O scrisoare Pierduta - I. L. Caragiale - Universitatea"Petru Maior"
O scrisoare Pierduta - I. L. Caragiale - Universitatea"Petru Maior"
O scrisoare Pierduta - I. L. Caragiale - Universitatea"Petru Maior"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
UNIVERSITATEA PETRU- MAIOR, TÂRGU-MUREŞ<br />
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI LITERE<br />
SPECIALIZAREA:ROMÂNĂ- FRANCEZĂ<br />
ŞI<br />
ROMÂNĂ- ENGLEZĂ GR.1<br />
ANUL II<br />
DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE<br />
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI<br />
Coordonator: Eva Monica Szekely<br />
Studentele: Gabor Imola Orsolya<br />
RF ŞI RE GR.1<br />
Fustos Timea RF<br />
ANUL II
CUPRINS<br />
Programa şcolară a clasei a X-a, la limba şi literatura română<br />
Criteriile de evaluarea manualelor alternative. Argumentarea<br />
alegerii manualului: editura Corint, 2005<br />
Planificarea unitătii de conţinut<br />
Proiectul didactic de sinteză pentru: „O <strong>scrisoare</strong> pierdută”, I.<br />
L. <strong>Caragiale</strong><br />
Anexe la proiect: fişe de lucru, evaluare formativă, evaluare<br />
sumativă, scheme, matrici semantice<br />
Planul şi modelul eseurilor :<br />
-COMICUL ONOMASTIC ÎN „O SCRISOARE PIERDUTĂ „<br />
-CARACTERIZAREA PERSONAJELOR DIN COMEDIA” O SCRISOARE<br />
PIERDUTĂ”
Nr. 4598 / 31.08.2004<br />
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.2004<br />
M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I<br />
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM<br />
PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A<br />
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI<br />
L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M Â N Ă<br />
Bucureşti, 2004<br />
NOTĂ DE PREZENTARE<br />
Aprobat prin ordin al ministrului<br />
Disciplina limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii<br />
elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare „pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi
economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post-şcolar la învăţarea pe toată durata<br />
vieţii“ (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002). Achiziţia, actualizarea continuă şi<br />
ridicarea nivelului de cunoaştere, a deprinderilor şi a competenţelor sunt considerate o condiţie<br />
preliminară pentru dezvoltarea tuturor cetăţenilor în vederea implicării acestora în societatea învăţării,<br />
de la cetăţenia activă la integrarea pe piaţa muncii (cf. European Report on Quality Indicators of<br />
Lifelong Learning - Fifteen Quality Indicators, 2002, Comisia europeană; Olivier de Schutter, Notis<br />
Nebessis, John Paterson, La gouvernance dans l’Union européenne, 2001).<br />
În perioada învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de<br />
comunicare, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se<br />
exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi<br />
scrise, în diverse situaţii de comunicare.<br />
Studiul limbii şi al literaturii române are, de asemenea, o contribuţie esenţială la formarea unei<br />
personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze<br />
propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale şi<br />
manifestând interes pentru varietatea formelor de expresie artistică.<br />
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi de<br />
atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe<br />
specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în<br />
principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele<br />
Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cât şi în competenţele transversale, menţionate în<br />
acelaşi document, din domeniile Cultură antreprenorială, Sensibilizare la cultură, Competenţe civice<br />
şi de relaţionare interpersonală, A învăţa să înveţi.<br />
Paradigma programelor de limba şi literatura română (pentru gimnaziu şi pentru învăţământul<br />
liceal) este una comunicativ-funcţională. Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi<br />
al textului literar. Principiile actualului model sunt:<br />
• urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul întregii<br />
şcolarităţi obligatorii;<br />
• adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea accentului de<br />
pe simpla achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi atitudini, cu valenţe ulterioare<br />
de actualizare şi de extindere;<br />
• diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la grupul-ţintă;<br />
• asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii române, prin conectarea sa la realităţile<br />
vieţii cotidiene;<br />
• echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;<br />
• îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi a proceselor de producere a mesajului;<br />
• adoptarea unei perspective consecvent comunicative, în cadrul căreia accentul să fie plasat pe<br />
aspectele concrete ale utilizării limbii.<br />
Domeniile în care vor fi contextualizate activităţile de învăţare pentru studierea limbii şi a<br />
literaturii române în clasa a X-a sunt: (a) limbă şi comunicare; (b) literatură.<br />
Potrivit planurilor-cadru de învăţământ în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei,<br />
Cercetării şi Tineretului nr. 5723 / 23.12.2003, la clasa a X-a, disciplinei limba şi literatura română îi<br />
sunt alocate trei ore pe săptămână în trunchiul comun, la toate profilurile şi specializările.<br />
În afara trunchiului comun, următoarele profiluri şi specializări au alocată câte o oră pe<br />
săptămână în curriculum diferenţiat (CD): filiera teoretică – profilurile real şi umanist; filiera<br />
vocaţională – profilurile militar (M.A.I.), pedagogic şi artistic (specializarea arta actorului).
Prezentul document oferă două tipuri de curriculum diferenţiat:<br />
• CD de tip A, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin semnul **, destinat<br />
specializărilor din cadrul filierei teoretice – profil real, specializărilor din cadrul filierei<br />
vocaţionale – profil pedagogic, precum şi profilului militar (M.A.I).<br />
• CD de tip B, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin semnul *, destinat<br />
specializărilor din cadrul filierei teoretice – profil umanist şi specializării arta actorului din cadrul<br />
filierei vocaţionale – profil artistic.<br />
Structura programei pentru clasa a X-a este următoarea:<br />
• Competenţe generale;<br />
• Valori şi atitudini;<br />
• Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora;<br />
• Recomandări privind conţinuturile învăţării;<br />
• Sugestii metodologice.<br />
Programa pentru clasa a X-a vizează consolidarea aceloraşi competenţe<br />
generale, valori şi atitudini menţionate în programa pentru clasa a IX-a, dar dezvoltă,<br />
în plus, competenţe specifice noi. Ca atare, programa este structurată pe aceleaşi<br />
domenii de conţinut: limbă şi comunicare şi literatură. În primul domeniu, vor fi<br />
consolidate şi extinse cunoştinţele şi deprinderile de exprimare orală şi scrisă şi de<br />
receptare a mesajelor orale şi scrise. Cel de-al doilea domeniu cuprinde următoarele<br />
module: receptarea textului literar şi literatură şi alte arte.
COMPETENŢE GENERALE<br />
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în<br />
diferite situaţii de comunicare<br />
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor<br />
texte literare şi nonliterare<br />
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare<br />
VALORI ŞI ATITUDINI<br />
• Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii<br />
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate<br />
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române<br />
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de<br />
comunicare<br />
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi<br />
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia în<br />
dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural<br />
• Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI<br />
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite<br />
situaţii de comunicare<br />
Competenţe specifice<br />
1.1. Identificarea<br />
particularităţilor şi a<br />
funcţiilor stilistice ale limbii<br />
în receptarea diferitelor<br />
tipuri de texte<br />
1.2. Receptarea adecvată a<br />
sensului / sensurilor unui<br />
mesaj transmis prin diferite<br />
tipuri de texte orale sau<br />
scrise<br />
1.3. Folosirea adecvată a<br />
strategiilor şi a regulilor de<br />
exprimare orală în monolog<br />
şi în dialog<br />
1.4. Redactarea unor<br />
compoziţii despre textele<br />
studiate şi alcătuirea unor<br />
texte funcţionale sau a unor<br />
proiecte<br />
Conţinuturi<br />
Trunchi comun CD tip A ∗<br />
- limbaj standard, limbaj literar, - valori stilistice ale<br />
limbaj colocvial, limbaj unor categorii<br />
popular, limbaj regional, limbaj morfosintactice.<br />
arhaic; argou, jargon;<br />
- expresivitatea în limbajul<br />
comun şi în limbajul poetic.<br />
- sens denotativ şi sensuri - citirea graficelor, a<br />
conotative;<br />
schemelor sau a<br />
- cunoaşterea sensului corect al tabelelor sinoptice, a<br />
cuvintelor (în special al altor documente<br />
neologismelor);<br />
specifice domeniului<br />
- elemente care înlesnesc sau de specializare.<br />
perturbă receptarea (canalul,<br />
codul, contextul);<br />
- mesaje din domeniul audiovizualului.<br />
- diverse tipuri de monolog şi<br />
dialog pe teme de interes curent<br />
sau pornind de la textele literare<br />
studiate;<br />
- dezbatere, interviu de angajare;<br />
- elemente verbale, nonverbale<br />
şi paraverbale;<br />
- stilurile funcţionale adecvate<br />
situaţiei de comunicare.<br />
- analiză, comentariu, eseu<br />
structurat şi eseu liber;<br />
- cerere, proces-verbal,<br />
curriculum vitae, <strong>scrisoare</strong> de<br />
intenţie, <strong>scrisoare</strong> în format<br />
electronic (e-mail);<br />
- proiecte (planificarea<br />
activităţii, munca în echipă şi<br />
atribuţii asumate, prezentarea<br />
proiectului, finalităţi, modalităţi<br />
de evaluare a proiectului)<br />
- documente specifice<br />
domeniului de<br />
specializare (de<br />
exemplu, referate<br />
ştiinţifice, procesverbal<br />
etc.).<br />
CD tip B ∗<br />
- valori stilistice ale<br />
unor categorii<br />
morfosintactice.<br />
Curriculum diferenţiat A (CD tip A) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil<br />
real; filierei vocaţionale – profil pedagogic, profil militar (M.A.I.) şi profil teologic.<br />
∗ Curriculum diferenţiat B (CD tip B) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil<br />
umanist şi specializării arta actorului din cadrul liceului vocaţional – profil artistic.<br />
- calităţile generale şi<br />
particulare ale stilului:<br />
claritate, proprietate,<br />
concizie, precizie,<br />
puritate, corectitudine,<br />
variaţie stilistică,<br />
simetrie, naturaleţe,<br />
cursivitate, eufonie.<br />
- sinteză, paralelă;<br />
- tipuri de frazare în<br />
funcţie de tipul de text<br />
(concizie, prolixitate,<br />
organizarea discursului<br />
prin parataxă sau prin<br />
hipotaxă etc.).
