându-se, astfel, costurile sistemului public prin
completarea lor cu cele din sectorul privat.
În cadrul parteneriatelor încheiate de DG nu se face nici o precizare cu privire la
perioada de monitorizare, la evaluarea iniţială, continuă, finală a parteneriatelor. Sunt necesare
astfel de prevederi pentru asigurarea succesului parteneriatelor.
Consiliul Judeţean Sibiu prin intermediul DG trebuie să stabilească un cadru instituţional
adecvat, inclusiv politici, reglementări, standarde şi proceduri, precum şi resurse umane şi
organizaţionale necesare în scopul realizării parteneriatului de succes.
27

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
5. Analiza SAS acordate în judeţul Sibiu fără
implicarea consiliului judeţean, dar legate de sfera de
competenţă a acestuia
Capitolul cinci al acestei lucrări a urmărit analizarea furnizorilor de servicii sociale din
judeţul Sibiu care desfăşoară activităţi fără implicarea Consiliului Judeţean Sibiu dar legat de
sfera de competenţă a acestuia. S-au avut în vedere identificarea principalilor furnizori publici şi
privaţi de asistenţă socială care oferă servicii sociale complementare celor oferite de Consiliul
Judeţean, a principalelor categorii de persoane care beneficiază de servicii de asistenţă socială
complementare celor oferite de Consiliul Judeţean, precum şi evaluarea serviciilor desfăşurate în
cadrul instituţiilor de asistenţă socială fără implicarea Consiliului Judeţean.
Din datele furnizate de către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, valabile la data de
05.03.2009, rezultă faptul că la nivelul judeţului îşi desfăşoară activitatea un număr de 158 de
furnizori acreditaţi pentru a oferi servicii de asistenţă socială, împărţiţi astfel: în municipiul Sibiu
un număr de 50 de furnizori de servicii sociale, în zona Secaşelor şi Valea Târnavei Mari, un
număr de 34 de furnizori de servicii de asistenţă socială, pe Văile Hârtibaciului şi Calvei un
număr de 13 furnizori de servicii de asistenţă socială, în Mărginimea Sibiului un număr de 24 de
furnizori de servicii de asistenţă socială, iar pe Valea Oltului un număr de 21 de furnizori de
servicii de asistenţă socială.
Principalii furnizori publici de asistenţă socială de la nivelul judeţului Sibiu, fără a
implica serviciile oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu,
sunt serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivel local care oferă în special servicii
sociale primare. Acestea au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori
vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.
În municipiul Sibiu există un singur serviciu public de asistenţă socială care trebuie să
acopere toate nevoile existente la nivelul municipiului pentru toate categoriile de persoane pentru
o populaţie a municipiului de 154.892 de locuitori. În celelalte zone există servicii publice de
asistenţă socială la nivelul oraşelor cu un număr mai mare de angajaţi, însă la nivelul comunelor
există doar o singură persoană care gestionează problemele sociale ale întregii comunităţi.
Avantajul mare de care ar trebui să beneficiaze SPAS-urile locale organizate la nivel de comună
îl constituie numărul relativ mic de beneficiari şi sprijinul comunităţii în rezolvarea problemelor
sociale, însă acestea nu beneficiază se sprijinul şi aportul specializat al furnizorilor privaţi, care
28

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
la nivel de comune sunt aproape inexistenţi. Serviciile de asistenţă socială organizate la nivel
local acordă în special prestaţii sociale, serviciile sociale axându-se doar pe îngrijirea
persoanei cu handicap (angajarea însoţitorului).
Furnizorii privaţi de asistenţă socială, la nivelul judeţului Sibiu în număr de 80 sunt
grupaţi în special în municipii şi oraşe. Analiza relevă faptul că la nivelul municipiului Sibiu
există un număr mai mare de asociaţii, în raport cu celelalte zone ale judeţului unde asociaţiile şi
fundaţiile sunt în număr foarte mic. Un număr mai mare de asociaţii în schimb se concentrează în
zona Valea Oltului, raportat la numărul de populaţie, spre deosebire de celelalte zone
reprezentative. Furnizorii privaţi oferă în special servicii sociale specializate care au drept scop
menţinerea, refacerea sau dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de
nevoie socială. Astfel cele mai multe instituţii şi servicii de asistenţă socială sunt situate în
mediul urban, funcţionarea lor este mult mai prezentă în oraş decât în sat, numărul specialiştilor
din reţeaua de asistenţă socială urbană este mult mai mare decât cel din spaţiu sătesc, cu toate
că originea rezidenţială a asistaţilor este adesea rurală, ceea ce impune o îmbunătăţire şi
diversificare a calităţii serviciilor sociale oferite de către autorităţile locale de la nivel de
comune şi nu numai.
În ceea ce priveşte principalele categorii de beneficiari, considerăm că tinerii şi copiii ar
trebui să aibă prioritate asistenţială. În municipiul Sibiu se concentrează cel mai mare număr de
furnizori de servicii de asistenţă socială pentru copii, de la centre de zi (copii cu sau fără
handicap), până la centre de plasament gestionate de asociaţii sau fundaţii. Pe Valea
Hârtibaciului şi în Zona Mărginimii se identifică cel mai redus număr de furnizori de servicii
sociale adresate copiilor.
Cu cât se intervine mai rapid şi mai eficient în asistarea generaţiei tinere, cu atât se evită
creşterea cheltuielilor asistenţiale de mai târziu. Insuficienţele actuale care marchează aceste
părţi ale populaţiei (abandonarea copiilor de către familiile de provenienţă, abuzurile asupra
copiilor, abandonul şcolar, organizarea copiilor şi tinerilor în bande, delincvenţa juvenilă,
expunerea copiilor şi tinerilor la consumul de alcool şi droguri, la practicarea prostituţiei, la
dobândirea unor boli, etc.) se pot prelungi la eşecuri la vârsta maturităţii, în multiplicarea
modelului disfuncţional în familiile pe care ei înşişi le vor forma, în erodarea zestrei genetice a
naţiunii, în proliferarea conflictelor şi discriminărilor, etc. Finalmente, aceste efecte echivalează
în orice spaţiu societal cu micşorarea şanselor de progres sociocultural. Este cunoscut faptul că
generaţia tânără are potenţialul creativ cel mai ridicat, iar dacă acesta nu este stimulat, protejat şi
valorizat nu se va ajunge decât la reproducerea subdezvoltării şi la supraîncărcarea serviciilor de
asistenţă socială.
29

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Persoana vârstnică este o persoană, de cele mai multe ori, multiplu dezavantajată prin
scăderea resurselor fizice, care nu înseamnă întotdeauna boală, prin scăderea resurselor
financiare sau prin prezenţa unui handicap mintal. Aceasta face ca vârstnicul să-şi resimtă povara
nu doar economic ci şi medical. Se deduce astfel necesitatea dezvoltări serviciilor la domiciliu,
care la ora actuală se realizează mai mult în ceea ce priveşte menajul şi alimentaţia şi mai puţin
în ceea ce priveşte nursing-ul, terapia ocupaţională, kinetoterapia etc.
Având în vedere creşterea numărului de persoane vârstnice, la nivel naţional şi judeţean,
devine o necesitate diversificarea serviciilor şi facilităţilor oferite persoanelor vârstnice astfel
încât să nu conducă la crearea unei stări de dependenţă a acestora faţă de serviciile sociale. În
judeţul Sibiu există un număr de 19 furnizori de servicii de servicii sociale adresate vârstnicilor
dintre care 6 furnizori publici şi 13 furnizori privaţi. Având în vedere că atât îngrijirea
vârstnicului, cât mai ales calitatea acestei îngrijiri, sunt părţi integrante ale politicii de
bunăstare şi de sănătate a fiecărei ţări, ar trebui ca, în acest context, profesioniştii chemaţi a se
ocupa de această categorie de vârstă să conştientizeze faptul că nu sunt suficiente doar
cunoştinţele, ci că acestea ar trebui să fie dublate de o formaţie caritabilă, umanistă, asociată cu
sentimente de respect şi afecţiune, că nu este suficient să hrănim bătrânul sau să-i punem o
perfuzie dacă uităm să empatizăm cu el.
Asistenţa socială a persoanelor cu handicap reprezintă o componentă a asistenţei generale
care, din punctul de vedere al eficienţei intervenţiei, trebuie corelată cu intervenţia psihologică,
pedagogică, medicală etc. la nivelul unei echipe interdisciplinare. Din analiză rezultă faptul că
aceste echipe interdisciplinare există numai în cadrul spitalelor şi anumitor organizaţii care
oferă servicii de terapie şi recuperare şi prea puţin la nivelul autorităţilor locale, unde familia
este cea care oferă îngrijire şi supraveghere persoanei cu handicap fără ca aceasta să urmeze
un program de recuperare în acord cu specificul handicapului avut. În ceea ce priveşte
repartizarea pe zone se constată numărul mare de persoane cu handicap existent în regiunea
de nord a judeţului, raportat la numărul total de persoane al regiunii precum şi la numărul
total al celorlalte regiuni. Locaţiile în care se oferă serviciile sociale sunt diferite, de la servicii
oferite la domiciliul beneficiarului, la centre de zi sau centre sociale până la spitale şi centre
medicale. Asociaţiile şi fundaţiile acordă servicii în general, în locuri special amenajate, centre
de zi, centre de recuperare, centre sociale sau rezidenţiale pe când autorităţile locale, prin
serviciul public de asistenţă socială, prin specificul acestor servicii (activităţi de prevenire), oferă
servicii de tip „îngrijire la domiciliul” beneficiarului sau la sediul instituţiei. Astfel, fără a
beneficia de servicii corespunzătoare de recuperare, persoanele cu handicap devin din ce în ce
mai mult dependente de ajutorul familiei uneori boala agravându-se.
30

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Serviciile sociale tratează direct cu oamenii şi intervin asupra acestora, efectele unor
astfel de servicii fiind judecate în termeni ai valorilor umane, nu doar în termeni instrumentali,
pentru că au consecinţe morale asupra indivizilor, familiilor şi comunităţilor. O problemă socială
reprezintă o condiţie ce afectează un număr semnificativ de oameni în moduri nedezirabile şi
despre care se crede că poate fi rezolvată prin intermediul unei acţiuni colective. Pentru a repera
această problemă şi, mai ales pentru a nu rămâne indiferenţi, este esenţială informarea şi
sensibilizarea cetăţenilor, servicii pentru care peste jumătate dintre furnizorii de asistenţă socială
de la nivelul judeţului declară că le acordă. Vechile tradiţii de solidaritate şi întrajutorare
reprezintă o resursă care poate fi mai bine valorizată atât în mediul rural, cât şi în cel urban.
Cetăţenii trebuie să înţeleagă faptul că bunăstarea comunităţii depinde de bunăstarea fiecăruia
dintre membrii săi şi de măsura în care aceştia sunt pregătiţi să-şi asume responsabilităţi
familiale, profesionale şi sociale. De aceea, sensibilitatea la problemele celor din jur şi
disponibilitatea de a-i ajuta la nevoie ar trebui să redevină valori ale culturii comunităţii.
Comunitatea poate oferi resurse, posibilităţi şi soluţii. Şi comunitatea este răspunzătoare pentru
ceea ce li se întâmplă oamenilor care o formează, iar ajutorul reciproc reprezintă uneori cea mai
bună soluţie. Adeseori oamenii se mobilizează din proprie iniţiativă alteori ei trebuie
conştientizaţi şi mobilizaţi din exterior de către un lider al comunităţii. Cele mai bune rezultate
se obţin, dacă se realizează o analiză a situaţiilor din perspective diferite şi dacă se reunesc toate
sursele de sprijin disponibile. Lucrul în reţea reprezintă o modalitate de cooperare în
domeniul social care facilitează atingerea obiectivelor cu eforturi mai mici şi resurse mai
puţine. Prin această modalitate de lucru se evită atât lipsa, cât şi suprapunerea intervenţiilor
necesare. Lucrul în reţea aduce beneficii tuturor celor implicaţi, inclusiv beneficiarilor, şi
îmbunătăţeşte rezultatele acţiunilor.
Se recomandă deci o informare, sensibilizare şi cunoaştere a tuturor actorilor implicaţi în
acordarea serviciilor sociale pentru a răspunde nevoilor actuale ale beneficiarilor şi pentru
integrarea sau reintegrarea acestora în comunitate şi pentru a restaura capacitatea de funcţionare
socială normală a clienţilor, mobilizând în acest sens resursele umane, materiale şi instituţionale
existente în societatea respectivă.
31

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
6. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS
de către Consiliul Judeţean Sibiu prin subvenţii sau
contracte
Crearea unui sistem de asistenţă socială este posibilă prin implicarea în funcţionarea
sistemului a tuturor actorilor sociali (autorităţi publice, societate civilă, beneficiari), care
stabilesc între ei relaţii de colaborare, în funcţie de particularităţi, de dezvoltarea serviciilor
sociale, de aranjamentele contractuale.
Ca soluţie de rezolvare a situaţiei actuale se impune subcontractarea de servicii sau
delegarea de responsabilităţii de prestare a unor servicii sociale către terţi.
Delegarea de responsabilităţii către terţi este posibilă prin concesionarea serviciului
respectiv, prin externalizarea serviciilor sociale către alţi furnizori de servicii, prin
subvenţionarea activităţilor ONG.
În mod deosebit au fost analizate furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu pe
modelul de bună practică din Judeţul Harghita şi analizarea posibilităţilor de a realiza un
program asemănător în judeţul Sibiu, cu implicarea Consiliului Judeţean Sibiu.
Finanţarea serviciilor sociale este o condiţie esenţială în organizarea şi funcţionarea
furnizorilor de servicii sociale şi, implicit, în acordarea serviciilor către beneficiari.
Finanţarea serviciilor sociale se face din surse publice şi private, interne şi externe, ţinând
cont de principiile care stau la baza finanţării furnizorilor de servicii sociale. Aceste principii
sunt: principiul concurenţei, principiul eficienţei şi principiul accesului nediscriminatoriu la
sursele de finanţare al furnizorilor de servicii de tip public sau de tip privat.
În prezent Consiliul Judeţean cofinanţează trei furnizori de servicii sociale, toate aceste
servicii sunt oferite copiilor, tinerilor şi adulţilor cu handicap, ponderea cea mai mare o deţine
categoria de handicap mental şi psihic.
La nivel local serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a creea , menţine şi
dezvolta servicii sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile identificate.
La nivel judeţean serviciul public de asistenţă socială are responsabilitatea dezvoltării şi
diversificării serviciilor sociale specializate în funcţie de nevoile sociale identificate, având ca
scop menţinerea funcţionalităţii sociale a persoanei în vederea reinserţiei în mediul propriu de
viaţă, familial şi comunitar.
32

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Serviciul public de asistenţă socială şi cel judeţean pot încheia parteneriate între ele sau
cu orice alţi furnizori de servicii sociale şi contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizori
de servicii sociale acreditaţi de tip public sau de tip privat.
Pentru finanţarea serviciilor sociale de către Consiliul Judeţean prin subvenţii acordate
asociaţiilor şi fundaţiilor cu activitate de asistenţă socială, este necesar din partea solicitanţilor
de subvenţii să întrunească condiţiile de eligibilitate, atât pentru asociaţii şi fundaţii, cât şi
pentru serviciile acordate. Subvenţia se acordă în baza unui dosar de solicitare, cu respectarea
cheltuielilor eligibile.
În vederea externalizării serviciilor sociale, Serviciul Public de Asistenţă Socială local
sau judeţean, poate să realizeze un contract de acordare a serviciilor sociale către orice alt
furnizor de astfel de servicii în condiţii de concurenţă prevăzute de legislaţia în vigoare.
Pentru elocvenţă, este prezentat modelul de dezvoltare a serviciilor sociale din Judeţul
Harghita, care în preocuparea sa de a îmbunătăţii condiţiile de viaţă a persoanelor defavorizate a
accesat fonduri PHARE pentru a organiza un set de servicii de asistenţă comunitară. Acest
proiect a fost un parteneriat între Consiliul Judeţean Harghita şi Caritas – Arhidioceza Romano –
Catolică Alba-Iulia. Activităţile proiectului au vizat creerea cadrului propice de desfăşurare a
activităţilor sociale prin edificarea infrastructurii necesare acestor servicii şi încadrarea acestora
cu personal corespunzător şi integrarea acestor servicii în cadrul organizatoric al reţelei judeţene
de asistenţă medico-socială la domiciliu, prin oferirea serviciilor de ajutor social în activităţile
zilnice şi a unei mese calde la domiciliul asistaţilor. A fost înfiinţat un centru al serviciilor
sociale destinat mai multor oraşe din judeţ putându-se astfel organiza mai multe activităţii socio-
educative, individuale şi de grup, acordându-se asistenţă specializată şi consiliere în situaţii de
criză persoanelor care aveau nevoie. Programul s-a dovedit a fi eficient, el se derulează în
continuare pe tot teritoriul judeţului Harghita, de către Serviciul Judeţean de Îngrijire Medicală şi
Asistenţă Socială Caritas Harghita aflat în subordinea şi coordonarea Caritas Alba Iulia prin
lansarea anuală a liniei de finanţare nerambursabilă pentru susţinerea acestui program judeţean.
C.J. Harghita alocă fonduri pentru cofinanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi a celor de
achiziţionare a materialelor consumabile, consiliile locale finanţează serviciile acordate, iar
CARITAS Alba Iulia cofinanţează şi administrează acordarea şi extinderea serviciilor.
Un alt model de bună practică care poate fi transpus şi la noi prezentat în acest capitol
este cel utilizat la Finistere în Franţa, care impresionează prin simplitatea şi normalitatea actului
social. Pentru operativitate şi eficienţă în munca socială, pornind de la analiza problemelor
sociale corelate cu cele de sănătate şi cele educative precum şi de la resursele existente, a fost
elaborată o Schemă Departamentală a Instituţiilor şi Serviciilor. Schema a fost stabilită de comun
acord cu actorii sociali implicaţi având misiunea şi scopul în conformitate cu Codul Familiei şi al
33

