Untitled - upload.wikimedia....

AMARADIA 72 AMARUL
Intre acelea§T statiT pod cu
tablier metalic Cu o singurä deschizatura
de 15 metri ;
La kil. 348 un pod cu o
singura deschidere de 15 m. ;
La kil. 348 metri 912 tot
asemenea
Al "oseleT nationale Craiova-T.-Severin,
la satul 'pinito.;
Al oseleT judetene, care
leaga Craiova cu nordul judetuluT
la Negoe.,5tT.
La comuna Logreti-Mo.5neni,
jud. Gorj.
Amaradia, pi« izvorqte din
muntele Pleea, jud. Gorj, uda
plaiul Novaci li plasa Ocolul,
curge de la N. la S. prin cdt.
Stáne§ti, trece pe la E. de c.
Mwte§ti, sub numele de apa
Mwte0, uda comunele Ohaba
Glodeni, 4I indreapta apoT
cursul spre S.-V. pe la S. comuneT
VoetWi; aci primWe In
dreapta piriul Valeni ce izvore§te
din poalele plaiuluT Sclivia
5i care aduna apele piraielor Valea-GrululuT,
Inoasa i Pirlul-cel-
Mare ; din Voite§tT, ptriul Amaradia
infra in com. Balanqti,
strábate aceasta comuna in lungul
eT §i intra in com. Budieni,
de aci infrá in com. Pietretide-Varsaturl,
mergind a se vársa
In pi, in jos de com. Ia. i.
Amaradia-de-Apus, locuing izolatii,
in pl. Amaradia, judetul
Dolj.
Amaradiel (Valea-), pe mo0a
Cristineti, com. Ibaneti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Amarul, com. rur., in jud. Buzati,
pl. Tohani, la distanta de ora-
.51.11 BuzAti de 33 kil., situata injurul
laculuT Amarul. Limitele
sale sunt : la N., Coada-AmaruluT,
Valea-DragurreT li mal multe
pietre care o desparte de com.
GAgeni-Vintileanca ; la E., riul
Sarata, care o desparte de c.
Cioranca i hotarul mc*er Margineni,
zis treT movile, care o
desparte de com. Mihailqti ; la
S., hotarele m44leT Glodeanul-
Sdrat, Bolde0, zis O Moara-BirauluT,
Znagovul i Afumacioara;
la V., piriul Istati, care o desparte
de m(*a Fulga, jud. Prahoya.
Suprafata sa este de 668o h.,
din carT 4990 arabile, 280 fineata,
743 islaz §i 667 lacul Amarul
i teren sterp. Proprietati mal
insemnate coprinse in teritoriul
acesteT comune, sunt : Barbuleanca,
a statuluT, Amarul, dat in
loturT, Ciura, Sinaia (a Eforier
Spital.), Dulbanul, Movileanca,
Scortianca, Mis*, Sauleasca
Cretuleasca. Terenul sati e un
vast es intrerupt de movile
mal cu seama de cite-va ape
stag,nante, care formeaza lacurT,
smircurT O tufAr4. Cultura principala
e orzul §i porumbul, apoT
secara i gnu!. Ca industrie are
o moara de aburl O o stina pe
mo0a Scorteanca. Face comert
cu cereale, pe care le desface
la gara Mizil, cu care e legata
prin §oseaua vecinald Mizil-Cotorea
prin Casota, precum §i
cu alte drumurr naturale, din
care mar insemnat e drumul AmaruluT.
Vite are : 810 boT, 402 vacT,
230 viteT, 4 bivoll, 210 caT, 250
epe, 50 mina, 1754 ol, 7 capre,
I asin O 410 porcT.
Comuna e formata din catunele
: Amarul, Dulbanul, (Satul-
Noti), MiroO, Movileanca, Scorteanca
i Sinaia. Populatia e de
1690 loc., din carT barbatT insuratT
359, neinsuratT 3, vAcluvr
12, bletT 449; femeT maritate
359, vaduve 41, fete 467. El
traesc in 388 case. StrainT sunt
4 Austro-Ungarr. Meseria5T su nt :
I lemnar, 1 cizmar O 2 fierarT.
Media na#erilor e de 66.3; a
ruortilor de 48, a casatoriilor
de 18. Populatia cmte c u o
medie anuala de 23 sufiete.
Din punct de vedere financiar.
comuna are 31 I contrib'uabar,
din care 27 comerciantr
RominT. Stabilimente 13. Venitul
caselor 4800. Taxa propontionalg.
120; ven. fonciar 151344;
darea calor de comunicatie
1866; patente 664.15; fondera
12070.44. Total fiscal 14600.59.
Perceperea 1460.05; judetene
3120.50; drumurr 1385.65 ; comunale
3120.50; comerc. S0.25.
Total general 23737.54. Budgetul
comund e de 4420.91.
Are 2 coll in com. Amarul
i Miro0 cu un numár regulat
de 8o elevT. Carte t.iii 127 loc.
Are 2 bis. in com. Amarul 11
MiroO, avind ambele aceialT patronT:
SE Nicolae i SE Demetru.
Catedrala este SE Nicolae
din c. Amarul. Preotl sunt 2,
entaretT 2, paracliserT 2. Numarul
circiumilor e de io. Casele
sunt ordinare.
Comuna g-a luat nWere,
cam pe la anul 1840, in urmá.toarele
imprejurArT : cálugAritele
de la mdnAstirea TigIne0,
proprietare ale moOeT Amarul,
art inceput sa. dea locurT de casa
oamenilor de servida aT manastireT,
pe aceasta mnie. ProprietaxiT
vecinT, suferind de lipsa
bratelor, le-a(' imitat. Ap.: Const.
Scortianu, in anul 1842, a daruit
locurT de casa orT-caruT
muntean, ce s'ar stabili pe mo-
Oa sa Scortianca. Milla Cal.bunescu
a darult pe mo0a Movileanca.
Daniel Co1ib4ianu, arenda§
al EforieT Spitalelor, a
stabilit maT multI loc. pe mc*a
EforieT, Sinaia. Zinca DrAgulineasca
a vindut mo§ia Mis*
mal multor locuitorl claca§T in
1056, dind na§tere cAt. MiroO,
singurul care era populat mal