Competenţe specifice<br />
1.5. Utilizarea, în<br />
exprimarea proprie, a<br />
normelor ortografice,<br />
ortoepice, de punctuaţie,<br />
morfosintactice şi folosirea<br />
adecvată a unităţilor lexicosemantice,<br />
compatibile cu<br />
situaţia de comunicare<br />
Trunchi comun<br />
Conţinuturi<br />
CD tip A CD tip B - folosirea adecvată a cuvintelor - scrierea şi<br />
- folosirea adecvată a<br />
în context;<br />
pronunţarea corectă a neologismelor în<br />
- folosirea corectă a formelor numelor proprii şi a context<br />
flexionare;<br />
neologismelor<br />
- utilizarea corectă a elementelor specifice domeniului<br />
de relaţie;<br />
- utilizarea variantelor lexicale<br />
literare;<br />
- utilizarea corectă a unităţilor<br />
frazeologice;<br />
- etimologia populară,<br />
hipercorectitudinea;<br />
- pronunţare corectă (pronunţii<br />
hipercorecte).<br />
de specializare<br />
2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte<br />
literare şi nonliterare<br />
Competenţe specifice<br />
2.1. Analiza principalelor<br />
componente de structură,<br />
de compoziţie şi de limbaj<br />
specifice textului narativ<br />
Conţinuturi<br />
Trunchi comun CD tip A ∗<br />
- particularităţi ale construcţiei<br />
subiectului în textele narative<br />
studiate;<br />
- particularităţi ale compoziţiei în<br />
textele narative studiate (incipit,<br />
final, episoade / secvenţe<br />
narative, tehnici narative);<br />
- construcţia personajelor;<br />
- modalităţi de caracterizare a<br />
personajului; tipuri de personaje;<br />
- instanţele comunicării în textul<br />
narativ;<br />
- tipuri de perspectivă narativă;<br />
- specii epice: basm cult, nuvelă,<br />
roman;<br />
- registre stilistice, limbajul<br />
personajelor, limbajul naratorului;<br />
- stilul direct, stilul indirect, stilul<br />
indirect liber;<br />
- momente ale evoluţiei prozei în<br />
literatura română.<br />
Curriculum diferenţiat A (CD tip A) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil<br />
real; filierei vocaţionale – profil pedagogic, profil militar (M.A.I.) şi profil teologic.<br />
∗ Curriculum diferenţiat B (CD tip B) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil<br />
umanist şi specializării arta actorului din cadrul liceului vocaţional – profil artistic.<br />
CD tip B ∗<br />
- specii epice (în plus<br />
faţă de cele menţionate<br />
la conţinuturile de<br />
trunchi comun):<br />
povestirea;<br />
- formule narative:<br />
povestirea în ramă,<br />
povestirea în povestire
Competenţe specifice<br />
2.2. Identificarea şi analiza<br />
principalelor componente<br />
de structură şi de limbaj<br />
specifice textului dramatic<br />
2.3. Identificarea şi analiza<br />
elementelor de compoziţie<br />
şi de limbaj în textul poetic<br />
2.4. Folosirea unor<br />
modalităţi diverse de<br />
înţelegere şi de interpretare<br />
a textelor literare studiate<br />
Trunchi comun<br />
Conţinuturi<br />
CD tip A CD tip B - particularităţi ale construcţiei - specii dramatice (în - specii dramatice (în<br />
subiectului în textul dramatic; plus faţă de cea plus faţă de cea<br />
- particularităţi ale compoziţiei prevăzută pentru prevăzută pentru<br />
textului dramatic;<br />
trunchiul comun): trunchiul comun):<br />
- modalităţi de caracterizare a<br />
personajelor;<br />
- registre stilistice, limbajul<br />
personajelor, notaţiile autorului;<br />
- specii dramatice: comedia;<br />
- momente ale evoluţiei<br />
dramaturgiei (creaţie dramatică<br />
şi spectacol) în cultura română.<br />
drama<br />
drama<br />
- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi<br />
- lirism obiectiv şi<br />
de simetrie, elemente de recurenţă<br />
(motiv poetic, laitmotiv);<br />
- figuri semantice (tropi);<br />
- elemente de prozodie;<br />
- poezie epică, poezie lirică<br />
instanţele comunicării în textul<br />
poetic;<br />
- momente ale evoluţiei poeziei în<br />
literatura română.<br />
lirism subiectiv<br />
- temă şi viziune despre lume;<br />
- sensuri multiple ale textelor<br />
literare.<br />
3. Argumentarea în scris sau oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice<br />
3.1. Identificarea<br />
structurilor argumentative<br />
în vederea sesizării logicii<br />
şi a coerenţei mesajului<br />
3.2. Compararea unor<br />
argumente diferite pentru<br />
formularea judecăţilor<br />
proprii<br />
3.3. Elaborarea unei<br />
argumentări orale sau<br />
scrise pe baza textelor<br />
studiate<br />
Trunchi comun<br />
Conţinuturi<br />
CD tip A ∗<br />
- structuri şi tehnici<br />
- structuri<br />
argumentative în texte literare şi argumentative în<br />
nonliterare, scrise sau orale texte nonliterare<br />
(consolidare);<br />
specifice domeniului<br />
- logica şi coerenţa textului. de specializare.<br />
- interpretări şi judecăţi de valoare<br />
exprimate în critica şi în istoria<br />
literară, în cronici de spectacol.<br />
- tehnici de argumentare;<br />
- verbe evaluative, adverbe de<br />
mod / predicative ca mărci ale<br />
subiectivităţii evaluative; cuvinte<br />
cu rol argumentativ; structuri<br />
sintactice în argumentare;<br />
- tipuri de texte: eseu, comentariu,<br />
analiză.<br />
- argumentări orale şi<br />
scrise uzuale în<br />
domeniul de<br />
specializare.<br />
RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII<br />
Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii: I. Literatură şi II. Limbă şi comunicare.<br />
Pentru domeniul Literatură, programa clasei a X-a urmăreşte aprofundarea studiului privind principalele<br />
tipuri de texte literare; noţiunile şi tehnicile de analiză şi de interpretare menite să înlesnească receptarea<br />
textelor epice, dramatice şi lirice, în proză sau în versuri; repere de ordin istoric, care să ajute la formarea<br />
unei viziuni de ansamblu asupra valorilor şi evoluţiei literaturii române.<br />
Modul de prezentare a conţinuturilor permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile<br />
optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea abordării<br />
acestora, structurarea unităţilor didactice).<br />
În clasa a X-a se vor studia minimum 12 texte literare la profilurile şi specializările cu 3 ore<br />
pe săptămână / minimum *13 texte literare la profilurile care au curriculum diferenţiat de tip A şi<br />
minimum **14 texte literare la profilul umanist, care are curriculum diferenţiat de tip B. La<br />
acestea, se adaugă studiul integral sau fragmentar al unor texte ilustrative pentru recenzie /<br />
cronică literară (1 text), eseu sau studiu critic (1 text) şi cronică de spectacol (1 text), alte texte<br />
nonliterare specifice domeniului de specializare (*3 texte). Profesorii (şi autorii de manuale) vor<br />
alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.<br />
În alegerea textelor, se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă<br />
minimală, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării<br />
intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi;<br />
volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.<br />
Cel puţin jumătate dintre textele selectate vor aparţine autorilor canonici din următoarea listă:<br />
Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. <strong>Caragiale</strong>, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian<br />
Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu,<br />
E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Profesorii (autorii de manuale) pot<br />
alege şi alţi autori, ale căror texte ilustrează în mod adecvat şi relevant cerinţele programei.<br />
Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale.<br />
Evident, lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, mai ales în cazul speciilor literare<br />
de mari dimensiuni (nuvelă, roman etc.).<br />
Curriculum diferenţiat A (CD tip A) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil<br />
real; filierei vocaţionale – profil pedagogic, profil militar (M.A.I.) şi profil teologic.<br />
∗ Curriculum diferenţiat B (CD tip B) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil<br />
umanist şi specializării arta actorului din cadrul liceului vocaţional – profil artistic.<br />
CD tip B ∗<br />
- momente ale<br />
evoluţiei criticii literare<br />
în cultura română;<br />
- dosarul critic.
Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi<br />
suplimentare în corelaţie cu tipurile de texte studiate. Pentru ilustrare, pot fi recomandate şi scrieri<br />
din literatura universală în traducere românească.<br />
I. LITERATURĂ<br />
1. Receptarea textelor literare<br />
1.1. Lectura textelor literare<br />
A. Lectura prozei narative: înţelegere şi interpretare<br />
• Proză scurtă - cel puţin 2/**3 texte: un basm cult, o nuvelă, **o povestire.<br />
• Roman - 3 texte, reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia:<br />
acţiune şi personaje; perspectivă narativă; tehnici narative, stil, expresivitate.<br />
• Evoluţia prozei în literatura română: repere istorice şi actualitate.<br />
B. Lectura poeziei<br />
• Se vor studia minimum 6 texte poetice, care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi<br />
ale evoluţiei acestuia: poezie epică, poezie lirică; instanţele comunicării în textele poetice; sugestie<br />
şi ambiguitate; diversitate prozodică etc.<br />
• Evoluţia poeziei în literatura română: repere istorice şi actualitate.<br />
1.2. Confruntarea cu receptarea de către ceilalţi a textelor literare<br />
A. Discutarea textului literar<br />
• Argumentarea interpretărilor şi a judecăţilor de valoare<br />
B. Utilizarea judecăţilor de valoare ale criticii literare<br />
• Recenzia / cronica literară; eseul / studiul critic<br />
C. **Receptări diferite ale aceleiaşi opere literare de-a lungul timpului<br />
• **Dosarul critic<br />
• **Evoluţia criticii literare în cultura română: repere istorice şi actualitate<br />
Studiul textelor critice se va face prin raportare la operele literare la care se referă acestea.<br />
2. Literatură şi alte arte<br />
2.1. Textul dramatic şi arta spectacolului<br />
• Lectura unui text dramatic / a două texte dramatice (*CD de tip A şi **CD de tip B) şi<br />
familiarizarea elevilor cu arta spectacolului. În acest scop, profesorii pot să vizioneze<br />
împreună cu elevii spectacole de teatru, pot folosi înregistrări video ale unor spectacole sau<br />
înregistrări audio ale unor dramatizări radiofonice, fotografii din spectacole sau pot realiza<br />
împreună cu elevii dramatizări ale piesei citite, astfel încât aceştia să înţeleagă elementele<br />
specifice artei spectacolului şi relaţia dintre textul dramatic şi punerea lui în scenă.<br />
• Cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia.<br />
• Evoluţia dramaturgiei (creaţie dramatică şi spectacol) în cultura română: repere istorice şi<br />
actualitate.<br />
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE<br />
Studiul limbii române se axează pe două coordonate: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca<br />
obiectiv formarea la elevi a deprinderilor de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în<br />
producerea şi în receptarea textelor orale şi scrise.<br />
Abordarea conţinuturilor propuse se face fie în ordinea aleasă de autorii de manuale, fie în funcţie<br />
de opţiunea profesorilor, prin integrarea acestora în segmentul care le asigură eficienţă didactică. Se<br />
recomandă pentru studiul limbii folosirea textelor-suport selectate pentru domeniul „Literatură“,<br />
ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline, având ca obiect folosirea limbajului (retorică,<br />
stilistică, pragmatică etc.).<br />
Prezenţa unui anumit element de conţinut din programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu<br />
în manual. Se recomandă abordarea conţinuturilor prin modalităţile care permit înţelegerea
fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse<br />
la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.<br />
1. Producerea mesajelor orale şi scrise<br />
1.1. Exprimarea orală<br />
A. Dialogul<br />
- dezbaterea; interviul (interviul publicistic, interviul de angajare);<br />
- actualizarea regulilor, a tehnicilor şi a structurii dialogului.<br />
B. Monologul<br />
- monolog argumentativ;<br />
- actualizarea regulilor, a tehnicilor şi a structurii monologului.<br />
C. Evaluarea discursului oral, în funcţie de următoarele repere:<br />
- conţinutul discursului (adecvarea la tema expunerii, a dialogului; pertinenţa intervenţiilor,<br />
claritatea ideilor, înlănţuirea logică a acestora);<br />
- componenta verbală (utilizarea corectă a aspectelor de ordin fonetic, lexical şi de sintaxă a<br />
propoziţiei şi a frazei; utilizarea adecvată a regulilor şi procedeelor care asigură organizarea<br />
generală a unui text: legătura între fraze, coerenţa între părţi, structura textuală dialogală sau<br />
argumentativă, utilizarea regulilor şi procedeelor care determină folosirea limbii în context:<br />
utilizarea registrelor limbii, a normelor de interacţiune verbală, adaptarea la parametrii situaţiei<br />
de comunicare etc.);<br />
- componenta nonverbală (privire, atitudini corporale, mişcări, gesturi, expresia feţei; poziţia<br />
locutorilor etc.) şi componenta paraverbală (vocea: calitate, debit, inflexiuni, intonaţie, pauze<br />
etc.).<br />
1.2. Exprimarea scrisă<br />
Elevii vor redacta următoarele tipuri de texte:<br />
- rezumat, caracterizare de personaj, eseu structurat şi eseu liber (actualizare), comentariu, analiză,<br />
**sinteză, **paralelă;<br />
- cerere, proces-verbal, curriculum vitae, <strong>scrisoare</strong> de intenţie, <strong>scrisoare</strong> în format electronic, *alte<br />
texte specifice domeniului de specializare;<br />
- proiecte.<br />
1.3. Niveluri de constituire a mesajului în comunicarea orală şi scrisă<br />
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie<br />
- pronunţarea corectă (pronunţarea şi scrierea corectă a numelor proprii, evitarea pronunţiilor<br />
hipercorecte);<br />
- pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie);<br />
- norme ortografice şi de punctuaţie;<br />
• morfosintactic<br />
- folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de<br />
comparaţie, numerale etc.);<br />
- utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.);<br />
• lexico-semantic<br />
- utilizarea corectă şi adecvată a sensurilor pe care le au cuvintele în context (mai ales<br />
neologismele);<br />
- utilizarea variantelor lexicale literare;<br />
- utilizarea corectă a unităţilor frazeologice;<br />
- etimologia populară, hipercorectitudinea;<br />
- sens denotativ, sensuri conotative;<br />
• stilistico-textual<br />
- stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;
- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic;<br />
argou, jargon;<br />
- stil direct şi stil indirect, stil indirect liber;<br />
- **calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine,<br />
variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie;<br />
- **tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin<br />
parataxă sau prin hipotaxă etc.);<br />
• nonverbal şi paraverbal<br />
- rolul elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul<br />
dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.<br />
2. Receptarea diverselor tipuri de mesaje<br />
Conţinuturile menţionate mai jos se abordează în raport cu textele studiate, cu accent asupra interpretării<br />
semnificaţiilor acestora.<br />
- informaţia verbală în domeniul audio-vizual (ştiri radio, ştiri TV);<br />
- factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul).<br />
2.1. Niveluri ale receptării<br />
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie<br />
- dificultăţi de înţelegere a mesajului cauzate de forme incorecte de pronunţare;<br />
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise;<br />
• morfosintactic<br />
- ambiguităţi morfosintactice care îngreunează înţelegerea mesajului;<br />
- *, ** valori stilistice ale unor categorii morfosintactice;<br />
• lexico-semantic<br />
- înţelegerea sensului cuvintelor în context;<br />
- câmpurile semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale;<br />
• stilistico-textual<br />
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice;<br />
- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor;<br />
- receptarea în funcţie de tipurile de texte (ficţionale şi nonficţionale);<br />
- receptarea în raport cu genurile şi speciile literare în care se încadrează textele respective;<br />
- interpretarea semnificaţiilor textelor studiate;<br />
- tipuri de texte şi structura acestora: textul narativ, textul poetic, textul dramatic; diverse texte de tip<br />
funcţional; textul argumentativ;<br />
• nonverbal şi paraverbal<br />
- influenţa elementelor nonverbale şi paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral.<br />
SUGESTII METODOLOGICE<br />
• Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptânduşi<br />
demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează eficient prin<br />
centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici, necesitatea de a pune accent<br />
pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune în<br />
rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. În activitatea la clasă, profesorii vor respecta<br />
programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor<br />
concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Profesorii au libertatea de a selecta atât<br />
metodele pe care le consideră cele mai adecvate pentru atingerea finalităţilor vizate, cât şi<br />
temele şi textele pentru studiu. Opţiunea pentru selectarea temelor şi a textelor se poate face<br />
şi pe baza unor chestionare de evaluare a capacitaţilor şi a intereselor de studiu ale elevilor din<br />
clasă.<br />
• Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la<br />
bază competenţele generale şi cele specifice, conţinuturile sunt mijloace de realizare a<br />
finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează
competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte variate (rezumare, analiză,<br />
comparare, argumentare, descriere etc.). Textele ficţionale şi nonficţionale vor fi folosite ca<br />
mijloace pentru formarea deprinderilor de receptare, care să fie aplicate adecvat şi la lectura<br />
altor texte de acelaşi tip. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se va consulta<br />
volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura<br />
Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.<br />
• Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării poate fi<br />
asigurată şi prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic. Este<br />
recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile<br />
de evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă şi evaluare sumativă; evaluare de proces, de<br />
produs şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode şi<br />
instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor,<br />
investigaţia, referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Pentru exemple şi sugestii, se va<br />
consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis,<br />
2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.<br />
CRITERII<br />
Criterii care au stat la baza alegerii manualului alternativ de Limba<br />
şi Literatura Română, pentru clasa a- X-a
Criterii Corint 2005 Corint 2000 Art<br />
Manualul care îmbină cel mai<br />
bine informaţiile din domenii<br />
diferite<br />
În cea ce priveşte conţinutul<br />
fiecărei manual 5<br />
După logica internă a<br />
materialului predat<br />
Pentru o mai bună<br />
sistematizare a cunoştinţelor<br />
elevilor<br />
Conectării studiului limbii<br />
române la realităţile vieţii<br />
cotidiene a elevilor<br />
5<br />
5 3<br />
4 3<br />
5 4<br />
5 4 2<br />
5 5 5<br />
Total punctaj 25 21<br />
ARGUMENTAREA ALEGERII MANUALULUI<br />
de Limba şi Literatura Română, clasa a-X-a, Editura Corint, Bucureşti,<br />
2005<br />
În alegerea manualului de limbă şi literatură română , am pornit de la<br />
respectarea cerinţelor care apar în programa şcolară . În alegerea manualului am luat<br />
în considerare , că aceasta trebuie să îi stimuleze să gândească pe cont propriu ,<br />
familiarizându-i să-şi exprime argumentat propriile opinii .<br />
În urma studierii a trei manuale alternative , apărute la editurile Corint<br />
2005 , Art , Corint 2000 am constatat că toate sunt concepute într-o viziune modernă<br />
şi realizate la un nivel ştiinţific şi metodologic superior . De asemenea , toate trei<br />
edituri respectă studierea cronologică a fenomenului literar⁄ cultural , începând cu<br />
4<br />
18
perioada veche şi încheindu-se cu perioada interbelică . Pentru ca manualul să permită<br />
formarea de competenţe culturale , acesta trebuie să faciliteze asimilarea de cunoştinţe<br />
dintr-un domeniu cât mai varait , nu doar din domeniul literaturii . Manualele care<br />
reuşesc cel mai bine să îmbine informaţiile din domenii cât mai variate sunt cele ale<br />
editurii Corint 2005 , acesta furnizând informaţii din domeniul picturii ,<br />
cinematografiei , istoriei universale , simbolisticii şi Corint 2000 . Editura Art fiind în<br />
dezavantaj la acest capitol Fţă de celelalte două manuale acesta făcând referiri doar la<br />
literatură .<br />
În ceea ce priveşte conţinutul fiecărei manual cel mai mare puntaj a<br />
primit editura Corint 2005 fiindcă informaţiile sunt organizate pe fiecare unitate de<br />
învăţare , bazându-se pe cunoştinţele asimilate în clasele anterioare . Singurul manual<br />
care nu face trimitere la experienţa elevilor este editura Art , şi din această cauză iam<br />
scăzut punctajul . După părerea noastră elevii reţin mai uşor teoria dacă e legată de<br />
evenimentele din viaţa lor personală .<br />
Fiecare unitate de învăţare e alcătuită dintr-o succesiune de teme ,<br />
acestea fiind legate între ele printr-un conţinut corelativ . fiecare manual dispunând<br />
de o logică internă a materialului predat . Manualul care îmbină cel mai bine<br />
problemele de limbă cu cele de comunicare e cel al editurii Corint 2005 , dar şi cel al<br />
editurii Corint 2000 , acestea prezintă un dicţionar de termeni literari , înglobează<br />
exerciţii de fonetică , morfologie , stilistică , propune lucru în perechi / grupe care<br />
vizează atât comunicarea orală cât şi cea scrisă îmbinând domeniile cunoaşterii .<br />
Editura Art nu prezintă în manual decât probleme de comunicare scrisă şi orală , de<br />
aceea i-am acordat punctajul cel mai mic .<br />
Pentru o mai bună sistematizare a cunoştinţelor elevilor , fiecare<br />
editură a venit cu o propunere de exerciţii , fişe de lucru sau de evaluare , care prin<br />
conţinutul lor , cultivă şi dezvoltă competenţele generale şi specifice ale elevilor .<br />
Manualul care îmbină perfect metodele tradiţionale de evaluare cu cele mmmmoderne<br />
e cel al editurii Corint 2005 . La sfârşitul fiecărei lecţii sunt exerciţii care permit<br />
evaluarea iniţială , continuă . Aceste exerciţii urmăresc felul în care elevii şi-au<br />
asimilat în mod corespunzător achiziţiile lingvistice în propria exprimare scrisă şi<br />
orală . Editura Art şi are punctajul cel mai mic deoarece prezintă separat în evaluări<br />
problemele de literatură şi cele de limbă şi comunicare .<br />
Ultimul criteriu pe baza căruia am evaluat manualele alternative ,<br />
acela al conectării studiului limbii române la realităţile vieţii cotidiene a elevilor .<br />
Fiecărei edituri i-am acordat punctajul maxim , fiindcă toate manualele pun accentul<br />
pe înţelegerea textului citit şi pe interpretarea acestuia în funcţie de propria lor<br />
experienţă culturală şi de viaţă , implicându-i pe elevi în propria învăţare .<br />
Punctajul maxim l-a realizat manualul editat Corint 2005 , la mică<br />
distanţă urmând tot cel editat de editura Corint 2000 , iar pe ultimul loc se află editura<br />
Art , care după părerea noastră nu corespunde cerinţelor .<br />
Cu toate diferenţele care există între edituri , fiecare manual serveşte doar ca suport ,<br />
profesorul este cel care până la urmă alege manualul potrivit pentru clasa şi profilul la<br />
care o să predă . Singurul aspect pe care trebuie să aibă în vedere este acela ca<br />
manualul să fie în concordanţă cu cerinţele programei şcolare .
PLANUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT<br />
Aria curriculară:Limbă şi Comunicare<br />
Disciplina: Limba şi Literatura Română<br />
Unitatea de învăţare:<br />
Clasa: a –X-a, filiera teoretică<br />
Anul şcolar: 2006-2007<br />
Manual:Editura Corint, Bucureşti 2005<br />
Autorii manualului: Eugen Simion, Florina Rogalski, Daniel Cristea-<br />
Enache<br />
DETALIERI<br />
CONŢINUT<br />
Comedia<br />
“O<br />
<strong>scrisoare</strong><br />
pierdută”<br />
de I. L.<br />
<strong>Caragiale</strong><br />
Problemati<br />
ca<br />
comediei,<br />
structură şi<br />
compoziţie<br />
Încadrarea<br />
în epocă a<br />
comediei şi<br />
plasarea<br />
textului în<br />
context<br />
istoric,<br />
literar şi<br />
estetic<br />
Viziune<br />
generelă<br />
COMPETENŢE<br />
SPECIFICE<br />
2.2. Identificarea<br />
şi analiza<br />
principalelor<br />
componente de<br />
structură şi de<br />
limbaj specifice<br />
textului dramatic<br />
2.4. Folosirea<br />
unor modalităţi<br />
diverse de<br />
înţelegere şi de<br />
interpretare a<br />
textelor literare<br />
studiate<br />
ACTIVITĂŢI DE<br />
ÎNVĂŢARE<br />
Familizarea cu<br />
caracteristicile<br />
comediei din<br />
secolul al XIX-lea<br />
Exerciţii de<br />
recunoaştere a<br />
particularităţiilor de<br />
construcţie a<br />
subiectului, a<br />
particularităţilor de<br />
compozoţie a<br />
textului dramatic.<br />
Exerciţii de<br />
identificare a<br />
particularităţiilor<br />
unor curente<br />
culturare, literare<br />
româneşti în<br />
context European<br />
Exerciţii de lectură<br />
RESURSE EVALU<br />
ARE<br />
TEMPORA MATERIAL PROCE-<br />
LE<br />
E<br />
DURALE<br />
4ore Textul Activitat Observ<br />
S3-S4 suport<br />
Dicţionar<br />
e<br />
frontală<br />
are<br />
sistem<br />
de termeni<br />
literari<br />
atică<br />
1 oră<br />
S5<br />
1oră<br />
S6<br />
Fişa de<br />
lectură a<br />
romanului<br />
studiat<br />
Activitat<br />
e pe<br />
grupe<br />
Activitat<br />
e<br />
frontală<br />
Activitat<br />
e<br />
Observ<br />
are<br />
sistem<br />
atică<br />
Observ<br />
are
asupra<br />
vieţii lui<br />
I.L<br />
<strong>Caragiale</strong><br />
Particularit<br />
ăţi de<br />
realizare a<br />
personajelo<br />
r<br />
Sursele<br />
comicului:<br />
Comicul de<br />
situaţie<br />
Comicul de<br />
moravuri<br />
Comicul de<br />
caracter<br />
Comicul de<br />
limbaj<br />
Comicul de<br />
nume<br />
3.1. Identificarea<br />
structurilor<br />
argumentative în<br />
vederea sesizării<br />
logicii şi a<br />
coerenţei<br />
mesajului<br />
3.2. Compararea<br />
unor argumente<br />
diferite pentru<br />
formularea<br />
judecăţilor proprii<br />
1.1. Identificarea<br />
particularităţilor<br />
şi a funcţiilor<br />
stilistice ale<br />
limbii în<br />
receptarea<br />
diferitelor tipuri<br />
de texte<br />
Exerciţii de<br />
identificare a<br />
modalităţiilor de<br />
caracterizare a<br />
personajelor(registre<br />
stilistice, limbajul<br />
personajelor,<br />
notaţiile autorului)<br />
Exerciţii de<br />
identificare a<br />
particularităţiilor<br />
comicului de<br />
situaţie<br />
Exerciţii de<br />
identificare a<br />
aspectelor<br />
comicului de<br />
caracter şi moravuri<br />
Exerciţii de<br />
identificare a<br />
particularităţilor de<br />
limbaj<br />
Exerciţii de<br />
explicare a<br />
semnificaţiilor<br />
numelui<br />
personajelor<br />
Exerciţii de<br />
interpretări şi<br />
judecăţi de valoare<br />
exprimate în critica<br />
şi în istoria literară,<br />
în cronici de<br />
spectacol.<br />
3 ore<br />
S6-S7<br />
1 oră<br />
S8<br />
2 ore<br />
S8<br />
1oră<br />
S9<br />
1 oră<br />
S9<br />
2ore<br />
S9<br />
Fişe de<br />
lucru<br />
Manualul<br />
Manualul<br />
Manualul<br />
Textu<br />
suport<br />
frontală sistem<br />
atică<br />
Activitat<br />
e pe<br />
grupe<br />
Activitat<br />
e pe<br />
grupe<br />
Activitat<br />
e pe<br />
grupe<br />
Activitat<br />
e<br />
individu<br />
lă<br />
Activitat<br />
e pe<br />
grupe<br />
Expun<br />
erea<br />
orală a<br />
proiect<br />
ul<br />
Observ<br />
are<br />
sistem<br />
atică<br />
ui<br />
Observ<br />
are<br />
sistem<br />
atică<br />
Expun<br />
erea<br />
orală a<br />
proiect<br />
ul
Timea<br />
1.4. Redactarea<br />
unor compoziţii<br />
despre textele<br />
studiate şi<br />
alcătuirea unor<br />
texte funcţionale<br />
sau a unor<br />
proiecte<br />
Enunţarea unui<br />
punct de vedere<br />
propriu faţă de o<br />
judecată de valoare<br />
exprimată în critica<br />
şi în istoria literară<br />
Exerciţii de scriere<br />
de eseuri despre<br />
comedie<br />
Discuţii pe tema<br />
relaţiilor dintre<br />
personaje<br />
PROIECT DE ACTIVITATE<br />
2 ore<br />
S10<br />
Propunătoare: Füstös<br />
Manualul Activitat<br />
e<br />
individu<br />
lă<br />
Expun<br />
erea<br />
orală a<br />
proiect<br />
ul
Unitatea de învăţământ : Liceul Teologic Reformat<br />
Data: 15.04.2008<br />
Clasa: a X-a β<br />
Disciplina: Limba şi literatura română<br />
Unitate de conţinut:<br />
Subiectul: Comicul onomastic în O <strong>scrisoare</strong> pierdută<br />
Tipul orei: Fixare de cunoştinţe<br />
Competenţe generale:<br />
01: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în<br />
producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare<br />
02: Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea<br />
diferitelor texte literare şi nonliterare<br />
03: Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare<br />
Competenţe specifice : 01.2 Receptarea adecvată a sensului / sensurilor<br />
unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise<br />
01.4 Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte<br />
funcţionale sau a unor proiecte<br />
02.4 Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor<br />
literare studiate<br />
03.3 Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate<br />
Strategii didactice<br />
Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin<br />
descoperire, analiza stilistică, dezbaterea<br />
Resurse: Manualul, opera în ansamblu, dicţionar explicativ, casete video sau Cdcu<br />
ecranizări ale operei , fotografi de epocă şi scene de film .<br />
Mijloace tehnice : casetofonul , dischete de CD .<br />
Forme de organizare : frontală , individuală şi pe grupe .<br />
ETAPE SECVENŢE DE<br />
CONŢINUT<br />
1.Moment Asigurarea cadrului<br />
organizatoric necesar pentru<br />
începerea orei ,<br />
aerisirea clasei ,<br />
pregătirea materialului<br />
didactic .<br />
ACTIVITATE<br />
DE ÎNVĂŢARE<br />
Pregătirea elevilor<br />
pentru oră , cărţi ,<br />
caiete de Limba şi<br />
Literatura română<br />
sunt pe bănci şi sunt<br />
deschise la lecţia de<br />
METODE ŞI<br />
PROCEDEE<br />
EVALUA<br />
RE
2.Activizarea<br />
cunoştinţelor<br />
3.Captarea<br />
atenţiei<br />
pentru<br />
activitatea ce<br />
urmează<br />
Se comunică elevilor<br />
că marele nostru<br />