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Ajutorului Social din Franţa. Bugetul este astfel structurat încât cea mai mare parte a costurilor
sunt destinate direct beneficiarilor de servicii sociale pentru măsuri de plasament şi prevenire.
Personalul tehnic derulează în teren acţiuni de 2 tipuri: acţiuni sociale (de polivalenţă, de sprijin
social, de evaluare şi de educaţie specializată) şi acţiuni psihologice şi de suport. Modalitatea de
funcţionare este cea bazată pe pluralitatea personalului şi a partenerilor.
Modul de aplicare a schemei departamentale vizează proiecţia demografica (numărul
beneficiarilor de servicii sociale este în creştere, costurile susţinerii acestora în centre
rezidenţiale este mai mare decât costurile plasamentului familial şi al serviciilor de îngrijire la
domiciliu, sectorul privat este interesat să participe la acţiunile de prevenire); tipuri de servicii
necesare (plasamentul familial – permite un mediu favorabil de dezvoltare personală, depăşirea
situaţiilor de dificultate împreuna cu cei dragi, evitarea altor dificultăţi provocate de
instituţionalizare, îngrijirea la domiciliu sau în locuinţe protejate, servicii de consiliere
specializată, servicii de prevenire în zone de risc) şi obiectivele (dezvoltarea plasamentului
familial pentru diferitele categorii de copii, tineri, vârstnici, persoane cu handicap; dezvoltarea
noţiunii de „familii de primire” – familii pregătite să primească în îngrijire temporară beneficiari
de servicii sociale, ameliorarea calităţii serviciilor sociale existente: armonizarea serviciilor şi
acoperirea geografică; dezvoltarea programelor de formare de asistenţi maternali şi îngrijitori la
domiciliu; monitorizarea permanentă, cadrată a plasamentului familial în familii de primire de
către echipe pluridisciplinare; definirea relaţiei referent – familie de primire, reforma
procedurilor pentru serviciile din reţea: armonizarea procedurilor între diferitele instituţii care
intervin în domeniul social; reglarea competenţelor de intervenţie între diferitele instituţii /
servicii sociale, medicale, educative; reformularea regulamentelor şi a planurilor de acţiune;
redefinirea criteriilor de admitere în serviciile de asistenţă socială; asigurarea unor instituţii
adaptate nevoilor individuale şi de grup.
34

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
7. Strategia în domeniul asistenţei sociale a
Consiliului Judeţean Sibiu pentru perioada 2010-
2019. Plan de investiţii pentru 2010-2013
În plan social, misiunea Consiliului Judeţean Sibiu este de a asigura dezvoltarea socială
a judeţului utilizând instrumente ce refac, dezvoltă şi consolidează capacităţile individuale şi
comunitare în scopul de a face faţă problemelor şi situaţiilor dificile cu care acestea se confruntă.
Strategia îşi propune să intervină prin măsuri de asistenţă socială pentru a corecta
deficitul de resurse, fie că este vorba de resurse financiare sau de resurse ca abilităţi şi
capacităţi de acţiune. Scopul acestei strategii este să ofere un model de alocare eficientă a
resurselor (umane, financiare, materiale informaţionale) pentru a se asigura dezvoltarea socială
a judeţului.
Pentru îndeplinirea misiunii descrise mai sus şi implicit pentru ca scopul acestei
strategii să fie atins se vor urmării cinci priorităţi:
• Tratarea persoanei vulnerabile ca şi client al serviciilor sociale( a se defini noţiunea de
„client”)
• Crearea unei structuri coerente, care sa evite suprapunrile, sincopele, fragmentările
sistemului de servicii sociale, structură, bazată pe parteneriatul public privat
• Crearea unui sistem instituţional de servicii sociale accesibile şi adaptabile resurselor
persoanelor vulnerabile;
• Planificarea eficientă a serviciilor sociale cu o alocare bugetară eficace (costuri reduse,
eficienţă maximă) ţintind invariabil integrarea activă.
• Valorificarea potenţialului uman într-o comunitate europeană – judeţul Sibiu
Prin această strategie încercăm să realizăm configurarea unui sistem judeţean de servicii
de asistenţă socială care să aibă în centrul său persoana vulnarabilă / în dificultate /asistată cu
statutul de “client”.
Viziunea noastră este ca în anul 2020 orice persoană vulnerabilă să aibă acces la un
sistem de servicii sociale care să-i permită: dezvoltarea personală, o integrare activă / reintegrare/
în societate, în deplin respect al demnităţii şi stimei de sine, fără să devină dependentă de
servicii sau prestaţii sociale.
Elementele esenţiale care fundamentează această viziune sunt:
• Persoana vulnerabilă - client al serviciilor sociale
35

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• Structura sistemului de asistenţă socială bazată pe parteneriatul public-privat
• Costuri reduse şi eficienţă maximă
• O comunitate / societate “europeană” – prin încurajarea unui comportament proactiv la
beneficiarii sistemului de asistenţă socială se vor implementa practicile europene în acest domeniu prin
responsabilizarea celor aflaţi în dificultate. Serviciile sociale vor fi un catalizator al relaţiei dintre
persoană/familie/comunitatea locală/instituţiile publice prin schimbarea practicilor actuale şi
implementarea metodologiilor şi normelor europene, cetăţenii judeţului Sibiu dobândind o cultură
europeană în domeniul social.
Principiile care au fost avute în vedere sunt:
- principiul profesionalismului
- principiul funcţionării sistemice
- principiul parteneriatului
- principiul subsidiarităţii
- principiul responsabilizării persoanei asistate
- principiul competitivităţii
Optăm în cadrul acestei strategii pentru orientarea valorilor specifice sistemului de
asistenţă socială înspre valori orientate spre individ în relaţie directă cu comunitatea.
Scopul lucrării este să ofere un model de alocare eficientă a resurselor (umane,
financiare, materiale informaţionale) pentru a se asigura dezvoltarea socială a judeţului prin
reorganizarea sistemului de asistenţă socială al judeţului Sibiu având ca rezultat eficientizarea
activităţilor din cadrul Serviciilor de Asistenţă Socială şi creşterea calităţii vieţii beneficiarilor.
Obiective generale:
O1. Optimizarea activităţilor specifice sistemului de protecţie (instituţionalizare) în scopul
reducerii costurilor prin scăderea intrărilor în sistem şi creşterea eficienţei manageriale.
O1.1. Reorganizarea DG pana sf impl MP
O1.1.1. Relocarea asistenţilor sociali (manageri de caz/ responsabili) la nivel de centre /
unităţi în scopul eficientizării intervenţiilor în rezolvarea cazurilor sf 2010
O1.1.2. Externalizarea serviciului / compartimentului Asistenţă Maternală din structura
DG – Stat funcţii 2010
O1.1.3. a. Externalizarea unor posturi aferente statelor de funcţiuni la nivel de centre (cu
personalitate juridică) / la nivel DG sf impl MP
O1.1.3. b. Externalizarea etapizată a unor servicii/ compartimente/birouri din cadrul DG
(juridic, audit, etc) sf impl MP
36

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
37

O1.2. Restructurarea unităţilor DG
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
O1.2.1. Implementarea unor proiecte pentru alinierea la standarde a unor unităţi din cadrul
/ subordinea DG (3- Dumbraveni, Agnita, Gulliver si Orlat) pana la sf 2012
O1.2.2. Relocarea unor beneficiari din centre pentru creşterea gradului de utilizare a unor
spaţii existente, pentru alinierea mai bună la standardele existente în domeniul
funcţionării şi pentru creşterea calităţii vieţii asistaţilor (vezi variante si schema)
permanent.
O1.2.3. Schimbarea destinaţiei unor centre (din CP în CIA, din CZ în UID, etc) (vezi
variante) permanent în functie de dinamica nevoilor
O. 1.3 Creşterea responsabilităţii şefilor de centre (pentru copii)
O1.3.1. Creşterea puterii de decizie a şefilor de centre, asumarea răspunderii şi delegarea
de autoritate în actul managerial începând cu anul 2010
O1.3.2. Efectuarea optimă şi facilă a achiziţiilor având ca scop principal reducerea
cheltuielilor pe baza identificării reale a necesităţilor din unitatea coordonată permanent.
O1.3.3. Eficientizarea micromanagementului (managementului operaţional) la nivelul
unităţilor din cadrul / subordinea DG începând cu anul 2010.
O1.3.4. Stabilirea indicatorilor de performanţă în sistemul de evaluare a managerilor
centrelo începând cu 2010
O2. Optimizarea activităţilor de prevenire a instituţionalizării prin crearea etapizată de
reţele în scopul satisfacerii nevoilor specifice categoriilor de beneficiari / clienţi (potenţiali
beneficiari/ potenţiali clienţi), cu intenţia realizării unei structuri integrate de servicii
sociale adaptate.
O2.1. Crearea unei reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu prin
organizarea de servicii sociale comunitare începând cu 2010
2.1.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene
de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu
2.1.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de servicii
de asistenţă sociomedicală la domiciliu
2.1.3. Demararea programului Reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la
domiciliu prin proiecte punctuale în care sunt implicate 5 Consilii Locale
38

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
2.1.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de servicii de
asistenţă sociomedicală la domiciliu, la nivelul judeţului Sibiu pana la sf 2014.
O2.2. Crearea unei reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie
prin organizarea de servicii comunitare specifice începând cu 2013 până la sf 2015
2.2.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene
de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie
2.2.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de Centre
de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie
2.2.3. Demararea programului Reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere
pentru copil şi familie prin proiecte punctuale în care sunt implicate Consilii Locale
2.2.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de Centre de Zi şi
Centre de Consiliere pentru copil şi familie, la nivelul judeţului Sibiu.
O2.3.Crearea unei reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat prin
organizarea de servicii comunitare specifice 2014 pana la sf 2016.
2.3.1. Identificarea unor Consilii Locale dispuse să cofinanţeze programul Reţele judeţene
de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat
2.3.2. Implementarea procedurilor de licitaţie pentru programul Reţele judeţene de Centre
de Informare şi Centre de Voluntariat.
2.3.3. Demararea programului Reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de
Voluntariat, prin proiecte punctuale în care sunt implicate Consilii Locale
2.3.4. Extinderea proiectelor punctuale din programul Reţele judeţene de Centre de Zi şi
Centre de Consiliere, la nivelul judeţului Sibiu.
O2.4. Crearea de noi reţele de servicii de prevenire a instituţionalizării în funcţie de evoluţia
dinamicii problemelor sociale la nivelul judeţului Sibiu, care să răspundă nevoilor şi resurselor
locale permanent.
O.3. Formarea continuă a persoanelor din sistem în baza unui plan de formare adaptat
nevoilor specifice rolului şi statusului fiecărui angajat (începând cu 2010 odata cu proiectul
pe POSDRU, permanet)
O.4. Iniţierea unor campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor judeţului privind
problematica socială permanent
39

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
O.5. Asigurarea coordonării de către DG a funcţionării reţelelor prin evaluarea continuă a
nevoilor şi resurselor locale structurate pe baza informaţiilor colectate de la structurile
administraţiilor publice locale, permanent
O.6. Implementarea unui Mecanism extern de monitorizare şi evaluare a implementării MP
începând cu 2010, până în 2012 si posibil transfer, permanet
O.6.1: Conceperea şi aplicarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a implementării
Masterplanului în domeniul asistenţei sociale din judeţul Sibiu.
O.6.2: Conceperea şi aplicarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a furnizării
serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu dezvoltate ca urmare a implementării prezentului
Masterplan.
O.7. Valorificarea potenţialului local prin crearea unui sistem de structuri parteneriale
reale şi active cu societatea civilă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale,
permanent.
O.8. Responsabilizarea asistaţilor şi valorificarea potenţialului acestora pe baza proiectelor
de dezvoltare individuală adaptate, permanent
Măsuri de implementare
Având în vedere concluziile reieşite din analiza nevoilor actuale de asistenţă socială, din
analiza realizării serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu, din analiza parteneriatelor
încheiate la nivelul judeţului Sibiu şi mai ales din analiza economico financiară a activităţilor de
asistenţă socială bugetate de către Consiliul Judeţean Sibiu se impune o reorganizare a sistemului
de asistenţă socială la nivelul judeţului Sibiu pe dimensiunea serviciilor sociale. Propunerea de
reorganizare a sistemului se axează pe cele două componente ale acestuia: protecţia
instituţionalizată şi prevenirea instituţionalizării.
Astfel, se desprind două obiective generale axate pe cele două componente, obiective ce
se adaugă celui de reorganizare a sistemului de servicii sociale de la nivelul judeţului Sibiu:
1. Scăderea costurilor serviciilor de protecţie prin creşterea eficienţei manageriale
2. Crearea la nivelul judeţului Sibiu a unor reţele flexibile de servicii de prevenire care să
reducă intrările în sistemul de protecţie şi să răspundă nevoilor identificate la nivel local.
Scăderea costurilor serviciilor de protecţie prin creşterea eficienţei manageriale
40

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Variantele ce pot fi propuse pot avea în vedere următoarele direcţii strategice:
• o transformare lentă a sistemului pe bazele în care acesta funcţionează la momentul actual
• implementarea unor schimbări mai profunde pentru creşterea gradului de utilizare a
spaţiilor existente, valorificarea unor spaţii pentru alte activităţi ale direcţiei şi găsirea
unor destinaţii noi pentru spaţiile care sunt utilizate impropriu la momentul actual şi
pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii asistaţilor din sistem, această etapă fiind un prim pas
spre o reorganizare ulterioară mai profundă a sistemului analizat
• reorganizarea radicală şi rapidă a sistemului existent prin externalizarea activităţilor şi
chiar a serviciilor pe baza unor contracte care să stipuleze clar criterii şi indicatori de
performanţă managerială.
1. Prima variantă nu are în vedere schimbări esenţiale, dar e destul de puţin probabil a fi
fezabilă. Nivelul bugetelor estimate, atât în varianta pesimistă, cât şi în varianta optimistă este
neacoperitor funcţionării în această variantă. Aşa cum s-a arătat în analiza economică,
costurile funcţionării sistemului, la momentul actual sunt destul de mari, iar tendinţele nu
conduc la previziuni prea favorabile.
Dacă luăm în considerare situaţia actuală a cheltuielilor la nivelul întregii direcţii şi dacă
luăm în considerare o previziune optimistă privind creşterea cheltuielilor în următoarea perioadă,
luând în calcul previziunile legate de indicele inflaţionist, se constată faptul că, la finalul
perioadei de prognoză, nivelul cheltuielilor estimate se va situa între varianta pesimistă şi cea
optimistă a bugetelor estimate (mai aproape de valorile optimiste prevăzute ca bugete alocate
asistenţei sociale). Însă aşa cum a fost menţionat anterior, nivelul cheltuielilor de investiţii în
perioada analizată (2005 – 2009) a fost unul extrem de modest, aşa că la aceste valori este
exclusă realizarea unor noi investiţii din surse bugetare, deşi cerinţele din teritoriu sunt mari şi
necesităţile de aliniere la standarde sau de a elimina situaţii incerte de utilizare a spaţiilor sunt, de
asemenea, destul de semnificative.
Pe lângă acest fapt, trebuie subliniată procedura greoaie de realizare a achiziţiilor, la
preţuri nu întotdeauna competitive, cu materiale, produse şi servicii de calitate îndoielnică, la
nivele nemulţumitoare, la un ritm nepotrivit necesităţilor din teritoriu. Şi din acest motiv,
centralizarea excesivă a deciziilor conduce la un management greoi, utilizarea ineficientă a
41

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
resurselor (mai ales a celor financiare), comunicare greoaie, o identificare improprie a nevoilor şi
a tendinţelor din mediu.
Situaţia pesimistă, în care nivelul de creştere a cheltuielilor se menţine la ritmul actual,
nici nu poate fi luată în considerare. La finalul perioadei de prognoză cheltuielile estimate a fi
atinse vor ajunge la o valoare aproape dublă faţă de cea mai optimistă variantă de buget estimată
a fi disponibilă implementării strategiei.
Având în vedere toate aceste premise este evident faptul că această variantă strategică nu
poate reprezenta o soluţie, nici dacă vor fi luate în considerare cele mai optimiste variante, atât în
estimarea evoluţiei cheltuielilor, cât şi a bugetelor alocate.
Concluzionând, această variantă:
• nu asigură finanţări pentru cheltuielile de capital, deşi acestea sunt absolut necesare
• nu duce la eficientizarea realizării achiziţiilor, acestea rămânând a fi realizate centralizat
• responsabilitatea managerială la nivelul şefilor de centre este redusă, tocmai prin faptul că
aceştia nu au o marjă de decizie care să asigure o bună funcţionare a acestuia, prin
asumarea răspunderii şi implicarea adevărată în actul managerial
• gradul de utilizare a spaţiilor va rămâne redus
• cerinţele legate de respectarea standardelor sunt greu, dacă nu imposibil de realizat
Astfel se naşte ideea unor transformări sistemice majore care să rezolve o mare parte
dintre aceste probleme enunţate anterior.
2. Varianta a doua ce poate fi propusă are în vedere o transformare a sistemului mai
amplă pe baza a două etape distincte.
Prima etapă constă în relocarea unor centre pentru creşterea gradului de utilizare a unor
spaţii existente şi pentru alinierea mai bună la standardele existente în domeniul funcţionării
serviciilor de protecţie din domeniul asistenţei sociale.
A doua etapă prevede extinderea procesului de acordare a personalităţii juridice tuturor
centrelor. La centrele de adulţi (care, de altfel au primit personalitate juridică începând cu
01.06.2009) , se vor adăuga cele de copii, sau unele se vor externaliza pe baza unor acorduri cu
fundaţii sau ONG-uri, în funcţie de performanţe manageriale şi cu scopul creşterii calităţii
serviciilor şi implicit a nivelului de satisfacţie al beneficiarilor.
42

