Untitled - upload.wikimedia....

AMXRAZUIA 76 AMUTLU-CULA
muzica in Hasdeu, Maga':. Etym.
Romania.),
Are o populatie de 1299 sufl.,
din earl 642 bArbatT, 657 femer,
354 c. de fam. ; 609 casiltoritl
si 689 necasAtoritr ; 188
cart' stici citi si iiii cad nu
stir' ; i 239 contrib. Ocuiiatia
locuitorilor e agricultura si cresterea
vitelor. In 1887 aú fost
vite marl 1420, vite mid I107
500 rimatorl.
Are 7 circiumr; casele locuitorilor
sunt cele mar multe
bordee de pamint.
Budgetul comuner pe 1886-87
a fost de 3232 la venit. si 3177
ler la chelt.
Are o scoala primara mixt1
de gradul II cu i invAtAtor
2 bis.: Sf. Nicolae (1843) si S-tir
VoivozT (1872), Cu 2 preotr si 4
cintaretr.
In cuprinsul comuner se aflä
ruinele unur sat vechifi numit
Polovinele, unde se gäsesc cuptoare
si caramizr marl' de Antina,
si mar e o tabard, Bucinisul, unde
s'a gAsit sulite, arcurr de fier,
etc. Tar In niste gropT s't santurf
din localitatea Bastelele s'a
gAsit unelte de fier i olArir.
Spre rasarit se afld o magurA,
Sapata. Prin aceste asezaminte
vechr, de care se spune cä ati
fost sate cu bisericr si care s'ati
stricat de Turd si Thad, prin
aceste mine, se gasese Ina monede
romane.
Amirizuia sat' Arnirizoaia,
izvoreste aproape de comuna
Piscoiú, pl. Gilortul, jud.
Gorj, din Dealul-Muerir.
Curge de la N. la S.-V., trecind
pe la Piscuiti, Hurezanid.-j.,
Cordesti si Bacesti, din jud.
Gorj, de unde infra apor in jud.
Dolj, pl. Amaradia, udind cat.
Bulzesti i Balosani si merge
de se varsa, in stinga Amaradid,
mar jos de Capreni-d.-j.
Afluentir sAT sunt piraiele Horga
i Judele.
Amärazuia, piriii, uda extremitatea
com. Gradistea, pl. Oltetuld.-s.,
jud. Vilcea ; formeazA limita
intre aceasta comuna
comuna Tina si se varsa in rlul
Amaradia din Gorj.
Amäräzuia, vale, in pl. GilortuluT,
jud. Gorj, pleadi din com.
Piscolii, de la N. spre S., si dintre
Artanul i TAndAlesti, ambele
ramificarr din Dealul-Muerir.
AceastA vale isr ja numirea
dupa riul cu acelasT nume ce o
strAbate de-a lungul WI; pe
dinsa se afla situate comunele :
Horezeni-d.-j., Cordesti
si Bacesti.
Ambroze, fintind, pe mosia ipoteni,
com. CordAreni, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Amedia-Tabia, fort, de categoria
II, in jud. Constanta, pl.
Silistra-NouI, pe teritoriul comuner
urbane Ostrovul, asezat
inteo pozitiune foarte favorabill
intre valea Regederesi-Ceair si
dealul Ieral-Ceca-Bair, aproape
de hotarul comuner Almaliu,
pe drumul ce duce de la Almath'
la Silistra; de ad i pAna
la frontiera Bulgarier nu este de
61 un kilom., lar pAnA la Almallu
sunt 3 kil. Este secondarul
fortulur Arab-Tabia, asezat
la un kil, mar spre N.-V. si este
secondat de care fortul Arab-
Tabia, asezat la un kil, mar spre
S.-E. El este apArat de o companie
a reg. 34 de infanterie,
care este cu sediul in Constanta.
Amet-Agi-Abdurahman, mofie,
in jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. r. iriul i anume
pe acela al cat. Terzi-Chioi.
Este asezat la poalele apusene ale
dealulur Arman-Tepe, la hotarul
judetulur Constanta cu judetul
Tulcea, in partea de rasArit a
plAsir si a comuner. Are 8o hect.,
dintre carr jumAtate sunt cultivabile,
iar restul pasune si finete.
Amorni, a'eal, pl. Jiul-d-s., com.
Salda, jud. Dolj, la poalele comuneT
Salda, cu InAltime de
aproape Ioo m.; este acoperit
cu pAdurr si vir.
Amorni, vale, pl. Jiul-de-s., jud.
Dolj, com. Salcia, pe care este
situatA comuna Salcia.
Amortitul, jud. Putna, una din
cele zece barierr ale Focsanilor,
situat5. la N. orasulur.
Amortitul, jud. Putna, makala
in FocsanT, despartirea
Amortitul, jud. Putna, fes de
75 hect. la marginea de N. a
Focsanilor ; sadit cu vil.
Amut-Bair, deal Insemnat, in
jud. Constanta, pl. Constanta,
pe teritoriul com. rur. Cara-Murat
; situat in partea centrala si
apusana a plasir i cea centrall
sudica a comuner. Se intinde
de la sudul satulur Cara-Murat,
se indreapta spre S. si se sfirseste
in valea Cioban-Dere. Are
o inAltime maxima de 104 m.,
pe care o atinge in virful Cara-Murat-Iuk
; mar are un virf
bait de 103 m. anume Cara-
Murat-Tepe si care este In opozitie
cu cel-lalt, cAcr pe dud
Cara-Murat-Tepe este aproape de
extremitatea sudica, cel-lalt este
la cea-lalta extremitate. De-alungul
acestur deal merge soseaua
judeteana Cara-Murat-Canara.
Amutlu-Culac, pfrig, in pl. Babadag,
jud. Tulcea, pe terito-