dramaturg a fost<br />
considerat şi un<br />
adevărat istoric al<br />
societăţii româneşti din<br />
perioada 1870- 1900 .<br />
Se poate verifica prin<br />
întrebări , dacă e<br />
cunoscută aprecierea<br />
lui G . Ibrăileanu : <<br />
<strong>Caragiale</strong> este cel mai<br />
mare istoric al epocii<br />
dintre 1870 – 1900 .<br />
Un istoric complet care<br />
arată , critică şi<br />
explică . Sintetizând în<br />
cîteva personaje şi în<br />
cîteva evenimente<br />
caracteristice, categorii<br />
sociale stări sufleteşti<br />
şi întâmplări produse<br />
de introducerea<br />
civilizaţiei apusene la<br />
noi . El a istorisit a<br />
criticat şi a explicat<br />
întreaga viaţă a epocii<br />
de care sa ocupat .<br />
Profesorul cere elevilor<br />
să enumere<br />
subcategoriile<br />
comicului :<br />
1.comic de situaţie<br />
2. comic de intenţie<br />
3- comic de caracter<br />
4.comic de limbaj<br />
5. comic onomastic<br />
astăzi .<br />
Un elev va răspunde<br />
că cunoaşte acaestă<br />
apreciere al lui G .<br />
Ibrăileanu şi va<br />
argumenta în cîteva<br />
fraze din ce cauză<br />
este <strong>Caragiale</strong> cel mai<br />
mare istoric al epocii<br />
1870 -1900 .<br />
Prin răspunsuri scurte<br />
, precise elevi , vor<br />
stabili cu exemple din<br />
piesă , mijloacele de<br />
realizare a diferitelor<br />
subcategorii al<br />
comicului :<br />
1. comic de situaţie :<br />
încurcătură ,<br />
echivocul , revelaţiile<br />
succesive ,<br />
deznodământul<br />
surpriză<br />
2. comic de intenţie :<br />
ironia , parodia ,<br />
satira , sarcasm ,<br />
caricatura<br />
3. comic de caracter :<br />
Explicativ<br />
Argumentativ<br />
Explicativ<br />
Conversativ<br />
Observaţie<br />
curentă<br />
Observaţie<br />
sistematică a<br />
elevilor
4.Enunţarea<br />
obiectivelor<br />
Se reaminteşte că la<br />
<strong>Caragiale</strong> comicul de<br />
situaţie , de intenţie şi<br />
de limbaj scot în<br />
evidenţă pe cele de<br />
caracter şi de moravuri<br />
şi de unde nota<br />
preponderent satirică a<br />
comediei caragialiene .<br />
La<br />
evidenţiereacomicului<br />
de caracter contribuie<br />
în considerabilă măsură<br />
şi procedeul<br />
comicului<br />
onomastic , adică al<br />
sublinieri prin sugestile<br />
numelui oriprin<br />
contrastul dintre<br />
semnificaţiile numelui<br />
şi personalitatea sau<br />
pretenţiile<br />
personajelor , a<br />
trăsăturilor de<br />
caracterizare ce se cer<br />
satirizate .<br />
Prin cîteva întrebări la<br />
care se pretind<br />
răspunsuri clare sunt<br />
reamintite începutul şi<br />
precursorii lui<br />
<strong>Caragiale</strong> în<br />
valorificarea comicului<br />
onomastic.<br />
În folosul lor va fi<br />
Dicţionarul explivativ<br />
şi studiul lui G .<br />
Ibrăileanu.<br />
Obiectivele :<br />
O1-să înţeleagă care<br />
încornoratul ,<br />
demagogul , servirul ,<br />
femeie voluntară ,<br />
arivistă<br />
4.comic delimbaj :<br />
pronunţii greşite ,<br />
etimologii populare,<br />
nonsensul<br />
Elevii vor primi<br />
întrebările şi în grupă<br />
o să dea un răspuns<br />
cât mai clar şi<br />
concis .<br />
Din fiecare grupă o să<br />
fie ales un<br />
reprezentant care o să<br />
scrie pe tablă<br />
răspunsurile .<br />
Elevii trebuie să ştie<br />
la sfârşitul orei :<br />
- să înţeleagă<br />
care este rolul<br />
Conversaţie<br />
Explicaţie<br />
Lucru pe grupe
5. Obţinerea<br />
feed-beck-ului<br />
6. Momentul<br />
final<br />
este importanţa<br />
comicului onomastic<br />
O2-să dea exemple de<br />
personaje din alte<br />
opere lui <strong>Caragiale</strong><br />
O3-să grupeze<br />
personajele după<br />
statutul social .<br />
Citirea, compararea,<br />
completarea şi<br />
comentariile pe baza<br />
răspunsurilor la itemuri<br />
vor fi urmate de<br />
sistematizarea<br />
cunoştinţelor căpătate .<br />
Profesorul va scrie pe<br />
tablă tema de acasă :<br />
Scrieţi un eseu de 30<br />
rânduri despre comicul<br />
onomastic din O<br />
csrisoare pierdută<br />
comicului<br />
onomastic<br />
- să dea exeple<br />
de personaje din<br />
alte opere al lui<br />
<strong>Caragiale</strong><br />
- să grupeze<br />
personajele după<br />
statutul lor social Problematizare<br />
Reprezentantul din<br />
fiecare grupă va scrie<br />
pe tablă răspunsurile<br />
la întrebări .<br />
Elevii vor nota în<br />
caiete tema de acasă .<br />
Explicaţie<br />
Învăţarea prin<br />
descoperire<br />
Evaluare<br />
formativă<br />
Evaluare<br />
finală
Fişe de lucru<br />
I .<br />
1. Elevii trebuie să dovedească, că : Numele Tipătescu, Brânzovenescu,<br />
Ionescu, Popescu şi alte nume de familie formate cu acelaşi sufix, pe care le-aţi mai<br />
întîlnit fie la <strong>Caragiale</strong>, fie la alţi scriitori, fie în realitatea cotidiană, la ce concluzie vă<br />
conduc?<br />
2.B Ce prenume şi nume întîlnite în O <strong>scrisoare</strong> pierdută apar des şi în<br />
Momente şi schiţe? Cum vă explicaţi acest lucru? Cărei categorii sociale aparţin?<br />
.C Trei personaje ale comediei, aşa cum ne sugerează <strong>Caragiale</strong> prin numele lor,<br />
au, probabil, altă origine etnică, poate fanariotă. Identificaţi aceste personaje şi<br />
stabiliţi-le originea, prin analiza numelor.<br />
5.C Căutaţi în dicţionar termenul de la care este derivat numele lui Pristanda.<br />
Explicaţi, prin comportarea personajului, ambele sensuri ale noţiunii. Dar prenumele<br />
Ghiţă ce vă sugerează?
II .<br />
6.B Există, în comedie, şi un personaj care nu are nume propriu: Cetăţeanul<br />
turmentat. De ce credeţi că nu are nume? Pe cine reprezintă el? Puteţi găsi şi altă<br />
semnificaţie pentru turmentat decât cea care sugerează băutura?<br />
7.B Ştiind că etimologia numelui Zoe trimite la înţelesul de viaţă, interpretaţi, în<br />
acest sens, firea, caracterul şi atitudinea Zoei.<br />
10.A Cunoaşteţi vreo zicătoare referitoare la cineva care nu prea e bun de nimic,<br />
care nu realizează mare lucru, zicătoare sugerată de numele unui personaj din<br />
comedie?<br />
12. C <strong>Caragiale</strong> mărturisea că l-a creat pe Dandanache ca o sinteză: ”E mai<br />
prost decât Farfuridi şi mai canalie decât Caţavencu”. Şi, într-adevăr, Agamemnon<br />
Dandanache este cea mai caricaturală figură din întreaga dramaturgie românescă.
III .<br />
14.A Cunoscând caracterul personajelor şi manifestările lor, ce funcţii credeţi<br />
că au apelativele: onorabile, stimabile, venerabile?<br />
15.C Cu ce personaje dintr-o altă comedie a lui <strong>Caragiale</strong> se aseamănă Zaharia<br />
Trahanache şi prin ce? Dar Tipătescu?<br />
8.A Zaharia Trahanache nu este doar un bătrân ticăit, zaharisit şi încornorat.<br />
Pornind de la numele lui, Trahanache, derivat din cuvântul grecesc trahans, ce<br />
înseamnă griş cu lapte, ce sugerează amestec, ambiguitate, găsiţi noi trăsături ale<br />
caracterului său, justificate prin atitudini şi fapte.