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Deşi legislaţia în vigoare nu prevede explicit posibilitatea de acordare a personalităţii
juridice pentru centrele de copii, pe baza faptului că există o părere unanimă că această soluţie
va duce la creşterea eficienţei manageriale, la creşterea responsabilităţii manageriale, o
procedură de achiziţii mai facilă la costuri mai mici, propunem un proiect pilot la nivelul
judeţului Sibiu care să implementeze soluţia propusă (împreună cu alte elemente de noutate
pentru sistem), să o verifice în practică şi, apoi, să fie preluată ca model de bună practică
pentru eventuale modificări legislative în domeniu.
Pentru evidenţierea variantelor existente necesare realizării primei etape, trebuie
menţionate câteva premise existente şi câteva soluţii de dezvoltare ulterioară a sistemului.
Premise existente, constatate în perioada de documentare şi de culegere a datelor, mai ales
în urma vizitelor la centrele din sistem:
• există cerinţe pentru organizarea unui spaţiu necesar funcţionării celor două Comisii din
subordinea Consiliului Judeţean Sibiu: Comisia de Protecţie a Copilului şi Comisia de
Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi a serviciilor care asigură funcţionalitatea
acestora, spaţiu care să fie uşor accesibil, să ofere spaţii de parcare în zonă, care să fie
dotat adecvat pentru toate activităţile comisiilor, cât şi pentru activităţile conexe şi de
suport ale acestora (spaţii necesare funcţionării, sală de şedinţe, săli de aşteptare, birouri
pentru activităţile de suport).
• există identificate spaţii neutilizate la nivelul centrelor – CP Orlat, CP Turnu Roşu, CP
Mediaş, CP Agârbiciu, CP Cisnădie, CITO Dumbrăveni, Complexul de Servicii
Prichindelul
• clădirea aferentă CP Gulliver Sibiu – de pe str. Hegel – este neadecvată utilizării ca centru
de plasament, există camere cu trecere din una în alta, spaţiul pe beneficiar nu corespunde
standardelor, iar investiţiile pentru reorganizarea spaţiilor sunt prea mari. Clădirea
existentă se pretează mult mai bine organizării altor activităţi necesare funcţionării
sistemului
• 2/3 din spaţiile CIA Biertan sunt retrocedate Bisericii Evanghelice, pentru acestea
plătindu-se chirii, iar investiţiile pentru buna funcţionare nefiind posibile
• managementul de caz va fi asigurat de către managerii de caz (responsabilii de caz) din
cadrul instituţiilor / organizaţiilor furnizoare de servicii sociale publice sau private.
Respectiv, în cazul DG, managerii de caz (responsabilii de caz), precum şi echipa
43

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
multidisciplinară vor fi în centrele care asigură protecţia asistaţilor: centre de zi, centre de
primire urgenţă, centre maternale, altele, precum şi în celelalte unităţi furnizoare de
servicii sociale ale DG sau aflate în subordinea DG). Dacă aceste unităţi ale DG sau aflate
în subordinea sa nu vor reuşi să asigure managementul de caz, acesta va putea fi asigurat
de către ONG-uri, Cabinete specializate, firme din domeniu, etc. prin contractarea acestui
tip de serviciu.
• în perioada 2010 – 2011 se are in vedere dezvoltarea unor reţele de suport pentru fiecare
zonă. Acestea vor fi constituite din toate instituţiile/organizaţiile/furnizorii de servicii din
zonă pe baza unui parteneriat real şi activ. Va exista o bază de date comună, reguli
proprii, responsabilitate partajată, parteneriate active, etc. Această reţea va cuprinde
complexul de servicii sociale care deservesc zona (centre de zi, centre de consiliere,
servicii de îngrijire la domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate, etc). Acestora li
se vor adăuga cele care vor fi înfiinţate (în urma analizei de nevoi pe zone), fie de către
DG, SPAS-locale, ONG-uri, fie de către acestea împreună prin contracte de parteneriat.
Pentru funcţionarea eficientă şi eficace a reţelei, aceasta va avea în componenţă un
dispecerat şi un centru resursă care vor desfăşura activităţi de informare/documentare,
prevenire, monitorizare – local/zonal, precum si identificarea nevoilor neacoperite.
Coordonarea reţelelor, precum şi evaluarea continuă a nevoilor judeţene de asistenţă
socială se vor face de către CJ Sibiu, prin intermediul DG. Autorităţile administraţiilor
publice locale vor evalua continuu nevoile la nivel local.
Pe baza acestor premise se pot evidenţia câteva variante care pot fi avute în vedere în
prima etapă de implementare. Acestea se bazează pe următoarele criterii, care au fost avute în
vedre pe parcursul întregii analize:
• modul în care centrele răspund nevoilor beneficiarilor
• costurile centrelor şi costurile/beneficiar
• corespondenţa şi alinierea la standarde
• numărul de beneficiari deservit la momentul actual şi posibilităţile de dezvoltare
ulterioară
• echipa de specialişti existentă, nivelul de acoperire a funcţiilor din statele de funcţii
• accesul beneficiarilor la serviciile oferite de alte instituţii (şcoli generale, licee, tratamente
specifice, consiliere, etc.)
44

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• investiţii necesare pentru adaptarea la standarde
A. Relocări pentru copii aflaţi în dificultate
Varianta I
• redistribuirea copiilor de la CP Gulliver Sibiu (str. Hegel şi str. Spartacus) la CP Cisnădie
(unde există încă spaţiu excedentar – cu suplimentarea personalului de la CP Cisnădie
conform statului de funcţii şi cerinţelor standardelor în vigoare) şi la Complexul de
servicii Prichindelul în corpul B (unde funcţionează acum Centrul maternal şi cel de
urgenţă)
CP Orlat
Asistenți
sociali
redistrib
• mutarea Centrului maternal de la Complexul Prichindelul în spaţiile existente la CP Orlat
(cu cheltuieli minime în ceea ce priveşte investiţia de adaptare a spaţiilor la standarde)
• 3/4 din asistenţii sociali, aflaţi în mare parte în pavilionul de pe Şos. Alba Iulia –
Complexul Prichindelul vor fi distribuiţi pe centre, conform planurilor strategice
menţionate anterior, iar 1/4 dintre aceştia vor rămâne la DG pentru preluarea şi
instrumentarea cazurilor noi
Rezultate preconizate
Str. Hegel
Gulliver Sibiu
Prichindelul Sibiu
Centrul maternal
Str. Spartacus
CP Cisnădie
Perso
nal
• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel
disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de
45

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de
şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de
şedinţă şi întruniri);
• se eliberează clădirea de pe str. Hegel, improprie utilizării ca CP la standardele existente
astăzi – aceasta poate deveni un centru de resurse pentru zona Sibiu, cu Centru de urgenţe
şi alte servicii necesare bunei funcţionări şi coordonări a reţelei din zona Sibiu
• se eliberează clădirea dinspre Şos. Alba Iulia, din cadrul Complexului Prichindelul,
Varianta II
aceasta urmând să primească alte destinaţii conform necesităţilor DG sau CJ Sibiu
• Complexul de servicii Prichindelul rămâne în organizarea actuală (cu Centru maternal şi
centrul de primire urgenţe)
CP Orlat
Asistenți
sociali
redistrib
• copii de la CP Gulliver sunt transferaţi la CP Orlat sau la CP Orlat şi CP Cisnădie (cu
menţiunile făcute anterior în cazul CP Cisnădie) – poate fi argumentat că CP Cisnădie se
află într-o zonă deosebită, are o atmosferă familială, asigură accesul la şcolile din oraş,
asigură spaţii de joacă şi petrecere a timpului liber atât în interiorul centrului cât şi în
parcul din apropiere. (condiţia esenţială pentru ca această variantă să fie plauzibilă este
construirea de către Primăria Cisnădie a drumului de acces la CP)
Rezultate preconizate
Str. Hegel
Gulliver Sibiu
Str. Spartacus
CP Cisnădie
Perso
nal
• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel
disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de
specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de
46

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de
şedinţă şi întruniri)
• se eliberează clădirea de pe str. Hegel, improprie utilizării ca CP la standardele existente
astăzi – aceasta poate deveni un centru de resurse pentru zona Sibiu, cu Centru de urgenţe
şi alte servicii necesare bunei funcţionări şi coordonări a reţelei din zona Sibiu
• creşte coeficientul de utilizare a spaţiilor din Orlat şi Cisnădie
Varianta III
• Complexul de Servicii Prichindelul se desfiinţează, spaţiile rămânând la dispoziţia CJ
Sibiu pentru organizarea altor activităţi
• beneficiarii copii cu handicap ar trebui relocaţi spre alte spaţii disponibile existente
Rezultate preconizate
• este eliberat un spaţiu în zona centrală a municipiului Sibiu ce poate primi alte destinaţii
• beneficiarii relocaţi nu mai pot beneficia de recuperare sau de tratamente specifice – o
parte dintre beneficiari urmează servicii de recuperare la CP Speranţa, care funcţionează
la capacitate maximă, neputând primi pe cei ce au nevoie de recuperare în regim
instituţionalizat
Asistenți
sociali
redistrib
Str. Hegel
Gulliver Sibiu
Str. Spartacus
Relocarea beneficiarilor spre spații
disponibile existente
• Complexul de servicii Prichindelul are deja organizate o serie de servicii – centru
maternal, centru de urgenţe, grădiniţă specială – care nu ar mai fi funcţionale
• o parte din beneficiarii relocaţi nu vor mai putea urma şcolile speciale din Sibiu
47

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• justificarea acestei variante conduce la ideea construirii unui centru nou pentru
beneficiarii copii cu handicap în Sibiu – soluţie care prevede investiţii de valori mari şi
identificarea unei locaţii potrivite
B. Dezvoltarea de proiecte în cadrul unor centre pe baza unei abordări sistemice a
perspectivelor de evoluţie ale patrimoniului existent în concordanţă cu previziunile
privind evoluţia nevoilor la nivelul judeţului Sibiu
O altă abordare ce poate fi avută în vedere este bazată pe dezvoltarea unor proiecte ce pot
fi implementate în cadrul unor centre, cu finanţări pe axe de interes european. Această abordare
trebuie să ţină cont de situaţia privind starea patrimoniului aflat în custodia direcţiei, de nevoile
de investiţii din cadrul fiecărui centru – reieşite din vizitele efectuate în teritoriu şi din analizele
SWOT ale fiecărei entităţi din sistem – şi de perspectivele privind evoluţia nevoilor, în materie de
asistenţă socială, în judeţul Sibiu.
Problema e ca această etapă a abordării strategice să conţină vectorii preconizaţi privind
evoluţia sistemului, previzionând nevoile viitoare şi punând de acord aceste nevoi cu oferta ce
poate fi furnizată de către Consiliul Judeţean Sibiu, DGASPC Sibiu şi eventualii parteneri
interesaţi de îmbunătăţirea asistenţei sociale din judeţ.
O analiză pertinentă a situaţiei existente şi a nevoilor de investiţii, la nivelul centrelor,
evidenţiază posibilitatea dezvoltării unor proiecte la nivelul a patru centre – două de copii şi două
de adulţi – care să fie incluse într-o viziune strategică de ansamblu privind evoluţia viitoare a
componentelor din cadrul sistemului de asistenţă socială. Aceste centre ce pot fi avute în vedere
sunt: CP Gulliver Sibiu (clădirea de pe str. Hegel), CP Orlat (spaţiile care nu au fost supuse încă
renovării pentru adaptarea la standarde), CITO Dumbrăveni (pentru sediul existent – clădirea
veche – în care urmează să rămână un număr de 110 beneficiari), CIA Agnita.
Motivaţiile pentru aceste propuneri sunt următoarele:
a. CP Gulliver Sibiu – clădirea de pe str. Hegel
• centru de tradiţie şi cu o mare experienţă a personalului
• avantajele amplasării în municipiul Sibiu ce asigură participarea la multe funcţii de
învăţare a beneficiarilor centrului
• e singurul centru de plasament din Sibiu şi asigură pregătirea şcolară a beneficiarilor (Şc.
Gen. 4, 25, Şc. Incluzivă, licee)
48

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• clădirea nu corespunde standardelor din multe puncte de vedere
• clădirile nu sunt compartimentate pentru nevoi (dormitoare cu 7 – 8 paturi cu trecere din
unul în altul)
• bucătăria şi sala de mese cu probleme de igrasie la demisol – trebuie reorganizate
• spălătoria şi călcătoria funcţionează într-un spaţiu care va primi altă destinaţie
b. CP Orlat
• centrul este situat destul de aproape de Sibiu, accesul la şcolile şi liceele din oraş şi la
asistenţa medicală de aici fiind, relativ, uşoare
• există posibilităţi de extindere – două scări ale clădirii unde pot fi organizate spaţii pentru
50 – 60 noi beneficiari, în condiţii foarte bune ce corespund întrutotul standardelor
• centrul corespunde standardelor (garsoniere pentru 2 beneficiari dotate cu bucătărie şi
baie proprie)
• centrul extins poate prelua beneficiari din alte zone, degrevând alte spaţii pentru
reorganizarea activităţilor şi adaptarea la alte tipuri de nevoi
c. CITO Dumbrăveni
• centrul funcţionează în clădiri extrem de vechi, necesitând multe investiţii pentru
adaptarea acestuia la standarde
• există spaţii excedentare (o clădire în curte) care poate fi utilizată ca alternativă de cazare
a beneficiarilor pe perioada derulării lucrărilor de investiţii
• există necesitatea renovării centrului – fiind planificat ca aici să rămână cazaţi un număr
de 100 – 110 beneficiari
• este unul dintre centrele de adulţi în care se resimte stringent nevoia unor investiţii pentru
îndeplinirea standardelor în domeniu şi pentru furnizarea unor servicii de calitate
superioară
d. CIA Agnita
• clădirea în care acesta funcţionează este intr-o stare avansată de degradare, fiind nevoia
unor investiţii majore în ceea ce priveşte adaptarea acesteia scopurilor propuse
• există identificată nevoia de spaţii de cazare pentru vârstnici, fiind prognozată o creştere a
intrărilor acestora în sistem
49

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• sunt spaţii de cazare de tip CIA, în alte locaţii din judeţ, care sunt revendicate sau
retrocedate şi pentru care trebuie identificate soluţii de relocare
• Soluţia integrată privind viziunea strategică pentru fiecare centru, în urma realizării
proiectelor descrise, va fi prezentată în continuare şi va avea un orizont temporal de 3 – 5
ani. Astfel vor fi prezentate propunerile pentru fiecare centru în parte, atât adulţi, cât şi
copii.
CP Orlat
• ca urmare a implementării proiectului se vor renova, în conformitate cu standardele,
scările 2 şi 4 ale clădirii, obţinându-se astfel un număr suplimentar de 50 – 60 locuri
pentru beneficiari copii
• în acest mod capacitatea globală a centrului creşte la aproximativ 100 beneficiari, în
condiţiile respectării standardelor privind suprafaţa raportată pe beneficiar, cât şi a
condiţiilor de igienă şi trai
• valorificarea unor spaţii excedentare şi adaptarea rapidă a acestora la standarde
• în prima fază, locurile suplimentare obţinute vor fi utilizate pentru cazarea unor
beneficiari, pentru aplicarea următoarelor proiecte prevăzute
• în final, locurile suplimentare obţinute vor fi ocupate de alţi beneficiari, pentru
reorganizarea altor centre
Având în vedere rezultatele prognozate în urma realizării proiectului apar două variante
de organizare ce pot fi avute în vedere:
locuri
Varianta I – se vor organiza două centre de plasament cu câte 50 locuri fiecare
Varianta II – se va organiza un singur centru de plasament cu o capacitate mare de 100
CP Gulliver Sibiu
• copii de la CP Gulliver sunt transferaţi la CP Orlat sau la CP Orlat şi CP Cisnădie
• se implementează proiectul prevăzut pentru clădirea de pe str. Hegel şi se realizează
reorganizarea clădirii de pe str. Spartacus ca spaţiu pentru funcţionarea comisiilor pentru
protecţia copilului şi de evaluare a persoanelor adulte cu handicap
50

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• ca urmare a realizării celor două lucrări prevăzute, rezultatele vor fi următoarele: se va
muta activitatea comisiilor într-un spaţiu adecvat în clădirea de pe str. Spartacus şi se vor
obţine un număr maxim de 50 locuri la standardele prevăzute în clădirea de pe str. Hegel
• Concluzionând, rezultatele finale vor fi următoarele:
• se eliberează clădirea de pe str. Spartacus (aferentă acum CP Gulliver) fiind astfel
disponibilă pentru organizarea activităţii comisiilor şi pentru organizarea serviciilor de
specialitate aferente acesteia (clădirea beneficiază de o sală ce poate funcţiona ca sală de
şedinţe, la etaj, iar la parter există spaţii ce pot fi amenajate cu destinaţia birou sau săli de
şedinţă şi întruniri)
• se poate realiza în clădirea de pe str. Hegel un centru de plasament pentru copilul în
dificultate / centru de plasament pentru copilul cu handicap cu o capacitate maximă de 50
beneficiari (30 – 50 beneficiari, funcţie de posibilităţile ce vor fi evidenţiate de studiul de
fezabilitate) adaptat total standardelor, eliminând astfel problemele identificate în faza de
documentare
Legendă:
1. Transferarea copiilor de la CP Gulliver la CP Orlat sau CP Orlat şi CP Cisnădie
2. Reorganizarea spaţiului de pe str. Spartacus pentru activităţile comisiilor, şi adaptarea
spaţiului de pe str. Hegel la standarde pentru un CP
3. Relocarea copiilor transferaţi la Orlat înapoi pe str. Hegel, şi instalarea comisiilor pe str.
Spartacus.
CP Orlat
3
Str. Hegel
Gulliver Sibiu
2
Str. Spartacus
Comisii
1 1
51
3
CP Cisnădie
Perso
nal

