Untitled - upload.wikimedia....

AMARA 68 AMARA
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
agricultura, avind pentru aceasta.
90 plugurr si o masinä de treerat;
cresterea vitelor, fiind in
com. 1859 capete, din carT 332
bol, 233 vacT, 145 cal, 123 epe,
926 or, 5 capre, 95 rimAtorT. Industria
in aceastá com. e simplà,
fiind cea domesticA. Comerciul
comuner constA in importarea
lucrurilor necesare pentru
tinere, constructiuni i lucrurr
manufacturale; i in exportarea
cerealelor, vitelor i pestelur, pe
care locuitorir 11 scot din balta
Amara si 11111 BuzIá. Transportul
se face prin gara FAurer (jud.
&Ala), la 17 kil. spre miazlzi.
In com. sunt 8 comerciantr
(5 Rominr, 2 Armenr, i Evreti,
din carr 3 sunt circiurnarT.
CAlle de comunicatie sunt urmatoarele:
oseaua comunal1
ce vine de la com. Ghergheasa
si trece printeinsa, spre a se
duce la Gradistea-d.-j. ; drumul
spre Visani ; soseaua spre Balta-
Albd i Boldul ; drumul spre Slobozia-Galbenu
i Drog.
Budgetul. Comuna are 132
contribuabill; 2666 ler 42 b. la
veniturr si 2288 ler 27 b. la
cheltuelT.
Amara, sat, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, pendinte de com.
Slobozia, este situatA pe partea
de V. si in apropiere de lacul
Amara, de la care si-a luat numirea.
Acest sat este infiintat de
citr-va anT si are 190 fam. Rominf.
Aicr este o scoalà mixtA cu
un invAtAtor retribuit de com.
Locuitorir satulur se ocupl
Cu plugAria si vara inchiriazA
locuintele vizitatorilor laculur Antara.
Amara, bata' mare, in pl. Gradistea,
lingl com. Amara, jud.
R.-SArat, la 27 kilom. de R.-
Särat si la 3 kil, de riul Bu-
Mil, de care e despArtità prin
malurile lur inalte. Are o intindere
de 600 hect. ; se intinde
si pe teritoriul com. Clineni.
Din intinderea sa, 400 hect. apartin
statulur i sunt date cu
arena.. Ven. el este de 10000 1.
Intima se gAseste: crap, caracudA
i albisoarA, in mare cantitate,
care se vinde in R.-SArat,
Ploesti, Buzdti i chiar in
Bucuresti. Apa báltiT este sAratA;
ar putea deveni chiar apA medicinall
bund, dacA s'ar putea
Canaliza apele dulcr, cari se varsI
inteinsa, dindu-li-se acestora o
scurgere in riul BuzAti. Nu este
supusl usaciunir ca Balta-Alba,
de oare-ce are izvoare interioare,
pe lingA piriul de vara,
Viroaga. Pe malurile sale, mar
Cu seamil cel despre apus, creste
mula trestie i rogoz, din care
tAranir fac rogojinT, pentru el
pentru export.
Amara, deal, pe mosia Amara,
c. Movileni, pl. Copou, jud. IasT.
Amara (La-), han, In pl. Gradistea,
com. Amara, jud. R.-SArat,
pe drumul dintre Amara
Balta-AlbA, la 4 kilom. spre
miazl-noapte de Amara.
Amara, iaz, v. Buddiul, .piriu, c.
Movileni, pl. Copal, jud. Iasi.
Amara, lac, cu n'A minerall, in
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
este situat spre N.-V., la 5 kil.
de satul Slobozia i intre satele
Amara si Slobozia-Nouä.
Analiza acestur lac este aceasta
:
AnhydridA silicicA . 0.0033
sulfuricA. 28.8870
Clor 21.0870
AnhydridA carbon.
borla .JJ
n edeterminate
Sodiá 20.5970
Oxid de magnesiu . 10.8570
» calci . . 0.7160
Sesquioxid de fer
Potasiá
nedetermii tato
Lithiu
Materir organice
Aceste substante se pot grupa
in modul urmator :
Clorur de sodiá. . 34.749
Sulfat de » . . 18.935
)0 magnesia. 27.330
Carbonat de calciti. . 1.278
» magnesia. 3.669
AceastA analisl este fAcuta
numar aper, nu si nAmolulur laculur.
Apa, precum i nAmolul acestur
lac, de si nu sunt bine cunoscute
de medicr i prin urmare
niel' recomandate, si de si
nu s'a fácut niel o instalare pentru
luare de bar, totusr locuitoril
judetulur, din propria lor
initiativl intrebuinteaa cu succes
apa i nAmolul laculur. Suferinzir,
carr fac bAT in acest lac,
inchiriazA locuinte in satele Slobozia,
Amara si Slobozia-Noul.
Amara, mofie, pe teritoriul com.
Movileni, pl. Copou, jud, IasT,
formeazá un trup cu mosia Butuluc,
din com. PAusesti, plasa
arligAtura, (v. Butuluc). In aceastA
localitate nu sunt de cit
doul case s't o moard cu vaporT.
Amara, mofie a statulur, in pl.
Gradistea, in com. Amara, jud.
R.-SArat, are o intindere de 1679
hect., din carr 1394 hect. loc
arabil, roo hect. imas si 185 h.
pldure.
Amara, pei-dure a statulur, in pl.
Gradistea, com. Amara, judetul
R.-SArat, in intindere de t85
hectare; esenta dominantA de
lemn este salcia.
Amara, pirta, izvoreste din p5.-