Matrice semantice<br />
Procedee de crearea a comocului onomastic<br />
-degradarea prin nume –Brânzovenescu , Farfuridi<br />
- sugestia sonoră – Trahanache , Dandanache , Caţavencu<br />
- stereotipic-Ionescu , Popescu<br />
-apelativ cu trimitere ironică –amabilul , verabilul<br />
- contrast ironic între prenume şi nume – Agamiţă , Gagamiţă<br />
, Agamemnon Dandanache<br />
- derivarea cu sufixe – Dandanache , Farfuridi<br />
- derivare de nume de la noţiuni comune – Pristanda
Trăsături ale pers .semnificate de nume proprii<br />
- etnice – Popescu , Dandanache , Farfuridi , Tipătescu ,<br />
Ionescu<br />
- sociale – Pristanda , Cetăţeanul turmentat<br />
- intelectual – Caţavencu , Farfuridi , Brânzovenescu ,<br />
Dandanache<br />
- fizic şi referire la vârstă – Trahanache , Zoe , Dandanache
ESEU<br />
Scrie un eseu de 2-3 pagini despre comicul onomastic întro comedie studiată .<br />
Comedia este o specie a genului dramatic , în proză sau în versuri , care<br />
provoacă râsul prin surprinderea moravurilor sociale a unor tipuri umane sau a unor<br />
situaţii neaşteptate , având un final fericit .<br />
Comedia este o categorie estetică având ca efect râsul , declanşat de<br />
contrastul dintre aparenţă şi esenţă aşteptări şi rezultate . Comicul implică existenţa<br />
unui conflict comic a unor situaţii şi personaje . Tipuri de comic : comicul de situaţie ,<br />
comicul de caracter , comicul de moravuri , comicul de limbaj , comicul de nume sau<br />
onomastic .<br />
Comicul onomastic este o formă prin carre autorul sugerează dominanta de<br />
caracter , originea sau rolul personajelor în desfăşurarea evenimentelor .<br />
Un alt mijloc de caracterizare indirectă este onomastica . Numele personajelor<br />
sugerează trăsătura lor dominantă . Numele personajelor sugerează : Zaharia –<br />
zaharisitul , ramolitul , ticăitul –Trahanache- derivat de la cuvântul trahana , o cocă<br />
moale uşor de modelat .<br />
Nae –populistul , păcălitorul păcălit –Caţavencu – demagogul . Agamiţă –<br />
diminutivul caraghios de la numele Agamemnon –Dandanache –derivat din cuvântul<br />
dandana care înseamnă încurcătură . Tache Farfuridi – denotă politicianismul liberal .<br />
Farfuridi , Brânzovenescu – prin aluzia culinară a numelor sugerează inferioritate ,<br />
vulgaritate . Institutorii Ionescu , Popescu – fac parte dintre cei care se ridică din<br />
poporul de jos . Ghiţă – slugarnicul , individul servil şi umil în faţa şefilor – Pristanda<br />
– îşi trage numele de la un joc moldovenesc şi sugerează , zbaterea permanentă şi<br />
imitată , fără a ajunge undeva , la un rezultat sau exprimă ideea că e capabil să joace<br />
aşa cum i se cântă . Cetăţeanul turmentat – nu este individualizat prin nume , pentru<br />
că reprezintă o categorie, alegătorii turmentaţi / ameţiţi de conducătorii politici care îşi<br />
propun candidaţii în funcţie de interesele personale . Ştefan Tipătescu – prenumele cu<br />
rezonanaţă istorică este înlocuit de cunoscuţi cu diminutivul Fănică , ceea ce pune în<br />
evidenţă contrastul dintre aparenţă şi realitate . Zoe – o damă mare în politica de<br />
provincie . Zaharia Trahanache este tipul încornoratului dar şi a ticăitului . El este<br />
încornoratul , deoarece refuză să creadă în autenticitatea scrisorii de amor şi în<br />
adulterul soţiei . EL este o persoană uşor de şantajat şi de modelat de către soţia lui<br />
Zoe . Nae Caţavencu este tipul demagogului ambiţios El este îngâmfat şi doreşte să<br />
parvină , urmărindu-şi realizarea intereselor personale indiferent prin ce mijloace o<br />
face . De fiecare dată este ipocrit / teatral , sentimental plin de sine şi dovedeşte un<br />
tupeu ieşit din comun . Agamiţă Dandanache , el este însă imaginea prostului ticălos ,<br />
întruchipat în el politicianul mai prost decât Farfuridi şi mai canalie decât<br />
Brânzovenescu . El confundă mereu persoanele , dar este un şantajist care obţine<br />
candidatura tot cu ajutorul unei scrisori compromiţătoare . Tache Farfuridii tot un tip<br />
de demagog , dar neînzestrat cu abilitate şi cu şiretenie . Iordache Brânzovenescu<br />
formează împreună cu Tache Farfuridii un cuplu comic atât prin comportare , cât şi<br />
prin numele lor cu rezonanţă culinară . Ghiţă Pristanda , el este poliţaiul oraşului , este<br />
tipul servitorului , al omului slugarnic . Pristanda ascultă şi execută ordinele stăpânilor<br />
. Cetăţeanul turmentat este , în general , tipul cetăţeanului comun şi al celui naiv şi
sincer . Ştefan Tipătescu ele este prefectul judeţului , este tipul junelui prim , al<br />
primului amorez .<br />
El este unul dintre stâlpii puterii locale căruia îi aparţine totul şi de aceea face abuzuri<br />
încălcând legea şi acceptă compromisuri . Ştie să-l facă servil pe Pristanda . Zoe<br />
Trahanache este soţia domnului Zaharia Trahanache , reprezintă în piesă tipul<br />
adulterinei , femeia voluntară şi autoritară .- Ea este frivolă şi îşi înşeală soţul , iar în<br />
momentul descoperirii adulterului luptă din răsputeri ca să-şi salveze reputaţia<br />
.Comicul onomastic ocupă un loc importanat , fiind nu numai o sursă de râs , de<br />
amuzament , ci şi un instrument a satirei . Cu ajutorul lui <strong>Caragiale</strong> a putut să-l<br />
ironozeze pe personajele lui din piesa O <strong>scrisoare</strong> pierdută . Numele personajelor din<br />
piesă o pot intercala întro clasă socială , cum ar fi exemplele următoare : etnice –<br />
Tipătescu , Ionescu , Popescu , Dandanache , Farfuridi ; sociale – Pristanda ,<br />
Cetăţeanul turmentat ; fizice –referitoare la vârstă – Trahanache , Zoe , Dandanache ;<br />
intelectuale – Caţavencu , Farrfuridi , Brânzovenescu , Dandanache . Dra putem grupa<br />
şi după un alt criteriu care sunt următoarele : după sugestia sonoră – Trahanache ,<br />
Dandanache , Caţavencu ; după degradarea prin nume – Brânzovenescu , Farfuridi ;<br />
după derivarea de la noţiuni comune – Pristanda ; după derivare prin sufixe –<br />
Dandanache , Farfuridi , Brânzovenescu ; după contrastul comic între nume şi<br />
prenume – Agamiţă , Dandanache ; după stereotipia –Ionescu , Popescu ; după<br />
apelative cu trimitere ironică – onorabilul , venerabilul , amabilul . Personajele din<br />
piesa O <strong>scrisoare</strong> pierdută se aseamănă cu alte personaje din alte piese de teatru al lui<br />
<strong>Caragiale</strong> cum ar fi cu cele din O noapte furtunoasă . Personajele Tipătescu şi Zaharia<br />
Trahanache se aseamănă cu personajele Jupîn Dumitrache şi Chiriac deoarece ca şi<br />
Zaharia Trahanache şi Jupîn Dumitrache este un încornorat adică un înşelat de către<br />
soţia lui , iar Tipătescu ca şi Chiriac este îndrăgostit de soţia prietenului lui cel mai<br />
bun care este Zaharia Trahanache din piesa O <strong>scrisoare</strong> pierdută iar Jupân Dumitrache<br />
din piesa O noapte furtunoasă . În ambele piese ale lui <strong>Caragiale</strong> este vorbe despre<br />
personaje care au nume semnificative şi caracteristice pentru personajele respective .<br />
În piesă apar şi nişte apelative cum ar fi amabile , onorabile , venerabile , care<br />
reprezintă clasele sociale , adică aceste apelative sunt folosite de anumite clase sociale<br />
, dar acestea sunt în piesă folosite ironic de către autor .<br />
Piesa de teatru O <strong>scrisoare</strong> pierdută prin aceste mijloace provoacă<br />
râsul , dar în acelaş timp , atraga atenţia cititorului / spectatorului , în mod critic ,<br />
asupra comediei umane .