CP Cisnădie
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• cu investiţii minime, în acest caz se pot propune două variante de funcţionare în noul
context
• în ambele variante o prioritate extremă o reprezintă realizarea drumului de acces către
centru – la momentul actual există un drum de acces care nu se prezintă în cele mai bune
condiţii şi care se află pe o proprietate privată
• pentru ambele variante prezentate, apare nevoia completării structurii de personal în
strictă concordanţă cu standardele existente – un punct slab al centrului la acest moment
este faptul că schema de personal este extrem de redusă
Drum de Personal
CP Cisnădie
acces
Varianta I – utilizând spaţiile existente, având în vedere şi structura clădirii,
amplasamentul şi accesul la şcolile din oraşul Cisnădie se poate organiza un centru de plasament
pentru copii cu o capacitate de 30 locuri – în ideea extinderii numărului de beneficiari ce pot fi
cazaţi în centru, se poate utiliza această capacitate pentru transferul altor beneficiari din alte
centre de plasament.
Varianta II – pe baza dotărilor existente, cu investiţii mici, se poate organiza un centru
maternal cu o capacitate de 25 locuri care să răspundă nevoilor identificate în teritoriu şi
priorităţilor identificate la nivel de direcţie.
CP Agârbiciu
• o variantă viabilă pentru acest centru, având în vedere faptul că acesta este plasat într-o
zonă ceva mai izolată, cu acces mai greu la instituţiile şcolare este ca acest centru să se
transforme, după finalizarea proiectelor de la CP Orlat şi CP Gulliver, în centru pentru
îngrijirea adulţilor de tip CIA - Centru de Integrare şi Asistenţă Socială
• această soluţie este motivată şi de faptul că previziunile privind evoluţia nevoilor în
următoarea perioadă arată faptul că pe acest segment de nevoi se va înregistra o creştere
mai semnificativă
• acest centru poate reprezenta şi o soluţie iniţială pentru beneficiari din CIA Biertan a cărui
suprafaţă este, în proporţie de 2/3, retrocedat bisericii evanghelice
52

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• locaţia este potrivită pentru implementarea unui asemenea centru în această zonă, spaţiile
interioare pretându-se la o asemenea destinaţie, iar spaţiile exterioare sunt generoase, zona
fiind una liniştită, aşa cum s-a precizat anterior
Legendă:
CP Agârbiciu
4
1. Transferarea copiilor de la CP Gulliver la CP Orlat sau CP Orlat şi CP Cisnădie
2. Reorganizarea spaţiului de pe str. Spartacus pentru activităţile comisiilor, şi adaptarea
spaţiului de pe str. Hegel la standarde pentru un CP
3. Relocarea copiilor transferaţi la Orlat înapoi pe str. Hegel, şi instalarea comisiilor pe str.
Spartacus.
4. Mutarea copiilor de la CP Agârbiciu la noile centre renovate CP Gulliver de pe str. Hegel
şi CP Orlat.
5. Transformarea CP Agârbiciu în CIA Agârbiciu prin transferarea beneficiarilor de la CIA
Biertan 1.
CP Orlat
CP Turnu Roşu şi CP Mediaş
3
4
Str. Hegel
1
5
Gulliver Sibiu
Str. Spartacus
Comisii
CP Cisnădie
Perso
nal
• ambele centre de plasament sunt constituite pe lângă şcoli speciale – la Turnu Roşu
2
CIA Biertan 1
centrul de plasament este organizat într-o clădire separată de localul şcolii, în timp ce la
53
3
1

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Mediaş centrul de plasament şi şcoala se află în aceiaşi clădire, făcându-se eforturi pentru
separarea şi delimitarea activităţii
• până în anul 2000 ambele şcoli au funcţionat ca şcoli cu internat, spaţiile destinate acum
centrelor de plasament funcţionând anterior ca internate pentru aceste şcoli
• administrarea acestora este, în ambele cazuri comună, directorii şcolilor fiind şi şefi ai
centrelor, în timp ce la nivel superior şcolile sunt în administrarea Inspectoratului Şcolar
Judeţean, iar centrele de plasament sunt în administrarea DGASPC
• ambele centre sunt bine administrate, fondurile atrase pentru funcţionarea şcolilor fiind
dirijate şi spre buna administrare a centrelor de plasament
• în ambele locaţii s-au identificat spaţii excedentare sau neutilizate – în clădirea centrului
de plasament de la Turnu Roşu un etaj întreg nu este utilizat, numărul de beneficiari
existent la acest moment acoperind doar parterul clădirii
• spaţiile destinate bucătăriei şi servirii mesei sunt comune, atât pentru uzul şcolii, cât şi
pentru beneficiarii centrului de plasament
În această situaţie pot fi propuse două variante strategice ce pot fi avute în vedere pentru
următoarea perioadă.
Varianta I – revenirea la situaţia din anul 2000 prin reorganizarea acestor instituţii în
şcoli cu internat. În această situaţie, spaţiile centrelor de plasament ar redeveni internate pentru
şcoli, fiind în administrarea ISJ. Pentru beneficiarii ce aparţin direcţiei, aceasta va plăti către ISJ
serviciile de cazare, masă şi utilităţi.
Soluţia propusă pare a fi agreată şi de către şefii de centre şi de către reprezentanţii DG.
Un exemplu în acest sens este Centrul pentru Educaţie Incluzivă din Sibiu nr. 2 de pe str. Andrei
Şaguna care este organizat în acest fel. Administrarea ar fi mult mai eficientă, iar gradul de
implicare al managementului va fi mult mai ridicat.
Varianta II – în situaţia în care prima variantă nu este considerată a fi viabilă va fi luată în
considerare conservarea spaţiilor excedentare, acestea putând fi utilizate de către DG sau de
către Consiliul Judeţean ca resurse în posibile parteneriate cu ONG-uri sau fundaţii pentru
dezvoltarea unor servicii care să satisfacă viitoare nevoi identificate în aceste zone.
CP Speranţa Sibiu
• este un centru relativ nou, construit conform standardelor existente
54

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• asigură tratamente de recuperare atât pentru beneficiarii centrului, cât şi pentru cei care
provin din afara centrului
• este necesară o mai bună defalcare a cheltuielilor, separând cheltuielile privind prestaţiile
pentru beneficiarii din afara centrului, astfel încât să se reflecte adevăratele preţuri pe
beneficiar din cadrul acestui centru
• în acest moment structura şi dotarea centrului este bună şi corespunde standardelor, fiind
recomandat ca acest centru să funcţioneze în continuare în acelaşi mod
Complexul de servicii comunitare (CSC) Prichindelul
• oferă o plajă largă de servicii de asistenţă socială: Centrul pentru copii cu handicap: 50 de
locuri, ocupate 46 – Centrul pentru primire în regim de urgenţă: 15 locuri, ocupate 11 –
Centrul maternal: prevăzut pentru 6 mame şi 6 copii, ocupat de 5 mame cu 9 copii –
Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii
• este compus, în principiu, din patru corpuri de clădire (pavilioane)
• există o solicitare de retrocedare – pavilioanele 1, 2, 3 sunt cerute de Consistorul
Evanghelic, pavilionul 4 este solicitat de Parohia Evanghelică
• nevoie stringentă pentru unele lucrări de investiţii – pavilionul 1: reabilitarea interiorului
etajului 1 în totalitate: uşi, geamuri, zugrăveală, lambriuri, amenajarea a trei băi (una la
parter, două la etaj), sistemul de încălzire trebuie refăcut în totalitate, exteriorul necesită
zugrăvit şi reparaţii – pavilionul 3: subzidire, reparaţie colţ nord-estic cu fisuri mari –
pavilionul 4: scocuri, şarpantă
• pavilionul 2 a fost reabilitat la exterior printr-un proiect realizat cu Banca Mondială
Varianta I – CSC Prichindelul este un centru de tradiţie, aflat în centrul municipiului,
oferind o gamă largă de servicii.
Plecând de la ideea că o variantă de bază a planului strategic are în vedere faptul că se va
executa o coordonare mult mai bună a cazurilor dacă asistenţii sociali – responsabili de caz îşi
vor desfăşura activitatea la nivel de centre, atunci 3/4 din asistenţii sociali existenţi vor fi
distribuiţi pe centre, conform planurilor strategice menţionate anterior, iar 1/4 dintre aceştia vor
rămâne la DG pentru preluarea şi instrumentarea cazurilor noi, iar activităţile comisiilor pentru
persoanele cu handicap şi pentru copii aflaţi în plasament şi a serviciilor aferente acestora se
vor muta în sediul ce va funcţiona în clădirea de pe str. Spartacus, a actualului CP Gulliver,
55

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
atunci la în spaţiile direcţiei de pe str. Mitropoliei se vor elibera spaţii în care se vor putea aduce
activităţile direcţiei desfăşurate acum în pavilionul 4 de la CSC Prichindelul – clădirea dinspre
şos. Alba Iulia.
În pavilionul 3 funcţionează, la acest moment, doar activitatea Fundaţiei ProVita, clădirea
fiind afectată serios de o mişcare de teren, colţul nord-estic fiind fisurat şi deplasat.
Pe baza acestor premise, varianta acesta propune, în fapt, eliberarea a două clădiri din
actuala configuraţie a CSC Prichindelul – pavilioanele 3 şi 4 – care pot fi puse astfel la
dispoziţia C.J. Sibiu, centrul funcţionând în continuare cu toate activităţile menţionate anterior.
Prichindelul Sibiu
Legendă:
Pavilionul 1
1. Eliberarea pavilioanelor 3 şi 4 prin mutarea comisiilor din Pavilionul 4 în noul sediu
renovat de pe str. Spartacus, şi prin relocarea fundaţiei ProVita din Pavilionul 3 în alt
spaţiu.
Consiliul
Județean
Sibiu
Pavilionul 2
Pavilionul 3
Pavilionul 4
2. Pavilioanele 3 şi 4 vor fi puse la dispoziţia C.J. Sibiu; Pavilioanele 1 şi 2 vor funcţiona în
continuare cu toate activităţile menţionate anterior.
Varianta II – pleacă de la premisa că există posibilitatea revendicării şi retrocedării
clădirilor, fiind astfel dificil de a mai executa investiţii în acest centru. Astfel propunerea
potenţială pentru această variantă, descrisă şi la una din variantele anterioare, va fi:
• Complexul de servicii Prichindelul se desfiinţează, spaţiile rămânând la dispoziţia CJ
Sibiu pentru organizarea altor activităţi
1
Fundația
ProVita
2 1
56
Gulliver Sibiu
Str. Spartacus

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• beneficiarii copii cu handicap ar trebui relocaţi spre un centru nou
Prichindelul Sibiu
Retrocedare ‚
desființare
Rezultate preconizate
• este eliberat un spaţiu în zona centrală a municipiului Sibiu ce poate primi alte destinaţii
• beneficiarii relocaţi nu mai pot beneficia de recuperare sau de tratamente specifice – o
parte dintre beneficiari urmează servicii de recuperare la CP Speranţa, care funcţionează
la capacitate maximă, neputând primi pe cei ce au nevoie de recuperare în regim
instituţionalizat, o parte din beneficiarii relocaţi nu vor mai putea urma şcolile speciale din
Sibiu
• Complexul de servicii Prichindelul are deja organizate o serie de servicii – centru
maternal, centru de urgenţe, grădiniţă specială – care nu ar mai fi funcţionale
• justificarea acestei variante conduce la ideea construirii unui centru nou pentru
beneficiarii copii cu handicap în Sibiu – soluţie care prevede investiţii de valori mari şi
identificarea unei locaţii potrivite
Centrul de zi „Sf. Andrei” Mediaş
• singura instituţie de stat cu această misiune (pentru salvarea despărţirii de familie) din
judeţul Sibiu
• resursă mare pentru direcţie – aceasta e scutită de multe probleme şi de rezolvarea unor
cazuri
Pavilionul 1
Pavilionul 2
Pavilionul 3
Pavilionul 4
• se acordă servicii individualizate pe fiecare copil
57
Relocarea copiilor cu handicap
spre un centru nou
Fundația
ProVita
Gulliver Sibiu
Str. Spartacus

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• beneficiarul nu poate veni uşor în centru (nu există mijloace de transport)
• în clădire mai funcţionează un centru Pruncul Iisus – Caritas Blaj (Greco-Catolic) –
funcţionează în comodat din 2003 (din 2007 fizic) până în 2013, ca urmare cresc costurile
pe beneficiar prin includerea costurilor legate de utilităţi de la acest centru
• nevoia unor investiţii (mobilier, rampă pentru persoane cu handicap, tâmplărie PVC
termopan, calorifere înlocuite) – separarea încălzirii şi utilităţilor de centrul Caritas care
funcţionează la parterul clădirii
Variantă propusă – schimbarea destinaţiei din centru de zi în unitate de îngrijire la
domiciliu, fiind pusă la dispoziţie pentru funcţionarea reţelei de către DG.
CITO Dumbrăveni
• centrul a fost unul mamut cu un număr de 450 beneficiari în anii 2005 – 2006, de atunci
trecându-se la o reorganizare continuă pentru adaptarea la standarde şi reducerea
numărului de beneficiari
• în urma reorganizării continue a centrului au apărut, pe bază de proiecte, următoarele
centre, unele finalizate, altele în curs de construcţie:
• CITO Mediaş – 43 beneficiari
• CRR Tălmaciu – 50 beneficiari - adulţi cu handicap mediu şi grav
• CRR Mediaş – în construcţie – prognozat 50 beneficiari
• CRR Cisnădie – în construcţie – prognozat 50 beneficiari
• CIA Dumbrăveni – în organizare – prognozat 50 beneficiari
• proiectul de restructurare prevede ca în centru să rămână un număr de 110 beneficiari –
persoane cu handicap locomotor, vizual sau auditiv
• pentru adaptarea la standarde în corpul principal trebuie executate investiţii serioase, cu
intervenţii ce vizează renovarea integrală a tuturor spaţiilor, a instalaţilor de utilităţi
(instalaţie electrică, instalaţie încălzire, instalaţii apă şi canalizare, tâmplărie şi feronerie –
uşi, geamuri, izolare termică şi investiţii la acoperişul centralei termice care prezintă
infiltraţii serioase)
• corpul B e necesar să intre în conservare – circa 1225 m2 nu se vor utiliza
• atelierele şi gospodăria anexă, care ocupă 4825 m2, vor fi preluate de către Primăria
Dumbrăveni
58

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Variantă propusă – renovarea integrală a corpului principal pe baza unui proiect cu
finanţare europeană. Pe timpul executării lucrărilor de investiţii beneficiarii pot fi cazaţi în
corpul B al complexului, propus acum pentru intrarea în conservare.
În acest mod se va realiza în final un centru modern – dotat la standarde.
CRRPH Tălmaciu
• este un centru, relativ, nou – construit la standarde, cu locuinţe de tip familial
• are un număr constant de beneficiari în perioada 2005 – 2009
• nu sunt probleme speciale legate de investiţii şi de spaţiile de cazare
• se pot propune proiecte de restructurare a centrului în momentul când există posibilităţi de
finanţare pentru aducerea la un număr de 50 beneficiari
CRRN Râul Vadului
• şi aici există un număr constant de beneficiari în perioada 2005 – 2009
• există probleme legate de compartimentarea spaţiilor, dar, din punct de vedere al spaţiului
pe beneficiar, acesta se încadrează în standarde, primind avizele de funcţionare
• se pot propune proiecte de restructurare a centrului şi de compartimentare a spaţiilor în
momentul când există posibilităţi de finanţare pentru reducerea numărului de beneficiari
CRR Tălmaciu
• este un centru nou, dat în funcţiune în iunie 2009
• este adaptat standardelor
• aici sunt cazaţi 50 beneficiari cu handicap mediu şi grav proveniţi de la CITO
Dumbrăveni
• fiind proaspăt înfiinţat nu sunt probleme speciale de funcţionare sau legate de investiţii
CITO Mediaş
• este un centru nou, dat în funcţiune în 2007, care funcţionează pe lângă Fundaţia Speranţa
Mediaş
• clădirea este nouă, în mare parte în conformitate cu standardele, deci nu e nevoie de
investiţii de anvergură
59

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
CIA Biertan 1 şi CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan
CIA Biertan 1
• unitatea funcţionează în 3 clădiri vechi, din care două – în care se găsesc serviciile – sunt
clădiri retrocedate
• în 2006, corpurile B şi C, în care se află şi blocul alimentar, bucătăria şi sala de mese, au
fost retrocedate către Biserica Evanghelică. Aceasta a închiriat corpurile Consiliului
Judeţean, la tariful de 5000 RON/lună. Corpul A rămâne tot în proprietatea CJ
• în momentul actual nu se respectă standardul legat de numărul de locuri pe cameră şi
numărul de duşuri raportat la numărul de beneficiari
• sunt 70 de locuri aprobate, iar în centru se află 62 de beneficiari, cu vârste cuprinse între
55 şi 97 de ani, majoritatea cu handicap neuropsihic
• nu există încălzire centrală, încălzirea se face cu sobe de teracotă
CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan
• este un centru nou înfiinţat, pe baza unor fonduri PHARE
• a fost gândit să funcţioneze în simbioză cu CIA Biertan 1, primind mâncarea şi folosind
spălătoria acestuia din urmă
• s-a realizat pentru a descongestiona puţin activitatea de la CIA Biertan 1
• fiind nou realizat, nu prezintă probleme legate de investiţii, fiind ocupat la capacitate
maximă
Pe baza acestor aspecte constatate la CIA Biertan 1 şi CIA „Episcop Nicolae Popovici”
Biertan se pot propune mai multe variante pentru soluţionarea problemelor identificate.
Varianta I – relocarea beneficiarilor existenţi la viitorul CIA Agârbiciu – propus ca
urmare a reorganizării actualului centru de plasament din localitate – sau la CIA Agnita.
Astfel corpurile B şi C vor rămâne la dispoziţia Bisericii Evanghelice, iar corpul A va
rămâne la dispoziţia C. J. Sibiu şi va putea fi valorificat ulterior sau va fi utilizat pentru alte
activităţi. Este varianta cea mai fezabilă, ce poate fi realizată cu costuri minime, rezolvând
problema legată de proprietatea a 2/3 din centru.
60

Consiliul
Județean
Sibiu
CIA Biertan 1
Biserica
Evanghelică
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Varianta II – C. J. Sibiu deţine teren de 16719 m 2 , întăbulat (cu ridicare topo), comasat,
care este denumit teren de construcţie şi are toate utilităţile lângă el – la ieşirea din Biertan spre
Richiş. Se poate construi pe acest teren un centru nou, cu o capacitate sporită (100 locuri),
realizat la standarde, în care pot fi mutaţi atât beneficiarii din CIA Biertan 1, cât şi cei din CIA
„Episcop Nicolae Popovici” Biertan – în momentul în care se finalizează monitorizarea
proiectului prin care s-a înfiinţat CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan.
Soluţia este una care poate fi implementată într-o perioadă mai lungă de timp, cheltuielile
de execuţie sunt ridicate – fiind vorba de o construcţie nouă. Bugetul prevăzut de C. J. Sibiu
pentru perioada de derulare a masterplanului nu permite încadrarea în sumele stabilite pentru
realizarea acestei investiţii.
Corpul A
Corpul B
Corpul C
Beneficiari
CIA Agârbiciu
La sfârşitul realizării şi implementării investiţiei vor rămâne la dispoziţia C.J. Sibiu corpul
A de clădire de la CIA Biertan 1 şi tot spaţiul de la CIA „Episcop Nicolae Popovici” Biertan.
61

CIA Biertan 1
Biserica
Evanghelică
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Varianta III – extinderea corpului A existent valorificând curtea (1374 m 2 ) şi grădina
(1604 m 2 ) – aflate în proprietatea C. J. Sibiu – prin realizarea unei construcţii noi pe aceste
terenuri. În această clădire s-ar muta beneficiarii cazaţi în corpurile B şi C, eliberându-se astfel
clădirile retrocedate pentru care se plăteşte actualmente chirie.
Prin realizarea acestei investiţii se aglomerează spaţiul avut la dispoziţie, construcţia
trebuie să vină cu soluţii speciale terenul fiind în pantă accentuată, costurile legate de realizarea
investiţiei sunt mari – trebuie realizate şi utilităţile (bucătărie, sală de mese, bloc alimentar).
CIA Biertan 1
Biserica
Evanghelică
CSC Agnita
Corpul A
Corpul B
Corpul C
Corpul A
Corpul B
Corpul C
Consiliul
Județean
Sibiu
Beneficiari
Extindere Corpul A
• este localizat într-o clădire veche, cu multe probleme de structură
62
CIA „Episcop Nicolae
Popovici” Biertan
Construcție
nouă pe terenul
de la ieşirea
spre Richiş

•
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
realizarea unui centru destinat îngrijirii vârstnicilor. Acest proiect vine în întâmpinarea
previziunilor
privind evoluţia nevoilor care arată o creştere pe acest segment de nevoi.
coordonarea direcţiei, sau pentru realizarea
unei unităţi de tip UAMS, pentru care există cerinţe
în creştere în următoarea perioadă.
nevoilor în domeniul asistenţei sociale şi cu spaţiile
şi unităţile aflate acum în subordinea
DGASPC
Sibiu, atât la nivel de copii, cât şi de adulţi.
Propunerile prezentate au apărut în urma vizitelor în centre, pe baza înţelegerii nevoilor
de dezvoltare a sistemului şi abordarea unitară şi cu o viziune globală a acestora, pentru că una
dintre problemele identificate a fost că sistemul s-a dezvoltat fără o vizune de ansamblu, prin
investiţii şi rezolvări de situaţii punctuale,
fără a se baza pe o vizune strategică pe termen lung la
nivelul
superior al organizaţiei.
3.
local.
spaţiile nu sunt adaptate standardelor, unele dintre acestea fiind chiar greu de adaptat
Variante propuse – aşa cum a fost prezentat anterior, pentru acest spaţiu se propune un
proiect care să finanţeze renovarea clădirilor şi adaptarea acestora la standardele existente pentru
Proiectul poate fi realizat pentru realizarea unui centru de tip CIA care va rămâne sub
Concluzionând se poate afirma că se propune o strategie coerentă, cu o viziune de
ansamblu asupra modalităţilor de rezolvare a problemelor din sistem, în concordanţă cu evoluţia
Crearea la nivelul judeţului Sibiu a unor reţele flexibile de servicii de prevenire care să
reducă intrările în sistemul de protecţie şi să răspundă nevoilor identificate la nivel
1) Reţea de îngrijire la domiciliu
Analizele din primele capitole ale lucrării demonstrează faptul că există o tendinţă de
creştere a nevoilor de asistenţă socială pe sectorul persoanelor vârstnice. Gama nevoilor
constatate este diversă, însă important este că, pentru a limita intrările
în sistemul
instituţionalizat
al asistenţei sociale trebuie să crească activităţile de prevenire.
Un segment important vizat de asistenţa socială, care se încadrează în serviciile de
prevenire, şi care este încă foarte puţin acoperit este cel legat de îngrijirea la domiciliu a
persoanelor vârstnice.
63

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Pornind de la modelul de bună practică aplicat de organizaţia CARITAS Alba Iulia în
judeţul Harghita, cu extindere, apoi, în cinci judeţe – Harghita (7 echipe), Covasna (1 echipă),
Mureş (3 echipe), Alba (1 echipă)şi Hunedoara (1 echipă) – şi luând în considerare avantajele
prezentate de acest tip de serviciu, cât şi orientările existente la nivelul Uniunii Europene,
propunem iniţierea unui proiect şi lansarea unui program la nivelul Consiliului Judeţean Sibiu
pentru implementarea acestui tip de serviciu.
Proiectul poate fi lansat de către Consiliul Judeţean şi va fi atribuit spre implementare
unor ONG –uri pe bază de licitaţie publică în conformitate cu prevederile legale în vigoare,
menţionate la capitolul „Oportunităţi de finanţare a unor SAS de către C. J. Sibiu – Analiza
axiologică a legislaţiei”.
Finanţarea proiectului se va face, în parte din surse ale bugetului Consiliului Judeţean, o
parte din surse ale Consiliilor Locale implicate în proiect, o parte din fonduri provenite de la Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate, iar după obţinerea acreditării organizaţiei prestatoare, din
fonduri prevăzute de Legea 34/1998 - privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor si fundaţiilor
române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenta socială.
Ponderea cu care contribuie fiecare sursă este prezentată în calculul estimativ existent în anexele
lucrării.
Propunerea este ca în prima fază aceste reţele să fie create punctual, cu sprijinul a câtorva
Consilii Locale (o propunere ar fi ca zonele vizate iniţial să fie Mărginimea Sibiului/Sălişte,
Cisnădie, Avrig, Agnita şi Tălmaciu), urmând apoi, ca treptat reţeaua să se extindă tot mai mul, în
final aceasta trebuind să acopere nevoile la nivelul întregului judeţ.
Activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansare şi derularea proiectului sunt următoarele:
• negocierea cu Consiliile Locale
• demararea procedurilor de licitaţie
• selecţia ofertei câştigătoare
• implementarea proiectelor din cadrul programului de asistenţă la domiciliu a
vârstnicilor
• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ
64

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
2) Reţea de centre de zi şi centre de consiliere pentru copil şi familie
Pornind de la aceleaşi necesităţi de realizare a activităţilor de prevenire, identificând în
prognozele prezentate în cadrul primelor capitole o creştere a acestui tip de nevoi ce aparţin
domeniului asistenţei sociale, propunem înfiinţarea unor reţele de centre de zi şi centre de
consiliere pentru copil şi familie etapizat, prima dată la nivelul unor consilii locale din judeţ,
urmând ca apoi această reţea să se extindă treptat la nivelul întregului judeţ.
Procedura de lansare şi implementare a proiectului trebuie să fie asemănătoare cu cea
prezentată anterior pentru reţelele de îngrijire la domiciliu, identificându-se surse la nivelul
bugetului C. J. Sibiu pentru lansarea şi finanţarea acestor proiecte.
Ca şi în cazul precedent, activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansare şi derularea
proiectului sunt următoarele:
• negocierea cu Consiliile Locale
• demararea procedurilor de licitaţie
• selecţia ofertei câştigătoare
• implementarea proiectelor din cadrul programului de înfiinţarea unor reţele de centre
de zi şi centre de consiliere pentru copil şi familie
• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ
3) Reţea de centre de voluntariat şi centre de informare
Scopul funcţionării centrelor de voluntariat constă în valorificarea potenţialului uman
existent la nivel local şi formarea unei atitudini civice, demnă de statutul de cetăţean al Uniunii
Europene, care influenţează crearea şi punerea în practică a politicilor sociale la nivel local.
Circuitul informaţional definitoriu pentru funcţionarea eficientă a oricărui sistem de
asistenţă socială va fi realizat în cadrul unor centre de informare a cetăţenilor pe domeniul
social, care vor duce informaţia de specialitate, într-un limbaj accesibil, mai aproape de mediul
de rezidenţă al locuitorilor judeţului Sibiu.
Procedura de lansare şi implementare a proiectului trebuie să fie aceiaşi cu cea prezentată
anterior pentru celelalte tipuri de reţele, identificându-se surse la nivelul bugetului C. J. Sibiu
pentru lansarea şi finanţarea acestor proiecte.
Ca şi în cazurile precedente, activităţile ce trebuie întreprinse pentru lansarea şi derularea
proiectului sunt următoarele:
65

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• negocierea cu Consiliile Locale
• demararea procedurilor de licitaţie
• selecţia ofertei câştigătoare
• implementarea proiectelor din cadrul programului de înfiinţarea unor reţele de centre
de centre de voluntariat şi centre de informare
• extinderea reţelei la nivelul întregului judeţ
În final toate aceste reţele propuse vor trebui să funcţioneze integrat bazându-se pe toate
resursele existente la dispoziţie, creând baze de date comune care să fie utilizate de toate aceste
reţele pentru satisfacerea nevoilor existente în teritoriu şi creşterea gradului de satisfacţie a
beneficiarilor. Coordonarea tuturor reţelelor se va realiza de către DG, care va evalua continuu
nevoile şi resursele existente la nivel local, într-o structură unică şi integrată.
Macro şi micro managementul
Pentru a-şi îndeplini misiunea de a asigura dezvoltarea socială a judeţului utilizând
instrumente ce refac, dezvoltă şi consolidează capacităţile individuale şi comunitare în scopul de
a face faţă problemelor şi situaţiilor dificile cu care acestea se confruntă, Consiliul Judeţean Sibiu
va interveni în domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţului Sibiu prin intermediul DG,
(instituţie cu personalitate juridică aflată în subordinea sa) precum şi prin intermediul celor două
unităţi medico-sociale - Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Sibiu şi Unitatea de Asistenţă
Medico-Socială Sălişte (instituţii publice rezidenţiale, cu personalitate juridică, în subordinea
Consiliului Judeţean Sibiu).
În cadrul macrosistemului de asistenţă socială de la nivelul judeţului Sibiu:
• DG îşi păstrează rolul de aplicare a politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului,
familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum
şi a oricăror persoane vulnerabile sau aflate în nevoie
• UAMS-urile îşi păstrează rolul de a acorda predominant servicii de îngrijire, servicii
medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale, persoanelor
cu domiciliul stabil în localităţile judeţului Sibiu.
DG va fi structura care va asigura dezvoltarea socială a judeţului dezvoltând un sistem
alcătuit din mai multe reţele de servicii adaptate nevoilor şi resurselor persoanelor menţionate
66

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
anterior. Pentru acest lucru, DG îşi va îndeplini atribuţiile prevăzute de lege, având următoarele
roluri:
• de strateg, prin care va elabora strategii şi planuri de acţiune în domeniul asistenţei
sociale în parteneriat cu toate instituţiile / organizaţiile din sistem, asigurând astfel
punerea în practică a politicilor sociale judeţene ce au ca obiectiv comun dezvoltarea
socială a judeţului Sibiu;
• de coordonare a sistemului de asistenţă socială la nivelul judeţului Sibiu şi implicit a
activităţilor de asistenţă socială ce presupun funcţionarea acestuia;
• de administrare eficientă a fondurilor pe care le are la dispoziţie în favoarea
beneficiarilor/clienţilor/serviciilor sociale ;
• de colaborare activă şi reală cu toţi partenerii sociali (serviciile publice deconcentrate
ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale,
cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii
civile care desfăşoară activităţi în domeniu) pentru a asigura coerenţa sistemului
evitând suprapunerile, sincopele şi fragmentările acestuia;
• de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru
implementarea strategiilor în domeniu, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor
sociale individuale şi colective la nivelul judeţului Sibiu;
• de reprezentare a Consiliului Judeţean Sibiu pe plan intern şi extern, în domeniul
asistenţei sociale şi protecţiei persoanelor aflate in dificultate.
Pentru punerea în practică a politicilor judeţene, CJ prin DG va asigura în maximum un
an crearea unor reţele comunitare zonale care să cuprindă cel puţin câte un complex de servicii
comunitare în raport direct cu nevoile şi resursele individuale, comunitare, judeţene. Aceste reţele
vor fi create prin intermediul parteneriatelor public-private.
Astfel, DG îşi va plia activitatea pe un sistem de coordonare organizatoric/funcţional
suplu, flexibil, adaptat serviciilor solicitate de comunitate.
La nivel micro, în perioada 2010 – 2020 sistemul de asistenţă socială propune aşezarea
pe acelaşi palier a nevoilor persoanelor aflate în dificultate cu resursele de care acestea dispun, cu
alte cuvinte în centrul sistemului judeţean revine beneficiarului cu nevoile şi resursele sale.
Metoda folosită pentru furnizarea de servicii de asistenţă socială va fi tot managementul de caz,
însă într-o abordare specifica noii etape de dezvoltare a asistenţei sociale şi conformă cu politica
67

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
socială europeană: alocarea eficientă a resurselor în rezolvarea cazurilor, astfel încât să se
înregistreze rezultate pozitive pentru asistaţi şi costuri reduse pentru servicii.
Managementul de caz va fi asigurat de către managerii de caz din cadrul instituţiilor /
organizaţiilor furnizoare de servicii sociale publice sau private. Respectiv, în cazul DG,
managerii de caz, precum şi echipa multidisciplinară vor fi în centrele care asigură protecţia
asistaţilor: centre de zi, centre de primire urgenţă, centre maternale, altele precum şi în celelalte
unităţi furnizoare de servicii sociale ale DG sau aflate în subordinea DG). Dacă aceste unităţi ale
DG sau aflate în subordinea sa nu vor reuşi să asigure managementul de caz, acesta va putea fi
asigurat de către ONG-uri,Cabinete specializate, firme din domeniu, etc. prin contractarea acestui
tip de serviciu.
Şi din punct de vedere al asistenţei sociale Judeţul Sibiu va respecta cele 5 zone
geografice: Zona Sibiu, zona Mărginimea Sibiului, zona Valea Oltului, zona Valea Secaşelor-
valea Târnavelor, zona Valea Hârtibaciului.
68

Zona 2
Mărginimea
Sibiului
ONG-uri
Primării
Biserici
LEGENDĂ:
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
CZ
CU
CC CR2
Alţi
furnizori
ONG-uri
D2
Zona 1
Sibiu
AP
ÎD
Biserici
Alţi
furnizori
CZ
SU
CC CR1
D1
Primării
Zona 5
Valea Secaşelor -
Valea Târnavelor
Primării ONG-uri
AP
ÎD
CC
Dezvoltarea reţelelor suport de asistenţă socială pentru fiecare zonă
CZ – centre de zi CR – centru de resurse
CC – centre de consiliere D – dispecerat
SU – servicii de intervenţie în regim DG – direcţia generală de asistenţă
de urgenţă socială şi protecţia copilului
CZ
D5
CR5
ÎD – îngrijire la domiciliu UAMS-uri – unităţi de asistenţă medico-
ÎD
CU
AP
UAMS
DG -uri
Consiliul
Judeţean
Biserici
AP – ateliere protejate şi alte servicii socială
69
CZ
CU
CC CR4
D4
CZ
SU
CC CR3
Alţi
furnizori
D3
Alţi
furnizori
Biserici
AP
ÎD
ONG-uri
ÎD
Zona 4
Valea
Hârtibaciului
Biserici
Primării
Primării
Zona 3
Valea Oltului
ONGuri

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
În perioada 2010 – 2011 se are în vedere dezvoltarea câte unei reţele de suport pentru
fiecare zonă. Aceasta va fi constituită din toate instituţiile/organizaţiile/furnizorii de servicii din
zonă pe baza unui parteneriat real şi activ. Fiecare zonă va avea baza de date comună, reguli
proprii, responsabilitate partajată, parteneriate active, etc. Această reţea va cuprinde complexul de
servicii sociale care deservesc zona (centre de zi, centre de consiliere, servicii de îngrijire la
domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate, etc.). Acestora li se vor adaugă cele care vor fi
înfiinţate (în urma analizei de nevoi pe zone), fie de către DG, SPAS-locale, ONG-uri, fie de
către acestea împreună prin contracte de parteneriat.
Pentru funcţionarea eficientă şi eficace a reţelei, aceasta va avea în componenţă un
dispecerat şi un centru resursă, care vor desfăşura activităţi de informare/documentare,
prevenire, monitorizare – local/zonal, precum si identificarea nevoilor neacoperite. În baza
analizelor periodice, se vor putea anticipa posibilităţile locale de răspuns la nevoile stringente, se
vor putea dezvolta serviciile sociale cu caracter specific/adaptat precum şi crearea de noi tipuri de
servicii.
Dezvoltarea în timp a reţelei are drept principal scop reducerea instituţionalizării
persoanelor cu nevoi şi creşterea prevenirii în domeniul asigurărilor sociale, crescând astfel atât
eficienţa utilizării fondurilor alocate, cât şi gradul de acoperire al unei palete mai largi de nevoi.
Instituţionalizare
Prevenire
Costuri Beneficiari
Principalele efecte ale dezvoltării reţelei
70