CARACTERIZAREA<br />
PERSONAJELOR<br />
DIN COMEDIA ”O SCRISOARE PIERDUTĂ”<br />
DE I. L. CARAGIALE<br />
GABOR IMOLA- ORSOLYA<br />
UNIVERSITATEA PETRU- MAIOR, TÂRGU-MUREŞ<br />
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI LITERE<br />
SPECIALIZAREA:ROMÂNĂ- FRANCEZĂ<br />
ŞI<br />
ROMÂNĂ- ENGLEZĂ GR.1<br />
ANUL II
Unitatea de învăţământ : Liceul Teoretic „Unirea”<br />
Data: 16.04.2008<br />
Clasa: a X-a C<br />
Aria curriculară: Limbă şi comunicare<br />
Disciplina: Limba şi literatura română<br />
Unitate de conţinut:<br />
Subiectul: „ O <strong>scrisoare</strong> pierdută” I.L.<strong>Caragiale</strong><br />
Tipul orei: Fixare de cunoştinţe<br />
COMPETENŢE GENERALE:<br />
COMPETENŢE SPECIFICE:<br />
Proiect de activitate<br />
Propunătoare: GABOR IMOLA-<br />
ORSOLYA<br />
1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea<br />
mesajelor, în diferite situaţii de comunicare<br />
2.Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea<br />
diferitelor texte literare şi nonliterare<br />
3.Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare<br />
1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte<br />
funcţionale sau a unor proiecte<br />
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de<br />
punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice,<br />
compatibile cu situaţia de comunicare<br />
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj<br />
specifice textului dramatic<br />
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare<br />
studiate<br />
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate<br />
COMPETENŢE DERIVATE (La finalul lecţiei elevii vor putea):
• Să enumere câteva personaje din comedie<br />
• Să identifice caracteristicile personajelor în fragmentele date<br />
• Să prezinte comparativ două personaje din comedie<br />
• Să evidenţieze relaţiile dintre două sau mai multe personaje<br />
• Să participe activ la dezbatere aducând argumente în sprijinul celor susţinute<br />
prin trimitere la opera studiată<br />
Strategii didactice<br />
Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin<br />
descoperire, analiza stilistică, dezbaterea<br />
Forme de organizare : frontală , individuală şi pe grupe .<br />
Resurse: manualul, opera în ansamblu, dicţionar explicativ, fişe cu fragmente din<br />
textul caragelian, fişe de lucru, tabele<br />
Mijloace tehnice : casetofonul , dischete de CD .<br />
Evaluare: orală<br />
Nivelul grupului ţintă: medie<br />
ETAPE<br />
1.Moment<br />
organizatoric<br />
2.Activizarea<br />
cunoştinţelor<br />
SECVENŢE DE<br />
CONŢINUT<br />
Asigurarea cadrului necesar<br />
pentru începerea orei<br />
,notarea absenţelor,<br />
pregătirea materialului<br />
didactic , verificarea temei,.<br />
Se comunică elevilor faptul<br />
că I.L.<strong>Caragiale</strong> a avut<br />
intenţia de a contribui, prin<br />
râs , la ândreptarea<br />
moravurilor sociale , fiind<br />
adeptul cugetării<br />
clasice:”ridendo castigat<br />
mores”(râsul îndreaptă<br />
moravurile).<br />
Principalul mijloc de<br />
construire a personajelor este<br />
comicul, foarte variat ca<br />
ACTIVITATE<br />
DE ÎNVĂŢARE<br />
Pregătirea elevilor<br />
pentru oră , cărţi ,<br />
caiete de Limba şi<br />
Literatura română<br />
sunt pe bănci şi sunt<br />
deschise la lecţia de<br />
astăzi .<br />
METODE ŞI<br />
PROCEDEE<br />
Explicaţia-<br />
Expunerea<br />
EVALUA<br />
RE<br />
Expunere<br />
orală
3.Captarea<br />
atenţiei<br />
pentru<br />
activitatea<br />
ce urmează<br />
manifestare, între care se pot<br />
enumera : comicul de<br />
situaţie, comicul de caracter,<br />
comicul de limbaj, comicul<br />
de moravuri, comicul de<br />
intenţie şi comicul de nume.<br />
Personajele din comedii au<br />
trăsături care înlesnesc<br />
încadrarea lor în diferite<br />
tipuri. <strong>Caragiale</strong> este<br />
considerat cel mai mare<br />
creator de tipuri din literatura<br />
română. Ele aparţin viziunii<br />
clasice pentru că se<br />
încadrează într-o tipologie<br />
comică având o dominantă<br />
de caracter şi un repertoriu<br />
fix de trăsături Scriitorul<br />
depăşeşte cadrul comediei<br />
clasice , având capacitatea de<br />
a individualiza personajele,<br />
prin comportament,<br />
particularităţi de limbaj,<br />
nume, dar şi prin combinarea<br />
elementelor de statut social şi<br />
psihologic.<br />
Profesorul împarte nişte fişe<br />
de lucru eleviilor. Prima<br />
foşă conţine fragmente din<br />
comedia “O <strong>scrisoare</strong><br />
pierdută.” Pe baza acestor<br />
fragmente elevii vor trebui să<br />
caracterizeze în zece rânduri<br />
personajul despre care este<br />
vorba în fragmenrtele lor, şi<br />
să identifice câteva trăsături<br />
dominante ale personajelor.<br />
Elevii vor lucra pe<br />
grupe citind mai întâi<br />
fragmentele o să dea<br />
un răspuns cât mai<br />
clar şi concis.<br />
Din fiecare grupă o să<br />
fie ales un<br />
reprezentant care o să<br />
scrie pe tablă câteva<br />
caracteristici al<br />
personajelor<br />
completând astfel<br />
matricele semantice.<br />
Elevii completează<br />
matricile găsind<br />
următoarele trăsături<br />
ale personajelor:<br />
Zoe:-luptătoare<br />
-energică<br />
-actriţă<br />
-hotărâtă<br />
Activitatea pe<br />
grupe<br />
Explicaţiia<br />
Argumentaţia<br />
orală<br />
Observaţie<br />
sistematică a<br />
elevilor
4.Enunţarea<br />
obiectivelor<br />
Fi;a a doua are ca cerinţă<br />
prezentarea comparativ a<br />
două personaje din comedie.<br />
Fişa a treia are ca cerinţă<br />
selectarea cuvintelor care<br />
reprezintă relaţia dintre<br />
personajele din triunghiul<br />
conjugal.<br />
Se reaminteşte faptul că<br />
personajele aparţinând<br />
aceleiaşi categorii se<br />
deosebesc prin modul de a<br />
reacţiona la împrejurări.<br />
Tehnica nu este nouă, fiind<br />
utilizată şi de Alecsandri.<br />
Obiectivele :<br />
1.să identifice caracteristicile<br />
personajelor în fragmentele<br />
date<br />
-înger<br />
Zaharia:-ticăit<br />
-naiv<br />
-incult<br />
-manevrabil<br />
-înşelător<br />
Caţavencu:-ambiţios<br />
-şantajist<br />
-oportunist<br />
-exigent<br />
-linguşitor<br />
Tipătescu:-nestăpânit<br />
-abuziv<br />
-aventurier<br />
-amorez<br />
-inteligent<br />
Pristanda:- slugă<br />
-incult<br />
-viclean<br />
-devotat<br />
Elevii vor prezenta<br />
comparativ două<br />
personaje.<br />
Elevii vor selecta<br />
următoarele cuvinte:<br />
adulter, naivitate,<br />
minciună,<br />
comoditate, teatru,<br />
prefăcătorie, abuzare,<br />
influenţă, aventură,<br />
iubire, mariaj.<br />
Elevii trebuie să ştie<br />
la sfârşitul orei :<br />
1.să identifice<br />
caracteristicile<br />
personajelor din<br />
Învăţare prin<br />
descoperire<br />
Activitate<br />
frontală
5. Obţinerea<br />
feed-backului<br />
6. Momentul<br />
final<br />
2.să prezinte comparativ<br />
două personaje din comedie<br />
3.să evidenţieze relaţiile<br />
dintre două sau mai multe<br />
personaje<br />
Citirea, compararea,<br />
completarea şi comentariile<br />
pe baza răspunsurilor la<br />
itemuri vor fi urmate de<br />
sistematizarea cunoştinţelor<br />
căpătate .<br />
Profesorul va scrie pe tablă<br />
tema de acasă :<br />
Scrie un eseu de 40 de<br />
rânduri despre personajul<br />
preferat din comedia O<br />
<strong>scrisoare</strong> pierdută de<br />
I.L.<strong>Caragiale</strong><br />
fragmente<br />
2.să prezinte<br />
comparativ două<br />
personaje din<br />
comedie<br />
3.să evidnţieze<br />
relaţiile dintre două<br />
sau mai multe<br />
poersonaje<br />
Reprezentantul din<br />
fiecare grupă va scrie<br />
pe tablă câteva<br />
caracteristici ele<br />
personajelor si<br />
cuvintele care<br />
reprezintă relaţia<br />
dintre personajele<br />
enumerate.<br />
Elevii vor nota în<br />
caiete tema de acasă.<br />
Explicaţie<br />
Învăţarea prin<br />
descoperire<br />
Evaluare<br />
formativă<br />
Evaluare<br />
finală
Fişa nr.1<br />
Formaţi cinci grupe şi caracterizaţi fiecare personaj în zece rânduri cu<br />
ajutorul fragmentelor date şi completaţi matricele semantice cu cinci<br />
trasături ale personajelor.<br />
Ghiţă Pristanda<br />
Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, să iertaţi coane<br />
Fănică, că întreb: bampir.....ce-i aia bampir?<br />
...<br />
Prsitanda: Dumneata sugi sângele poporului?... Aoleu!<br />
Tipătescu: Mişel!<br />
Pristanda: Curat mişel!<br />
Tipătescu: Murdar!<br />
Pristanda: Curat murdar!<br />
(Actul I, scena 1)<br />
Tipătescu: Nu ştie şi nenea Zaharia şi ea că eşti omul nostru....<br />
Prsitanda: Al dumneavoastră, coane Fănică, şi al coanii Joiţichii, şi al<br />
lui conul Zaharia...<br />
(Actul I, Scena 1)<br />
Pristanda: Eu cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? Zic: ia să<br />
mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică...şi binişor,<br />
ca o piesă, mă sui pe uluci şi mă pui s’ascult....<br />
(Actul I, scena1)
Ştefan Tipătescu<br />
Tipătecu: Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Nu m-am plimbat eu la luminaţie<br />
în trăsură cu Zoe şi nenea Zaharia în tot oraşul?...<br />
(Actul I, scena 1)<br />
Trahanache: E iute, n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deştept, cu carte,<br />
dar iute, nu face pentru un prefect...<br />
(Actul I, scena 4)<br />
Tipătescu: Atunci dacă nu e altă scăpare... Zoe! Zoe! mă iubeşti...<br />
Zoe: Te iubesc, dar scapă-mă!<br />
Tipătescu: Să fugim împreună...<br />
(Actul II, scena 6)<br />
Tipătescu: (bătând impacient din călcâi şi întrerupându-l)<br />
Ei! Să lăsăm frazele, nene Caţavencule! Astea sunt bune pentru<br />
gură-cască... Eu sunt omul pe care d-ta să-l îmbeţi cu apă<br />
rece?...<br />
Spune unde să fie! Bărbpteşte: ce vrei de la mine? (se ridică<br />
fierbând)<br />
(Actul II, scena 9)
Zaharia Trahanache<br />
Trahanache:... Ei, Fănică, să vezi imitaţie de <strong>scrisoare</strong>! Să zici şi tu că e<br />
a ta, dar să juri, nu altceva să juri! (Oprindu-se şi privind pe<br />
Tipătescu, care se plimbă cu pumnii încleşaţi, cu mirare şi<br />
ciudă) Uită-te la el cum se turbură! Lasă pmule, zi –i mişel şi<br />
pace! Ce te aprinzi aşa?<br />
(Actul I, scena 4)<br />
Trahanache: Ai puţintică răbdare! Să vezi... M-am gândit să nu mă<br />
duc...să mă duc, să nu mă duc...ia, numai de ciriozitate, să<br />
mă duc, să văz ce moft mai e şi ăsta. Mă îmbrac de grabă,<br />
Fănică, şi mă duc...<br />
(Actul I, scena4)<br />
Farfuridi: Doisprezece...<br />
Trahanache: Cu Ienache Siripeanu,,,<br />
Brânzovenescu: Nici nu mai are drept de vot de când şi-a măritat fata...<br />
Nu i-a dat casele de zestre ? Ei? Dacă votează merge la puşcărie<br />
onorabilul.<br />
Trahanache: Ai puţintică răbdare... Dar dacă-l putem duce să voteze cu<br />
noi....<br />
(Actul II, scena 1)<br />
Trahanache: Noi votăm pentru candidatul pe care+l pune pe tapet<br />
partidul întreg...pentru că de la partidul întreg atârnă binele<br />
ţării, şi de la binele ţării, atârnă binele nostru...<br />
(Actul II, scena1)
Zoe Trahanache<br />
Zoe: Lasă-mă... Dacă ambiţia ta , dacă nimicurile tale politice le pui mai<br />
presus de ruşinea mea, de viaţa mea, lasă-mă! Să mor...<br />
(plângând) Să mor cu siguranţa că opt ani de zile m-ai<br />
amăgit în fiecare minută, că nu m-ai iubit<br />
niciodată...niciodată... niciodată...<br />
(Actul II, scena 6)<br />
Zoe: Da sunt hotărâtă, şi trebuie să biruiesc tot, şi pe tine... aşa de<br />
hotărâtă sunt, încât adineaori am poruncit lui Ghiţă să<br />
meargă să dea drumul lui Caţavencu şi să-l poftească aici din<br />
partea mea...<br />
(Actul II, scena 6)<br />
Zoe:(cu energie) Nici o vorbă, nene, trebuie...<br />
Trahanache: De ce?<br />
Zoe(precipitată): Dacă mă iubeşti, dacă ţii la mine, acuma tăcere, şi spun<br />
pe urmă tot.<br />
(Actul IV, scena8)<br />
Caţavencu: Madam! Madam! Trahanache, eşti un înger...<br />
Zoe: Mulţumesc, eşti prea galant dar du-te de grabă...<br />
(Actul IV, scena 11)
Nae Caţavencu<br />
Caţavencu: Ce vreau? Ce vreau? Ştii bine ce vreau. Vreau ce mi se<br />
cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în<br />
oraşul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi...între fruntaşii<br />
politicii....<br />
(Actul II, scena 9)<br />
“Stimabilă doamnă, la redacţia noastră se află un document iscălit de<br />
amabilul nostru prefect şi adresat d-voastră. Acest document vi s-ar putea<br />
ceda în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în chestiune...”<br />
(Actul I, scena 5)<br />
Caţavencu: Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul gambetta...<br />
(de fapt Machiavelli)<br />
(Actul II, scena 8)<br />
Caţavencu: În sănătatea iubitului notru prefect! Să trăiască pentru<br />
fericirea judeţului nostru!