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Plan de implementare
Obiective Rezultate Indicatori Termen
SCOP: Oferirea unui model de alocare eficientă a resurselor (umane, financiare, materiale informaţionale) pentru a se asigura
dezvoltarea socială a judeţului prin reorganizarea sistemului de asistenţă socială al judeţului Sibiu în scopul eficientizării
activităţilor din cadrul Serviciilor de Asistenţă Socială şi creşterii calităţii vieţii beneficiarilor.
O.1 Optimizarea activităţilor specifice sistemului de protecţie (instituţionalizare) în scopul reducerii costurilor prin scăderea
intrărilor în sistem şi creşterea eficienţei manageriale.
.1. Reorganizarea DG în raport cu necesităţile impuse de dinamica beneficiarilor şi problematicii acestora pe toată perioada implementării
MP
.1.1. Relocarea asistenţilor Eficientizarea managementului de Numărul asistenţilor sociali care Sfârşitul anului 2010
sociali (manageri de caz/ caz
vor lucra în centre / unităţi
responsabili) la nivel de centre / Asistenţii sociali vor avea la Centrele vor avea asistenţi
unităţi în scopul eficientizării dispoziţie echipa pluridisciplinară sociali în echipa
intervenţiilor în rezolvarea din fiecare centru
pluridisciplinară
cazurilor
Asistenţii sociali vor fi aproape de Statele de funcţiuni pe centre
asistat
Dosarele angajaţilor
Asistenţii sociali vor putea Intervenţiile specifice în cadrul
desfăşura activităţi specifice cu centrelor
clienţii
Fluxul informaţional
Dosarele beneficiarilor vor fi la Procedurile de externalizare
centre, la DG urmând să Rapoartele de monitorizare şi
gestioneze doar baza de date evaluare
Centrele vor avea asistenţi sociali
în echipa pluridisciplinară
Circuitul informaţional
nefragmentat
.1.2. Externalizarea serviciului / Creşterea calităţii serviciului Procedurile de externalizare Până la sfârşitul anului 2010
compartimentului Asistenţă Eficienţa managerială a Procedurile de licitaţie
Maternală din structura DG sf serviciului
Rapoartele de monitorizare şi
2010
Utilizatrea expertizei evaluare
71

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Până la sfârşitul
implementării MP
Procedurile de externalizare
Procedurile de licitaţie
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
contractantului
Acolo unde există deficit de
specialişti, resursele societăţii
civile, societăţilor comerciale,
cabinetele specializate (expertiză,
specialişti) vor fi utilizate optim.
Va fi acoperit deficitul de
personal
Eficientizarea şi optimizarea
activităţilor specifice.
Reducerea costurilor
Creşterea eficienţei instituţionale
Creşterea gradului de satisfacţie al
beneficiarilor
.1.3. a. Externalizarea unor
posturi aferente statelor de
funcţiuni la nivel de centre (cu
personalitate juridică) / la nivel
DG
Până la sfârşitul
implementării MP
Procedurile de externalizare
Procedurile de licitaţie
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
.1.3. b. Externalizarea etapizată a
unor servicii/
compartimente/birouri din
cadrul DG (juridic, audit, etc)
Pana la sf 2013
Dosarele de proiect
Rezultatele proiectelor
Reabilitarea şi extinderea
CIA/CRR Dumbrăveni
Reabilitarea şi extinderea CIA
Agnita
Reabilitarea şi extinderea CP
Orlat şi CP Gulliver
Creşterea gradului de utilizare a
unor spaţii existente, pentru
alinierea mai bună la standarde
Creşterea calităţii vieţii asistaţilor
.2. Restructurarea unităţilor DG
.2.1. Implementarea unor
proiecte pentru alinierea la
standarde a unor unităţi din
cadrul / subordinea DG
Permanent
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Instrumentele de măsurare a
gradului de satisfacţie al
beneficiarilor/clienţilor.
Până la sfarşitul
implementării MP
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Proiectele de dezvoltare
instituţională
Crearea unor servicii flexibile şi
adaptabile dinamicii problemelor
sociale şi resurselor existente
.2.2. Relocarea unor beneficiari
din centre pentru creşterea
gradului de utilizare a unor
spaţii existente, pentru alinierea
mai bună la standardele
existente în domeniul
funcţionării şi pentru creşterea
calităţii vieţii asistaţilor
.2.3. Schimbarea destinaţiei unor
centre (din CP în CIA, din CZ în
UID, etc) (vezi variante)
permanent în functie de
72

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Începând cu anul 2010
Hotărârile Consiliului Judeţean
Sibiu privind creşterea
responsabilităţii şefilor de centre
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Proiectele de dezvoltare
instituţională
ROF, ROI
dinamica nevoilor
1.3 Creşterea responsabilităţii şefilor de centre (pentru copii)
.3.1. Creşterea puterii de decizie a Eficientizarea sistemului
şefilor de centre, asumarea managerial
răspunderii şi delegarea de Rapiditatea decizională
autoritate în actul managerial
Permanent
Analize socio economice
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Reducerea cheltuielilor
Începând cu anul 2010
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Conştientizarea managerilor de
centre privind importanţa
realizării obiectivelor propuse
Capacitatea de autoevaluare a
şefilor de centre
.3.2. Efectuarea optimă şi facilă a
achiziţiilor având ca scop
principal reducerea cheltuielilor
pe baza identificării reale a
necesităţilor din unitatea
coordonată permanent.
.3.4. Stabilirea indicatorilor de
performanţă în sistemul de
evaluare a managerilor
. Optimizarea activităţilor de prevenire a instituţionalizării prin crearea etapizată de reţele în scopul satisfacerii nevoilor
specifice categoriilor de beneficiari / clienţi (potenţiali beneficiari/ potenţiali clienţi), cu intenţia realizării unei structuri
integrate de servicii sociale adaptate.
.1. Crearea unei reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu prin organizarea de servicii sociale comunitare
începând cu 2010
Începând cu anul 2010
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Rezultatele negocierilor
Programul reţele judeţene de
Punerea în practică a atribuţiilor
CL în domeniul asistenţei sociale
în general şi în domeniul
serviciilor de asistenţă socială în
.1. Identificarea unor Consilii
Locale dispuse să cofinanţeze
programul Reţele judeţene de
servicii de asistenţă
73

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
sociomedicală la domiciliu special. servicii de asistenţă
sociomedicală la domiciliu prin
organizarea de servicii sociale
comunitare începând cu 2010
Începând cu anul 2010
Dosarul programului
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Începând cu anul 2010
Dosarul programului
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Asigurarea condiţiilor optime de
funcţionare a reţelelor în
conformitate cu legislaţia în
vigoare
Implementarea unui program pe
model european menit să
răspundă problematicii sociale de
la nivelul judeţului Sibiu
.2. Implementarea procedurilor de
licitaţie pentru programul Reţele
judeţene de servicii de asistenţă
sociomedicală la domiciliu
.3. Demararea programului Reţele
judeţene de servicii de asistenţă
sociomedicală la domiciliu prin
proiecte punctuale în care sunt
implicate Consilii Locale
Până la sfârşitul anului 2014
Dosarul programului
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Diseminarea informaţiilor privind
funcţionarea în reţea a serviciilor
sociale.
Preluarea de către alte Cl a
modelului de bune practici
.4. Extinderea proiectelor
punctuale din programul Reţele
judeţene de servicii de asistenţă
sociomedicală la domiciliu, la
nivelul judeţului Sibiu pana la sf
2014.
.2. Crearea unei reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie prin organizarea de servicii comunitare
specifice începând cu 2013 până la sf 2015
.1. Identificarea unor Consilii Punerea în practică a atribuţiilor Rapoartele de monitorizare şi Începând cu anul 2013
Locale dispuse să cofinanţeze CL în domeniul asistenţei sociale evaluare
programul Reţele judeţene de în general şi în domeniul Rezultatele negocierilor
Centre de Zi şi Centre de serviciilor de asistenţă socială în Programul reţele judeţene de
Consiliere pentru copil şi special.
servicii de asistenţă
familie
sociomedicală la domiciliu prin
organizarea de servicii sociale
comunitare începând cu 2010
74

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Începând cu anul 2013
Dosarul programului
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Asigurarea condiţiilor optime de
funcţionare a reţelelor în
conformitate cu legislaţia în
vigoare
Începând cu anul 2013
Dosarul programului
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Implementarea unui program pe
model european menit să
răspundă problematicii sociale de
la nivelul judeţului Sibiu
Până la sfârşitul anului 2015
Dosarul programului
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Diseminarea informaţiilor privind
funcţionarea în reţea a serviciilor
sociale.
Preluarea de către alte Cl a
modelului de bune practici
.2. Implementarea procedurilor de
licitaţie pentru programul Reţele
judeţene de Centre de Zi şi
Centre de Consiliere pentru
copil şi familie
.3. Demararea programului Reţele
judeţene de Centre de Zi şi
Centre de Consiliere pentru
copil şi familie prin proiecte
punctuale în care sunt implicate
Consilii Locale
.4. Extinderea proiectelor
punctuale din programul Reţele
judeţene de Centre de Zi şi
Centre de Consiliere pentru
copil şi familie, la nivelul
judeţului Sibiu.
.3.Crearea unei reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat prin organizarea de servicii comunitare specifice începând
cu anul 2014 pana la sf 2016.
.1. Identificarea unor Consilii Punerea în practică a atribuţiilor
Începând cu anul 2014
Locale dispuse să cofinanţeze CL în domeniul asistenţei sociale
programul Reţele judeţene de în general şi în domeniul
Centre de Informare şi Centre de serviciilor de asistenţă socială în
Voluntariat
special.
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Rezultatele negocierilor
Programul reţele judeţene de
servicii de asistenţă
sociomedicală la domiciliu prin
organizarea de servicii sociale
comunitare începând cu 2010
Începând cu anul 2014
Dosarul programului
Rapoartele de monitorizare şi
evaluare
Asigurarea condiţiilor optime de
funcţionare a reţelelor în
conformitate cu legislaţia în
.2. Implementarea procedurilor de
licitaţie pentru programul Reţele
judeţene de Centre de Informare
75

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
şi Centre de Voluntariat. vigoare
.3. Demararea programului Reţele Implementarea unui program pe Dosarul programului
Începând cu anul 2014
judeţene de Centre de Informare model european menit să Rapoartele de monitorizare şi
şi Centre de Voluntariat, prin răspundă problematicii sociale de evaluare
proiecte punctuale în care sunt la nivelul judeţului Sibiu
implicate Consilii Locale
.4. Extinderea proiectelor Diseminarea informaţiilor privind Dosarul programului
Până la sfarşitul anului 2016.
punctuale din programul Reţele funcţionarea în reţea a serviciilor Rapoartele de monitorizare şi
judeţene de Centre de Zi şi sociale.
evaluare
Centre de Consiliere, la nivelul Preluarea de către alte Cl a
judeţului Sibiu.
modelului de bune practici
.4. Crearea de noi reţele de servicii de prevenire a instituţionalizării în funcţie de evoluţia dinamicii problemelor sociale la nivelul
judeţului Sibiu, care să răspundă nevoilor şi resurselor locale. Acest obiectiv va fi realizat permanent
O.3. Formarea continuă a persoanelor din sistem în baza unui plan de formare adaptat nevoilor specifice rolului şi statusului
fiecărui angajat (începând cu 2010 odata cu proiectul propus a fi depus pe POSDRU) Acest obiectiv va fi realizat permanent
O.4. Iniţierea unor campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor judeţului privind problematica socială. Acest obiectiv
va fi realizat permanent
O.5. Asigurarea coordonării de către DG a funcţionării reţelelor prin evaluarea continuă a nevoilor şi resurselor locale
structurate pe baza informaţiilor colectate de la structurile administraţiilor publice locale. Acest obiectiv va fi realizat
permanent
O.6. Implementarea unui Mecanism extern de monitorizare şi evaluare a implementării MP începând cu 2010, până în 2012 si
posibil transfer, permanet
O.6.1: Conceperea şi aplicarea Oferă o platformă informaţională Dosarul de monitorizare şi
unui mecanism extern de obiectivă, coerentă şi continuă ce evaluare
monitorizare şi evaluare a permite echipei de implementare
implementării Masterplanului în să ia decizii informate în orice
domeniul asistenţei sociale din etapă a implementării
judeţul Sibiu.
Masterplanului;
Creează responsabilitate şi
permite utilizarea eficientă a
resurselor, respectarea termenelor
de implementare, modelarea
dinamică a Masterplanului,
76

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Dosarul de monitorizare şi
evaluare
formularea de recomandări de
acţiuni corective şi învăţarea
continuă;
Un flux informaţional continuu şi
coerent
Generează o creştere
semnificativă a responsabilităţii la
nivelul tuturor structurilor
implicate în furnizarea de servicii
sociale;
Developează continuu realitatea
socială şi umană a beneficiarilor
sistemului de asistenţă socială;
O.6.2: Conceperea şi aplicarea
unui mecanism extern de
monitorizare şi evaluare a
furnizării serviciilor de asistenţă
socială din judeţul Sibiu
dezvoltate ca urmare a
implementării prezentului
Masterplan.
7. Valorificarea potenţialului local prin crearea unui sistem de structuri parteneriale reale şi active cu societatea civilă pentru
acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale. Acest obiectiv va fi realizat permanent
8 .Responsabilizarea asistaţilor şi valorificarea potenţialului acestora pe baza proiectelor de dezvoltare individuală adaptate.
Acest obiectiv va fi realizat Acest obiectiv va fi realizat permanent.
77

Planul de investiţii
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Analiza evoluţiei bugetului pentru domeniul asistenţei sociale la nivelul judeţului Sibiu în
perioada 2005 – 2006 indică o creştere constantă a acestuia, atât în lei cât şi în euro. Aceste
evoluţii sunt prezentate în graficele următoare şi vor fi analizate în cele ce urmează.
50000
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
Evoluția bugetului total destinat asistenței sociale
Județul Sibiu - perioada 2005 - 2009
exprimat în mii Lei
19709,30
27818,03
31201,19
38392,64
2005 2006 2007 2008 2009*
45388,07
Evoluţia în lei reflectă o creştere destul de accentuată şi continuă, a cărei tendinţă este,
relativ liniară, cu mici variaţii în plus (în anul 2006) sau în minus (în anul 2007). Însă media de
creştere finală, până în anul 2009 (cu menţiunea că pentru anul 2009 a fost prognozat un buget pe
întreg anul prin dublarea sumei existente pe primul semestru) este una liniară.
Creşterea totală a acestor cheltuielilor bugetare din acest sector, raportată la anul 2005
este de 132,54%. Cea mai mare creştere relativă s-a înregistrat în anul 2006 faţă de 2005, aceasta
fiind de 41%.
Referindu-ne la evoluţia aceluiaşi buget, exprimat de această dată în euro, creşterea există
şi în acest caz, însă tendinţa înregistrată este una de creştere logaritmică. În termeni reali, ratele
de creştere înregistrate sunt mult mai mari la începutul perioadei cu tendinţe de scădere destul de
accentuată către sfârşitul perioadei analizate.
Trebuie precizat faptul că pentru realizarea acestei analize s-a plecat de la bugetele în
domeniul social înregistrate în perioada 2005 – 2008, fiind luat în calcul un curs mediu înregistrat
78

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
pentru fiecare an în parte, curs preluat de pe site-ul BNR. Astfel cursul mediu înregistrat pentru
fiecare an este următorul: în 2005 – 3,6234 lei, în 2006 – 3,5245 lei, în 2007 – 3,3373 lei, în 2008
– 3,6827 lei, iar pentru primul semestru al anului 2009 – 4,2293 lei.
Acest lucru demonstrează faptul că în ultima parte a perioadei analizate se realizează o
anumită stabilizare a nivelului bugetului judeţean în domeniul asistenţei sociale, deşi în această
perioadă au apărut câteva centre noi subordonate DGASPC Sibiu.
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Evoluția bugetului total destinat asistenței sociale
Județul Sibiu - perioada 2005 - 2009
exprimat în Euro
5439450
7892760
9349232
10425136
10731817
2005 2006 2007 2008 2009*
În baza Caietului de sarcini au fost prognozate două tipuri de scenarii privind evoluţia
acestora, o variantă pesimistă care prevede o creştere anuală de aproximativ 2-3% şi o variantă
optimistă care prevede creşteri anuale ale bugetului ceva mai ridicate, în medie de 5-6%. Evoluţia
acestor bugete, în ambele variante sunt prezentate în graficul următor.
79

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Prognoza evoluției bugetului prevăzut pentru sectorul asistenței sociale în
județul Sibiu - în mii lei
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2009* 2010 2011 2012 2013
Varianta pesimistă 41592 43048 44339 45492 46675
Varianta optimistă 41592 44985 47231 49870 52862
Varianta pesimistă
Varianta optimistă
Suma prognozată pentru anul 2009 ca fiind de referinţă pentru stabilirea bugetelor viitoare
este de 41.592 mii lei, fiind deja, relativ, depăşită de extrapolarea cheltuielilor bugetare
prezentată la începutul analizei – 45.388 lei prognozat la finalul anului 2009.
Din punctul de vedere al evoluţiei inflaţiei previziunile sunt prezentate în continuare,
conform unor elemente preluate din documentele BNR.
80

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
La sfârşitul trimestrului II al anului 2009, rata anuală a inflaţiei s-a situat cu 0,5 puncte
procentuale sub nivelul prognozat în Raportul asupra inflaţiei din luna mai. Severitatea peste
aşteptări a contracţiei activităţii economice în trimestrul I şi anticipările nefavorabile pentru
trimestrul II sugerează însă acumularea unui deficit de cerere substanţial. Perioada de timp
necesară intensificării efectelor dezinflaţioniste ale acestuia reprezintă o importantă sursă de
incertitudine cu privire la perspectivele inflaţiei.
În prima parte a trimestrului II a continuat evoluţia descendentă a deficitului de cont
curent. Corecţia inevitabilă a dezechilibrului extern, începută în trimestrul IV 2008, a fost
augmentată de impactul penuriei resurselor de finanţare externe, declanşate de criza globală.
Viteza cu care se produce această corecţie ridică problema unei posibile ajustări excesive a
economiei naţionale, reflectată în declinul abrupt al importurilor pe seama contracţiei cererii
interne, chiar dacă este probabil ca cea mai mare parte a corecţiei deficitului extern să fi avut loc
în prima parte a anului curent.
Scenariul de bază al proiecţiei curente plasează rata anuală a inflaţiei IPC la sfârşitul
anului 2009 la nivelul de 4,3 la sută, cu 0,1 puncte procentuale sub cel prognozat în Raportul
asupra inflaţiei din luna mai 2009. Pentru sfârşitul anului 2010 se prevede reducerea ratei
inflaţiei la 2,6 la sută, nivel situat atât sub cel al ţintei centrale (3,5 la sută), cât şi sub valoarea
prognozată anterior (2,8 la sută).
Luând în calcul aceste elemente se poate face o prognoză privind evoluţia bugetului în
următoarea perioadă de timp. Se poate observa faptul că există o creştere uşoară, cu valorile
prognozate pentru inflaţie – 3,5% în 2010, 2,9% în 2011 şi 2,7% în 2012 şi 2013. Pe baza acestei
prognoze se observă că această evoluţie se poate încadra în varianta optimistă de buget stabilită în
Caietul de sarcini.
81

60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Previzunea evoluției bugetului asistenței sociale în județul Sibiu pentru
perioada 2010 - 2013 luând în calcul prognozele privind evoluția inflației -
exprimat în mii lei
31201
38392
45388
46976
48620
50030
2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*
51280
Însă această evoluţie ia în calcul doar creşterile bazate pe evoluţia inflaţiei, dar nu are în
vedere şi alte eventuale creşteri salariale sau necesarul de investiţii.
Dacă luăm în calcul evoluţiile bugetului înregistrate în perioada anterioară 2005 – 2009 şi
păstrăm media ratei de creştere din această perioadă şi pentru anii 2010 – 2013, se ajunge la sume
mult mai mari, la un nivel aproape dublu faţă de bugetele prognozate de Consiliul Judeţean Sibiu.
Însă este greu de crezut că această evoluţie se va manifesta, pentru că în perioada anterioară
studiată au fost înregistrate mai multe evenimente care au dus la creşterea bugetului – creşteri
salariale, suplimentarea unor venituri în domeniul asistenţei sociale. Acest lucru reflectă
necesitatea stringentă de reorganizare şi regândire a activităţii din acest domeniu pentru reducerea
costurilor, eficientizarea activităţii şi creşterea satisfacţiei beneficiarilor.
82

100000
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Previziunea evoluției bugetului asistenței sociale în județul Sibiu pentru
perioada 2010 - 2013 având în vedere creșterea bugetului înregistrată în
perioada 2005 - 2006 - în mii lei
31201
38392
45388
54083
63818
75305
2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*
88860
Pornind de la analiza bugetului din anul 2009 în cele ce urmează vor fi prezentate mai
multe variante de scenarii posibile.
Cheltuieli 2009 2010 2011 2012 2013
Personal 33845 33845 33845 33845 33845
Bunuri 10700 10700 11128 11573 11920
Ajut.
Sociale 300 312 323 332 340
Investiţii 400 -- -- -- 570
Total 45245 44857 45296 45750 46673
Buget prognozat pesimist 43048 44339 45492 46675
Buget prognozat optimist 44985 47231 49870 52862
Diferenţe faţă de bugetul pesimist +1807 +957 +258 -
Cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul anului 2009, aşa cum reiese şi din
analiza economică prezentată în cadrul capitolului 3, este destinată cheltuielilor de personal –
74,80%, a doua poziţie bugetară este cea destinată cheltuielilor aferente bunurilor şi serviciilor –
23,65%. O proporţie foarte mică este destinată cheltuielilor cu ajutoarele sociale pentru
83

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
beneficiarii din centrele de plasament (copii) – 0,67% şi investiţiilor (cheltuielilor de capital) –
0,88%.
O primă observaţie, făcută şi anterior, este aceea că bugetul prevăzut în caietul de sarcini
aferent anului 2009, va fi depăşit substanţial în fapt în execuţia bugetară reală a anului 2009. A
doua observaţie este aceea că nivelul cheltuielilor de capital este nesemnificativ, proporţia din
total fiind extrem de mică.
48000
47000
46000
45000
44000
43000
42000
41000
40000
39000
45245
41592
44857
43048
45296
44339
45750
45492
2009 2010 2011 2012 2013
46675
Previziuni privind evoluția bugetului Varianta pesimista propusa de CJS
Prima prognoză a evoluţiei cheltuielilor pentru anii 2010 – 2013, prezentată în primul
tabel, pleacă de la următoarele premise:
• cheltuielile de personal, care au înregistrat în anii 2007 – 2008 creşteri substanţiale, vor
rămâne în perioada menţionată (2010 – 2013) la acelaşi nivel, având în vedere şi
condiţiile crizei economice care vor limita creşterile salariale în sectorul bugetar
• reduceri semnificative ale cheltuielilor de personal nu pot fi înregistrate, fiind puţin
probabil a se realiza asemenea restructurări care să ducă la scăderi substanţiale ale
cheltuielilor de personal
• cheltuielile aferente bunurilor şi serviciilor vor fi limitate în anul 2010 la nivelul celor din
anul 2009, urmând apoi să crească în valori puţin mai ridicate decât rata prognozată a
inflaţiei estimată de BNR (4% în 2011, 4% în 2012 şi 3% în 2013)
84

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• pentru ajutoarele sociale destinate copiilor din centrele de plasament au fost prevăzute
creşteri în limitele prognozate ale ratei inflaţiei (4% - 2010, 3,5% - 2011, 3% - 2012, 2,5%
- 2013).
Se constată faptul că, sub nici o formă, luând în calcul premisele menţionate, nu ne putem
încadra în sumele prevăzute în bugetul pesimist prognozat de către Consiliul Judeţean Sibiu.
În primii trei ani ai perioadei de prognoză, fără a prevedea cheltuieli de capital
(investiţii), se înregistrează depăşiri bugetare semnificative – în 2010 o depăşire bugetară în
valoare 1807 mii lei, în 2011 o depăşire bugetară în valoare de 957 mii lei, iar în 2012 o depăşire
bugetară în valoare de 258 mii lei. Primul an în care ne vom putea încadra în bugetul propus
(varianta pesimistă) este anul 2013. Tot acesta este şi primul an în care, luând în calcul premisele
prezentate, pot fi angajate şi cheltuieli de capital în valoare de 570 mii lei.
Toate aceste aspecte ne conduc spre ideea că varianta de buget pesimist propusă este
neviabilă, chiar în varianta minimizării la maxim a cheltuielilor, mai ales a celor de personal.
Astfel vom lua în continuare în calcul varianta în care ne vom raporta la propunerea
optimistă a bugetului. Vom lua ca bază de plecare în efectuarea previziunilor aceleaşi date
înregistrate în anul 2009, dar vom avea în vedere alte premise de calcul. Acestea vor fi
următoarele:
• cheltuielile de personal vor fi stagnate în anul 2010, în raport cu anul 2009, fiind apoi
prognozate creşteri anuale ale acestora în valori ceva mai mari decât indicele prognozat
al inflaţiei – 3,5% în 2011, 5% în 2012, 6% în 2013 – considerăm că aceasta este o
evoluţie mult mai previzibilă pentru perioada analizată
• cheltuielile aferente bunurilor şi serviciilor vor fi limitate în anul 2010 la nivelul celor din
anul 2009, urmând apoi să crească în valori puţin mai ridicate decât rata prognozată a
inflaţiei estimată de BNR (4% în 2011, 4% în 2012 şi 3% în 2013) – identic cu cele
prevăzute în varianta anterioară
• pentru ajutoarele sociale destinate copiilor din centrele de plasament au fost prevăzute
creşteri în limitele prognozate ale ratei inflaţiei (4% - 2010, 3,5% - 2011, 3% - 2012,
2,5% - 2013).
85

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Cheltuieli 2009 2010 2011 2012 2013
Personal 33845 33845 35029,58 36781,05 38987,92
Bunuri 10700 10700 11128,00 11573,12 11920,31
Ajut.
Sociale 300 312 322,92 332,61 340,92
Investiţii 400 128 750,00 1183,00 1612,00
45245 44985 47230,5 49869,78 52861,15
Buget prognozat pesimist 43048 44339 45492 46675
Buget prognozat optimist 44985 47231 49870 52862
Diferenţe faţă de bugetul pesimist +1937 +2891,50 +4377,78 +6186,15
Diferenţe faţă de bugetul optimist 0 -0,51 -0,22 -0,85
Raportându-ne la previziunile din varianta optimistă a bugetului prezentat putem observa
faptul că, prin limitarea cheltuielilor de personal şi a celor de bunuri şi servicii în anul 2010 la
valorile celor înregistrate în anul precedent pot fi prevăzute cheltuieli de capital în valoare de 128
mii lei, care pot fi valorificate pentru depunerea contribuţiilor necesare (2% din valoarea
proiectelor) pentru implementarea celor trei proiecte de renovare şi restructurare propuse, – 1.
CP Orlat şi CP Gulliver, str. Hegel; 2. CITO Dumbrăveni; 3. CIA Agnita – cât şi pentru
începerea demarării realizării reţelelor pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor.
86

55000
53000
51000
49000
47000
45000
43000
41000
39000
41592
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
45245
41592
44985
44985
43048
47231
47231
44339
49869
49870
45492
1 2 3 4 5
Varianta pesimista propusa de CJS
Varianta optimista propusa de CJS
Previziuni privind evoluția bugetului
52861
52862
46675
54000
52000
50000
48000
46000
44000
42000
40000
Se observă faptul că suma alocată cheltuielilor de capital este din ce în ce mai mare,
reprezentând, astfel, o pondere tot mai însemnată în totalul bugetului (2010 – 0,3%, 2001 –
1,56%, 2012 – 2,37%, 2013 – 3,05%), putând astfel fi finanţate o serie de alte proiecte, care sunt
prevăzute ca obiective strategice în prezentul masterplan. Aceasta pe fondul previzionării şi unor
elemente de măriri salariale care ţin cont de condiţiile macroeconomice prognozate şi pe fondul
unor creşteri a cheltuielilor de bunuri servicii şi ajutoare sociale, care ţin cont de prognozele de
evoluţie ale inflaţiei. De asemenea, implementarea în timp a reţelelor de îngrijire la domiciliu şi
a celorlalte tipuri de reţele, vor putea influenţa pozitiv bugetele, prin faptul că vor creşte
măsurile de prevenire, vor reduce intrările în sistemul instituţionalizat, putând, astfel, diminua o
serie de cheltuieli – în principiu cele de personal şi cele de bunuri şi servicii, degrevând, astfel
bugetul CJ Sibiu şi permiţând astfel alocarea acestor resurse financiare către alte proiecte sau în
consolidarea unor proiecte în derulare.
87

Proiect
1
Proiect
2
Proiect
3
Proiect
4
Proiect
5
Proiect
6
Proiect
7
Proiect
8
Proiect
9
Plan de investiţii
Dumbrăveni
Agnita
Gulliver + Orlat
Spartacus
Extindere UAMS
Sălişte
Reţea Îngrijire
Domiciliu
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
2010 2011 2012 2013
Buget CJ 352.948 19.608 19.608 313.732
Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725
Total Proiect 1 3.294.125 86.000 971.333 971.333 1.265.458
Buget CJ 352.948 19.608 19.608 313.732
Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725
Total Proiect 2 3.294.125 86.000 971.333 971.333 1.265.458
Buget CJ 58.824 19.608 19.608 19.608
Fonduri atrase 2.941.176 86.000 951.725 951.725 951.725
Total Proiect 3 3.000.000 86.000 971.333 971.333 971.333
Buget CJ 905.010 258.862 634.122 12.026
Fonduri atrase 0 0 0
Total Proiect 4 905.010 258.862 634.122 12.026
Buget CJ 56.479 22.100 29.467 4.911
Fonduri atrase 2.767.491 1.082.931 1.443.908 240.651
Total Proiect 5 2.823.970 1.105.032 1.473.376 245.563
Buget CJ 105.900 105.900
Fonduri atrase 214.651 214.651
subzona 1 Total Proiect 6 320.551 320.551
Reţea Îngrijire
Domiciliu
Buget CJ 363.878 363.878
Fonduri atrase
subzona 1,2 Total Proiect 7 363.878 363.878
Reţea Îngrijire
Domiciliu
Buget CJ 416.948 416.948
Fonduri atrase
subzona 1,2,3 Total Proiect 8 416.948 416.948
Reţea Îngrijire
Domiciliu subz.
Buget CJ 691.320 691.320
Fonduri atrase
1,2,3,4,5,6 Total Proiect 9 691.320 691.320
88

Proiect
10
Proiect
11
Proiect
12
Monitorizare
Formare Resurse
Umane
Reţea Centre Zi şi
Centre Consiliere
MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
Buget CJ 194.032 38.969 68.195 86.868
Fonduri atrase 153.440 86.868 47.899 18.673 0
Total Proiect 10 347.472 86.868 86.868 86.868 86.868
Buget CJ 0
Parteneriat 129.000 43.000 43.000 43.000
Fonduri atrase 2.150.000 716.667 716.667 716.667
Total Proiect 11 2.279.000 759.667 759.667 759.667
Buget CJ 174.714 174.714
Fonduri atrase
(2 centre) Total Proiect 12 174.714 174.714
Buget total CJ 128.000 750.000 1.183.000 1.612.000
• Proiectul 1 prevede reabilitarea clădirii CITO Dumbrăveni conform standardelor, pentru un
număr de 110 beneficiari. Proiectul va fi supus spre finanţare prin fonduri structurale Axa 3 a
POR, domeniul major de interventie 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea
infrastructurii serviciilor sociale”, deoarece se încadrează ca şi obiective în priorităţile
domeniului de intervenţie.
Consiliul Judeţean Sibiu se încadrează în criteriile de eligibilitate specificate prin ghidul de
finaţare fie direct, fie prin serviciile publice de asistenţă socială din subordine.
Conform estimărilor, costurile totale ale lucrărilor depăşesc suma maximă eligibilă a proiectelor
finanţabile prin această axă, respectiv 3.500.000 lei. Ca urmare, se propune realizarea lucrărilor
de reabilitare prioritare care vor fi identificate prin studiul de fezabilitate, astfel încât contribuţia
Consiliului Judeţean Sibiu să se rezume la procentul de 2% din valoarea investiţiilor. În ultimul
an (2013) de derulare a proiectului se vor suplimenta sumele necesare pentru definitivarea
proiectului şi dotări aferente. Se menţionează că sumele prevăzute nu conţin TVA deoarece
acesta este deductibil, dar se va avea în vedere ca la aprobarea bugetului să fie prevăzute aceste
sume.
Suma de 86.000 lei eligibilă din bugetul POR, prevăzută în anul 2010, reprezintă costurile de
întocmire a Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic.
89

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• Proiectul 2 se referă la reabilitarea clădirii CIA Agnita. Pentru proiectul 2 sunt valabile toate
specificaţiile referitoare la primul proiect.
• Proiectul 3 este destinat infrastructurii serviciilor sociale destinate copiilor aflaţi în dificultate. El
cuprinde un complex de lucrări de modernizare a infrastructurii centrelor de copii din strada
Hegel (CP Gulliver) şi CP Orlat. În limita sumei maxime eligibile de 3.500.000 lei se vor realiza
lucrări de reabilitare identificate prin studiul de fezabilitate ca fiind primordiale. În cazul în care
unul sau mai multe din proiectele 1, 2 şi 3 nu vor primi finanţare prin POR sumele prevăzute din
Bugetul CJS vor fi alocate proiectelor 4 sau 5 în funcţie de priorităţi.
• Proiectul 4 prevede reabilitarea clădirii care va avea ca destinaţie sediul Comisiei de Protecţie a
Copilului şi al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. La acest moment nu este
identificată posibilitatea atragerii de fonduri din finanţări externe, ca urmare bugetul de proiect va
fi suportat integral de Consiliul Judeţean Sibiu.
• Proiectul 5, extindere UAMS Sălişte, este la acest moment în faza de evaluare pe Axa 3 a POR,
domeniul major de interventie 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea
infrastructurii serviciilor sociale”. După aprobarea acestuia se prevede a fi demarat în luna
aprilie 2010, durata de implementare fiind de 23 de luni. Se menţionează că sumele prevăzute în
planul de investiţii nu cuprind TVA, acesta fiind deductibil, dar se va avea în vedere prevederea
sa în buget.
• Proiectul 6 se va dezvolta pe zonele indicate în anexele 7.1, 7.2, 7.3, 7.4 şi 7,5 respectiv
Cisnădie, Sălişte, Tălmaciu, Agnita şi Avrig. Costurile aferente acestui proiect cuprind atât
cheltuielile de investiţie cât şi cele de operare conform anexelor menţionate. Se menţionează că o
parte din sume, respectiv 214.651 lei, nu sunt încă identificate ca provenienţă. O soluţie de
bugetare parţială a acestor sume aferente anului 2010 ar putea fi solicitarea ca prestatorul să
asigure contribuţia în natură necesare demarării proiectului, sau această contribuţie ar putea fi
asigurată de consiliile locale ale zonelor de implementare a proiectului.
• Proiectul 7 este format din două componente. Prima componentă presupune dezvoltarea reţelei
de îngrijire a persoanelor la domiciliu pe subzona 2 ce va fi identificată funcţie de disponibilitatea
consiliilor locale. Bugetul acestei componente este format din cheltuielile de operare – subzona 2
şi cheltuielile de demarare a proiectului pe această subzonă. A doua componentă presupune
bugetarea cheltuielilor de operare pentru prima subzonă identificată în cadrul proiectului 6.
Anexa 7.6 conţine calculele aferente acestui proiect.
90

MASTERPLAN ‐ ASISTENȚĂ SOCIALĂ – JUDEȚUL SIBIU
• Proiectul 8 presupune dezvoltarea reţelei de îngrijire a persoanelor la domiciliu. Anexa 7.6
conţine calculele corespunzătoare acestui proiect, compuse din cheltuielile aferente anului 3 de
funcţionare a proiectului 7 şi extinderea pe subzona 3.
• Proiectul 9 presupune dezvoltarea reţelei de îngrijire a persoanelor la domiciliu. În această etapă,
conform estimărilor se presupune că reţeaua de îngrijire la domiciliu va fi extinsă pe aproximativ
¾ din judeţ. Anexa 7.6 conţine calculele corespunzătoare acestui proiect, compuse din
cheltuielile aferente anului 4 de funcţionare a proiectului 8 şi extinderea pe subzonele 4, 5 şi 6.
• Proiectul 10 prevede în primă fază monitorizarea externă a implementării Masterplanului
conform metodologiei stabilite în capitolul 9. Deoarece sumele necesare acestui proiect nu au fost
identificate în cadrul bugetului previzionat al CJS se propune ca pentru reuşita implementării să
fie solicitat un proiect pilot către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care să
bugeteze activităţile componente ale acestui proiect. Pe parcursul implementării se va realiza
transferul de know-how către serviciile CJS si DG care au în atribuţii monitorizarea.
• Proiectul 11 urmăreşte formarea Resurselor Umane din cadrul CJS şi DG care au în atribuţii atât
monitorizarea dar şi prestarea de servicii de asistenţă socială în funcţie de nevoile identificate.
Acest proiect se propune a fi finanţat prin fondurile structurale POS DRU, valoarea contribuţiei
proprii fiind acoperită de parteneri ce vor fi identificaţi ca prestatori de servicii de instruire.
• Proiectul 12 - Reţea Centre Zi şi Centre Consiliere – urmăreşte dezvoltarea în primul an (2013) a
două astfel de centre în două din cele şase zone ale judeţului Sibiu, urmând ca reţeaua să fie
dezvoltată şi pe celelalte zone în etapa 2014-2016, în funcţie de fondurile disponibile ale CJS.
Investiţiile necesare per centru sunt calculate în anexa 7.7
91