Fişa nr.1<br />
Formaţi cinci grupe şi caracterizaţi fiecare personaj în zece rânduri cu<br />
ajutorul fragmentelor date şi completaţi matricele semantice cu cinci<br />
trasături ale personajelor.<br />
TIPĂTESCU<br />
PRISTAND<br />
A<br />
ZAHARIA<br />
ZOE<br />
CAŢAVENC
Fişa nr.1 MATRICE SEMANTICE<br />
Formaţi cinci grupe şi caracterizaţi fiecare personaj în zece rânduri cu<br />
ajutorul fragmentelor date şi completaţi matricele semantice cu cinci<br />
trasături ale personajelor.<br />
TIPĂTESCU<br />
PRISTAND<br />
A<br />
ZAHARIA<br />
ZOE<br />
CAŢAVENC
Fişa nr.2<br />
Cu ajutorul fragmentelor citite mai înainte prezentaţi comparativ în<br />
douăzeci de rânduri două personaje din comedia “O <strong>scrisoare</strong> pierdută<br />
„ de I.L. <strong>Caragiale</strong> raportându-vă la felul în care reacţionează fiecare<br />
personaj în diferite situaţii.
Fişa nr.3 MATRICE SEMANTICE<br />
Triunghiul conjugal<br />
Analizaţi relaţia dintre cele trei personaje identificând cuvinte care<br />
reflectă relatia dintre ei , selectând din cuvintele date:<br />
adulter, naivitate, minciună, comoditate, violenţă, teatru, prefăcătorie, abuzare,<br />
influenţă, maltratare, aventură, iubire, amant, mariaj, bani,dragoste.<br />
ZAHARIA<br />
ZOE<br />
TIPĂTESC<br />
U
Fişa nr.3 MATRICE SEMANTICE<br />
Triunghiul conjugal<br />
Analizaţi relaţia dintre cele trei personaje identificând cuvinte care<br />
reflectă relatia dintre ei , selectând din cuvintele date:<br />
adulter, naivitate, minciună, comoditate, violenţă, teatru, prefăcătorie, abuzare,<br />
influenţă, maltratare, aventură, iubire, amant, mariaj, bani,dragoste.<br />
ZAHARIA<br />
ZOE<br />
TIPĂTESC<br />
U
Eseu<br />
Din fragmentele citate în prima fişă aflăm mai multe caracteristici ale<br />
personajelor rezultând din comportamentul lor şi din modul de a reacţiona la anumite<br />
situaţii.<br />
De exemplu aflăm despre Zoe Trahanache, soţia lui Zaharaia Trahanache,<br />
faptul că este o femeie foarte energică şi hotărâtă şi are o mare influenţă asupra<br />
bărbaţiilor din jurul ei prefăcându-se şi jucând foarte uşor teatru.Însă ea este văzută ca<br />
un înger, fapt evidenţiat în ultimul fragment..<br />
Caţavencu este ambiţios şi exigent cerând ce i se cuvine şi chiar parcurgând la şantaj<br />
pentru a atinge acest scop, însă devine un linguşitor când nu mai are puterea scrisorii<br />
în mâinile lui. Aflăm şi faptul că este incult când afirmă că “Scopul scuză mijloacele ,<br />
azis nemuritorul Gambetta” când de fapt aceste cuvinte au fost rostite de Machiavelli.<br />
În cea ce priveşte personajul Ştefan Tipătescu el este un aventurier şi amorez care<br />
abuzează de prietenia lui Zaharia fiind amantul lui Zoe. Este inteligent şi “bun băiat”<br />
în ochii celorlalţi însă devine nestăpânit faţă de Caţavencu.<br />
Pristanda este tipul slujitorului devotat, el însuşi afirmând în al doilea fragment că este<br />
omul lui Tipătescu, al lui Zoe şi al lui Zaharia. Este şi foarte viclean dar totodată<br />
foarte incult cea ce rezultă din limbajul lui.<br />
Zaharaia este tipul ticăitului, al încornoratului. Este naiv şi manevrabil mai ales de<br />
Zoe şi de Tipătescu însă este şi înşelător şi în politică şi în familie, în politică când<br />
falsifică voturile iar în familie faptul că el ştie de relaţia dintre soţia sa şi prefectul<br />
însă se preface din comoditate.<br />
Rezolvând fişa a doua am constatat următoarele trăsături ale personajelor<br />
Ştefan Tipătescu şi Ghiţă Pristanda.Cea este interesant de sesizat la aceste personaje<br />
este tocmai raportul dintre ei, pus în evidenţă încă din prima scenă a comediei. Acesta<br />
este de subordonare, determinat, în primul rând de diferenţele de statut social şi<br />
manifestându-se prin atitudine, mod de adresare şi limbajul folosit. Atitudinea lui<br />
Pristanda este de supunere oarbă, necondiţionată. Tipătescu i se adresează cu un ton<br />
hotărât apelând la un limbaj familiar, Ghiţă, deşi dialogul pe care-l poartă este unul<br />
formal, pe când limbajul slugarnic al lui Ghiţă alcătuit din expresii ca : curat, să trăiţi<br />
coane Fănică, sărut mâna se încadrează într-un dialog formal care abundă în expresii<br />
populare. Pe de altă parte Tipătescu este arogant, el trăieşte sentimentul abandonării<br />
unei cariere strălucite in favoarea partidului dar nu este lipsit de inteligenţă, este<br />
instruit cum afirmă chiar şi Zaharia despre el,dar de multe ori, nestăpânit, Chiar dacă<br />
cele două personaje sunt diferiţi au mai multe trăsături comune.De exemplu amândoi<br />
abuzează de persoanele din jur. Servilismul său este unul umil, dar Pristanda<br />
urmăreşte prin acest mod de comportare nişte avantaje. El este, după cum recunoaşte,<br />
unealta docilă a celor trei Tipătescu, Zoe şi Zaharia Pristanda ascultă şi execută<br />
orbeşte ordinele stăpânilor.<br />
În acelaşi timp Tipătescu abuzază de Zaharia, se preface pentru că-i convine.<br />
A treia fişă scoate în evidenţă relaţia dintre personajele din triunghiul conjugal. Zoe<br />
este soţia lui Zaharia pe care îl manevrează cum vrea, îl minte şi joacă teatru când nu-i<br />
convine ceva ca să profite de el.<br />
Ea nu-l iubeşte fiind în acelaşi timp şi amanta lui Tipătescu însă vrea să profite în<br />
continuare de statutul lui menţinându-şi şi ea statutul de doamnă distinsă.<br />
Zaharia este la curent de relaţia dintre soţia sa şi prefectul judeţului şi în acelaşi timp<br />
prietenul lui, însă se preface foarte bine că nu ştie pentru că pentru el aşa e mult mai
comod.Comică este situaţia în scena IV al actului I, în care Trahanache vine la<br />
Tipătescu aducându-i vestea şantajului. Comică este convingerea lui trahanache că<br />
<strong>scrisoare</strong>a de amor deţinută de Caţavencu este o plastografie ţi teama lui ca Zoe să nu<br />
afle de acuzaţiile avocatului, pentru că este o simţitoare.<br />
Tipătescu abuzează de statutul Zahariei, între timp îl face pe amorezul şi aventurierul<br />
cu soţia lui. . De fapt el stăpâneşte o adevărată artă a disimulării faţă de Trahanache.<br />
Prietenia dintre cei doi este o prefăcătorie , un fals, şi mariajul dintre Zoe şi Zaharia la<br />
fel, de fapt toate relaţiile din triunghiul conjugal se bazazează pe prefăcătorie şi<br />
falsicitate.