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
8. Analiza impactului implementării MP în
domeniul asistenţei sociale
Implementarea Masterplanului (MP) răspunde unor obiective europene precum:
promovarea incluziunii sociale, combaterea discriminării şi a excluziunii sociale, promovarea
oportunităţilor de ocupare pentru grupurile şi persoanele cu risc ridicat de excluziune,
combaterea discriminării.
Implementarea MP va facilita procesul de descentralizare a serviciilor de asistenţă
socială, blocat la nivel judeţean, fiind axat în principal pe dezvoltarea şi diversificarea
serviciilor specializate de protecţie, concomitent cu menţinerea în administrare a serviciilor de
prevenire. Faptul că implementarea MP pune accent pe parteneriatul public-privat şi pe
valorificarea resurselor locale va reduce tendinţa de creştere a volumului serviciilor asumate şi
administrate de către DG.
Prin intermediul implementării MP se va dezvolta un minim de servicii sociale la nivel
comunitar care vor răspunde nevoilor beneficiarilor, fără să creeze dependenţă, servicii sociale
ce vor putea fi furnizate de ONG-uri cu experienţă şi personal specializat.
Implementarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare va permite armonizarea
unor viziuni, interpretări şi practici diferite, în ceea ce priveşte serviciile sociale şi rolurile
instituţionale.
Dacă va fi pus în practică un astfel de mecanism se va crea unu sistem coerent şi flexibil
de servicii care să acopere toate nevoile şi grupurile vulnerabile, să prevadă responsabilităţi
clare şi punctuale pe axa central – judeţean – local.
Ţinând cont de contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea şi asigurarea unor
servicii de prevenire, cum ar fi centrele de zi şi centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi,
implementarea MP va demonstra potenţiala capacitate a acestora de a administra servicii de
prevenire şi de a sprijini comunităţile locale, mai ales în ce priveşte serviciile de prevenire din
mediul rural.
Implementarea reţelelor de îngrijire la domiciliu prin utilizarea echipelor mobile va duce
la îndeplinirea unuia dintre obiectivele europene: acela de deplasare a serviciilor către
beneficiari şi de adaptare permanentă la nevoile acestora, cu costuri mai reduse decât
asigurarea acestor servicii în spaţii specializate şi cu beneficii sociale semnificative.
92

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Flexibilitatea şi adaptabilitatea serviciilor propuse în MP vor determina satisfacerea unor
nevoi destinate dezvoltării unor programe specifice, bazate pe: evaluarea detaliată a nevoilor
fiecărei comunităţi în parte şi dimensionarea serviciilor în funcţie de nevoile identificate.
Prin implementarea MP se va asigura convergenţa serviciilor sociale, educaţionale şi
medicale la nivel comunitar. Convergenţa serviciilor la nivel local reprezintă o soluţie pentru
reducerea cheltuielilor şi pentru diminuarea fragmentării serviciilor atât pe axa judeţean –
local, cât şi la nivel local.
93

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
9. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi
evaluare a implementării.
În acest capitol au fost expuse argumente şi raţionamente prin intermediul cărora s-a
încercat oferirea de răspunsurila întrebări privind necesitatea conceperii şi implementării unui
mecanism de monitorizare şi evaluare a Masterplanului în domeniul asistenţei sociale din judeţul
Sibiu.
De asemenea, au fost precizate argrumente privind oportunitatea asumării unui mecanism
extern de monitorizare şi evaluare, mecanism care să fie implementat prin intermediul unui
organism autonom denumit generic unitate externă pentru monitorizare şi evaluare.
Capitolul este structurat în 6 părţi, fiecare dintre ele propunându-şi să contureze o viziune
şi o argumentaţie sintetică în legătură cu subiectul tratat. Astfel:
• Introducere – se referă la contextul general care a condus la necesitatea propunerii unui
mecanism de monitorizare şi evaluare;
• Necesitatea implementării unui mecanism de monitorizare şi evaluare – evidenţiază
argumentele principale care susţin oportunitatea implementării unui mecanism de
monitorizare;
• Caracteristici generale ale unui mecanism eficient de monitorizare şi evaluare –
expune succint principalele caracteristici care trebuiesc întrunite de un mecanism eficient
de monitorizare şi evaluare;
• Concluzii – sunt enumerate câteva concluzii principale cu privire la necesitatea şi
oportunitatea externalizării mecanismului de monitorizare şi evaluare;
• Mecanismul extern de monitorizare şi evaluare – o descriere sintetică a viziunii ce stă
în spatele propunerii pentru un mecanism extern de monitorizare şi evaluare;
• Unitatea externă de monitorizare şi evaluare (UEME) a masterplanului în domeniul
asistenţei sociale din judeţul Sibiu – enumerarea trăsăturilor şi atribuţiilor generale ale
unui organism extern de monitorizare şi evaluare a implementării Masterplanului în
domeniul asistenţei sociale din judeţul Sibiu.
94

BIBLIOGRAFIE
1. Badiu, A., 2008, Sistemul naţional de asistenţă socială azi, ed. Agnos, Sibiu
2. Batâr, D. 2003. Normativitate şi devianţă în comportamentul tinerilor. Editura
Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu.
3. Băcanu, B., 1999, „Management strategic”, Editura Teora
4. Bocancea, C., Neamţu, G. 1999. Elemente de asistenţă socială. Editura Polirom, Iaşi.
5. Cândea Dan, Doru Fărcaş. 1998. Diagnosticul şi decizia strategică. Editura Expert,
Bucureşti.
6. Chelcea S., 2002,“Metodologia cercetării sociologice”, Bucuresti,
7. Cojocaru, Ş. 2005. Metode apreciative în asistenţa socială. Editura Polirom, Iaşi
8. Coulshed V., 1993, “Practica asistenţei sociale”, ed.Alternative, Bucureşti,
9. Dobash, R.E.şi Dobash, R.P. 1980. Violence against wives, Open Books, London.
10. Dumitraşcu, D., Pascu, R., 2005, „Managementul proiectelor”, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu
11. Ferréol, G. şi Neculau, A. (coord.). 2003. Violenţa – aspecte psihosociale. Editura
Polirom, Iaşi.
12. Gherguţ, A. 2003. Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi socială.
Editura Polirom. Iaşi
13. Iluţ, P. 2004. Valori, atitudini şi comportamente sociale. Editura Polirom, Iaşi.
14. Mănoiu F., Epureanu V. 1996. Asistenţa Socială în România, Editura All, Bucureşti.
15. Miftode, V. 1999, Fundamente ale asistenţei sociale, Ed. Eminescu, Bucureşti.
16. Miftode, V.1994.Teorie şi metode în asistenţă socială: elemente introductive, Iaşi.
17. Miftode, V. 2002. Populaţii vulnerabile şi fenomene de auto – marginalizare –
strategii de intervenţie şi efecte perverse. Editura Polirom, Iaşi.
18. Miftode, V. 2004. Sociologia populaţiilor vulnerabile. Editura Universităţii « Al. I
Cuza», Iaşi.
19. Miley, K.K., O”Melia, M., DuBois, B., 2006, Practica asistenţei sociale, ed. Polirom,
Iaşi
20. Mintzberg, H., 1994, The Rise and Fall of Strategic Planning, Pintice Hall, New York
21. Miricescu, D., 2008, Managementul timpului, esenţa performanţelor firmei, Editura
Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu

22. Moraru, G.M., 2003, Managerul şi colectivul – monografie, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu
23. Neamţu, G. şi Stan, D. 2005. Asistenţa socială – Studii şi aplicaţii. Editura Polirom,
Iaşi.
24. Nicolescu, O. (coordonator), ş.a., 2001, “Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale
organizaţiei”, Editura Economică, Bucureşti
25. Nicolescu, O. ş.a. , 2003, “Abordări moderne în managementul şi economia
organizaţiei”, vol. 1-4, Editura Economică
26. Nicolescu, O., Nicolescu, L., 2005, „Economia, firma şi managementul bazate pe
cunoştinţe”, Editura Economică, Bucureşti
27. Niculescu, M., 1997, „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, Bucureşti
28. Ogien, A., 2002. Sociologia devianţei. Editura Polirom, Iaşi.
29. Pielce, J.A., Robinson, R.B., 1997, Strategic Management, Irwin
30. Popescu, Livia, 1998. Protecţia Socială în Uniunea Europeană. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
31. Preda, M. 2002. Politica socială românească între sărăcie şi globalizare. Editura
Polirom, Iaşi.
32. Rassekh, S., Văideanu, G., 1987, The contents of education. Unesco, Paris.
33. Roth-Szamosközi M., 2003, "Perspective teoretice şi practice ale asistenţei sociale",
ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca
34. Rowbottom, R., Hey, A., Social Services Departments, Heinemannn, London.
35. Ţuţurea, M., ş.a., 2001, “Management. Elemente fundamentale”, Editura Universităţii
“Lucian Blaga”, Sibiu
36. Ţuţurea, M., ş.a., 2002, “Management Strategic”, Editura Universităţii “Lucian
Blaga”, Sibiu
37. Zamfir, C., Zamfir, E. (coord) 1995. Politici sociale - România în context european.
Editura Alternative, Bucureşti.
38. Zamfir E., Preda M (coord). 2000. Diagnoza problemelor sociale comunitare – studii
de caz. Editura Expert, Bucureşti.
39. Zamfir, E. 1994: Situaţia familiei şi a copilului în România. UNICEF, Bucureşti,
40. Zamfir, C. 2004. Analiza critică a tranziţiei. Ce va fi după?. Editura Polirom, Iaşi.
41. Zamfir, E (coord.). 2000. Strategii antisărăcie şi dezvoltare comunitară. Editura
Expert, Bucureşti.
42. Zamfir C. (coord). 1999. Politici sociale în România. Editura Expert, Bucureşti.
43. Vilbrod, A. Ionescu, I. 2004. Asistenţa socială în tranziţie. Institutul European, Iaşi.

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
ANEXE
- OPIS -
Anexa 1.1. Analiza nevoilor actuale de asistenţă socială şi prognoza pentru evoluţia
acestora în perioada 2010-1019
Anexa 1.2. Definiţii conceptuale
Anexa 1.3. Probleme din sfera protecţiei şi asistenţei sociale în judeţul Sibiu
Anexa 1.4. Implicarea Consiliului Local în rezolvarea problemelor sociale la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.5. Principala sursă de venit a beneficiarilor/ potenţialilor beneficiari la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.6. Protecţia copiilor cu îmbrăcăminte corespunzătoare de către familie, la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.7. Vulnerabilitatea populaţiei şi situaţiile de dependenţă socială la nivelul
judeţului Sibiu
Anexa 1.8. Relaţiile familiale în judeţul Sibiu
Anexa 1.9. Educaţia copiilor în judeţul Sibiu
Anexa 1.10. Limitarea accesului la serviciile medicale primare în judeţul Sibiu
Anexa 1.11. Tipuri de prestaţii şi servicii sociale acordate în perioada 2008-2009 în judeţul
Sibiu
Anexa 1.12. Cunoaşterea serviciilor sociale de către beneficiarii/ potenţialii beneficiari din
judeţul Sibiu
Anexa 1.13.a. Servicii sociale solicitate de beneficiari la nivelul judeţului Sibiu şi cerinţe de
înfiinţare a unor programe de consiliere
Anexa 1.13.b. Adresa Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale Sibiu nr. 6232/11.08.2009
către Consiliul Judeţean Sibiu, Serviciul Strategii şi Programe, privind situaţia
prestaţiilor sociale finanţate de la bugetul de stat în 2008, pe localităţi
Anexa 1.14. Evoluţia fenomenelor demografice în judeţul Sibiu
Anexa 1.15. Prognoza populaţiei în judeţul Sibiu
Anexa 1.16. Prognoza sistemului de protecţie socială în judeţul Sibiu – foaie de calcul

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Anexa 1.17. Prognoza evoluţiei principalelor categorii de beneficiari de servicii de asistenţă
socială în judeţul Sibiu
Anexa 2.1. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - metodologie
şi instrumente de lucru
Anexa 2.2. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - tabele de
corelaţie
Anexa 2.3. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Metode de
măsurare a gradului de satisfacţie a beneficiarilor cu privire la calitatea
serviciilor sociale oferite în judeţul Sibiu şi nemulţumirile acestora
Anexa 2.4. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Participarea
echipelor multidisciplinare şi a personalului calificat la soluţionarea
problemelor cu care se confruntă furnizorii de servicii de asistenţă socială din
judeţul Sibiu
Anexa 2.5. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Măsura în
care serviciile de asistenţă socială contribuie la ridicarea calităţii vieţii
beneficiarului din judeţul Sibiu
Anexa 2.6. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Măsura în
care consideră respondenţii că ar putea contribui comunitatea locală la
creşterea calităţii serviciilor sociale în judeţul Sibiu
Anexa 2.7. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009. Contribuţiile
partenerilor furnizorilor de servicii sociale şi comunităţii sibiene
Anexa 2.8. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Îmbunătăţiri
posibile la nivelul instituţiilor furnizoare de servicii sociale din judeţul Sibiu
Anexa 2.9. Analiza realizării SAS în judeţul Sibiu, în perioada 2008 – 2009 - Principale
nevoi satisfăcute de actualul sistem de asistenţă socială din judeţul Sibiu
Anexa 3.1. Diagnoza activităţii IS şi DG din punct de vedere organizaţional şi economic -
Metodologie
Anexa 3.2. Colectarea datelor
Anexa 3.3. Inventarul actelor normative care stabilesc competenţele CJ Sibiu şi ale
DGASPC SIBIU în domeniul asistenţei sociale
Anexa 3.4. Analize SWOT
Anexa 3.5. Centralizator al situaţiilor actuale – centre pentru copii şi centre pentru adulţi
din judeţul Sibiu

MASTERPLAN - ASISTENŢĂ SOCIALĂ – JUDEŢUL SIBIU
Anexa 4.1. Studiu privind parteneriatele încheiate de Consiliul Judeţean Sibiu sau de DG
pentru realizarea unor SAS - Metodologie
Anexa 4.2. Principalele acte normative care reglementează acordarea serviciilor sociale
prin parteneriate
Anexa 4.3. Instituţii partenere ale Consiliului Judeţean Sibiu / Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu
Anexa 5.1. Analiza serviciilor de asistenţă socială acordate în judeţul Sibiu fără implicarea
Consiliului Judeţean Sibiu – Metodologie
Anexa 5.2. Harta SAS acreditate la nivelul judeţului Sibiu
Anexa 6.1. Analiza posibilităţilor de finanţare a unor SAS de către Consiliul Judeţean
Sibiu prin subvenţii sau contracte – metodologie
Anexa 6.2. Principalele acte normative care reglementează competenţele CJS în finanţarea
unor servicii de asistenţă socială prin subvenţii, proiecte sau contracte
Anexa 7.1. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Agnita
Anexa 7.2. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Avrig
Anexa 7.3. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei
Cisnădie
Anexa 7.4. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei Sălişte
Anexa 7.5. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calculele aferente zonei
Tălmaciu
Anexa 7.6. Acoperirea nevoilor de îngrijire la domiciliu – calcule estimative
Anexa 7.7. Costuri servicii centre de zi
Anexa 8.1. Impactul implementării planului de acţiune în domeniul social. Metodologie
Anexa 8.2. Politici sociale
Anexa 9.1. Analiza capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu / DG Sibiu în
asigurarea monitorizării şi evaluării implementării cu succes a MP -
Metodologia de lucru
Anexa 9.2. Fişă de monitorizare / evaluare a implementării strategiei
Anexa 9.3. Planul de monitorizare şi implementare a masterplanului – tablou de bord
Anexa 9.4. Mecanism de monitorizare şi evaluare a masterplanului în domeniul asistenţei
sociale din judeţul Sibiu - Glosar

44. Walton, R. , G., 2000. Social Work – The future of social work in a changing society.
Longman, London.
45. Conseil de L' Europe. Transformation sociale et Délincquance Juvénile. Comité
européen pour les problemes criminels, Strasbourg.
46. Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, Fenomene
demografice ale judeţului Sibiu, evoluţii şi tendinţe, material accesat de pe Internet,
18.05.2009
47. Centrul de Studiere a Populaţiei – Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, Raport
privind situaţia vârstnicilor din România, 2009.
48. Centrul de Resurse Juridice, Raport privind respectarea drepturilor şi libertăţilor
persoanelor aflate în instituţii medico-sociale pentru personae cu dizabilităţi mentale,
2009.
49. Administraţia Prezidenţială, Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale
şi Demografice, Riscuri şi inechităţi sociale în România, 2009.
50. UNICEF. 2000. Asistenţa socială în România şi Marea Britanie. Studiu comparativ.
Bucureşti.
51. UNICEF. 2000. Un deceniu de tranziţie – situaţia copilului şi a familiei în România.
Bucureşti.
52. *** Situaţia demografică a regiunii CENTRU: stadiul actual, factori de influenţă şi
proiectarea populaţiei până în anul 2025, Agenţia pentru dezvoltare regională
„CENTRU”, Alba Iulia, Ianuarie 2005
53. *** Proiectul de Strategie al DGASPC Sibiu 2009-2013.
54. *** Strategia de Asistenţă Socială a judeţului Sibiu 2004-2007-2010.