Untitled - upload.wikimedia....

ALUNULUI (CULMEA-) 67 AMARA
troiul.
spre N. de satul Pie-
Alunului (Culmea-), f ir de dealurf,
in pl. Orasulur, jud.R.-Sarat,
se desface din virful Alunulur, intra
in plaiul Rimnic, face hotarul
fiare acest plaid si plasa Marginea-de-sus,
se scoboarà apor
printre riurile Milcov, R.-Sdrat
Slimnic, despartind basinurile
lor; trimete spre dreapta ramificatiunile
: Dealul-Lung, Dealul-Peletic,
Dealul-Tinos i Dealul-Costandoid,
printre afluentiT
riulur Rimna, apor Dealul-Streaja
Dealul-Nucilor, printre afluentir
Slimniculur. Virful principal
din aceasta culme este Alunul,
cu o inaitime cam de 550 m.,
care se afla pe teritoriul com.
Andreasi; are padurr i pasunT
intinse; inainte a fost punct tricronometric
de observatie, care
a servit statulur major austriac,
la facerea hartir tarir Ronfinestr.
Aluta, vezr Oltul.
Alvinesti, vale, in judetul Constanta,
pl. Hirsova, pe teritoriul
comuna Topalu, se desface din
poalele nord-vestice ale dealulur
Olacu i dupa un drum de vre-o
5 kil, se deschide in Dunare;
are o directie de la N.-E. spre
S.-V. Brazdeaza partea sud-vesdel
a plasir i cea sudica a com.;
este tiiata de drumul comuna
Topalu-Boazgicu.
Alzas, locuinlä izolatif, (v. Ata,
pichet), jud. Neamtu.
Amar, pirig, curge prin satul
Mindresti, com. Puteni, plasa
Nicoresti, jud. Tecucid, si se
varsa in pIriul Gerul.
Amara, com rur., in plasa Gradistea,
ltngä lacul Amara, jud.
R.-Sarat.
luat numele de la lacul
Amara, linga care e asezata.
istoric. Mar inainte se numia
SIobozia-Amara, probabil de la
permisia data locuitorilor ca sa-sT
faca locuintele lor aci.
Pana la anul 1864, tinea de
Amara si cat. Maraloid, care acum
e trecut la comuna Cfineni,
copiir din Maraloid, venead
la scoala din Amara.
Este asezatä In partea de
miaza-zi a judetulur, la 25 kil.
spre S.-E. de orasul R.-Sarat,
si in partea de apus a plasiT
Gradistea, la 8 kilom. spre V.
de Gradistea-de-sus, resedinta
Comunele cele mal' apropiate
de dinsa sunt: Slobozia-Galbenul
la 7 kilom., Balta-
Alba la 7 kilom., Ciineni la 8
kilom., Ghergheasa la 8 kilom.,
Drog la 9 kilom., Gradistea-dejos
la IO kilom. si Visani la 15
kilom.
S6 margineste la miaza-noapte
cu comuna Balta-Albá, de care
se desparte prin niste dealurT
ce inchid la S. lacul Balta-Albá;
la miaza-zi cu catunele Sdvaresti
5i Pläsoiul (ale com. Ciineni),
despartid pi-in valea piriulur
Viroaga; la rasarit cu com.
Gradistea-d.-s., cu cat. Maraloiti
(al com. Ciineni) i riul Buzad;
iar la apus cu comuna Ghergheasa.
Amara este o com. de cimp
si decT n'are dealurr importante
pe -teritoriul er, afad de malurile
piriuluT Viroaga ; lar ca
este Valea-Viroager.
Riurile suntmicLi lid insemndtate;
principalul este Viroaga,
care udd com. in partea de apus
Valea-Sälcier, care se varsa in
Viroaga pe teritoriul com. la S..
de cat. Amara; riul Buzad se
afla la 5 kil, spre miaza-zi de
comuna. Pe Ruga c. este marea
bala Amara, cu vi-e-o 600 hect.
suprafata si care se tntinde
in comunele Ciineni i Gradistead.-s.
si primeste in sine &tul Viroaga.
In comuna sunt i 34
puturr, Cu o adincime de la
8-10 metri.
Clima comuna este temperad.
si sanatoasa ; lama insa supusa
raceler vintulur de rasarit.
Comuna nu mar are alt cat.,
de cit cel de resedinta.
Suprafata comuner este de
2858 hect., din carT 38 hect.
ocupate de vatra satulur, 564
hect. proprietatea locuitorilor
1494 hect. ale statulur. Ca suprafata,
comuna este a 9-a din
plasa.
Populatiunea com. in anul
1892 era de 164 familiT, carT
coprindead 612 sufl., din carr
311 barbatT si 301 femer, aflindu-se
55 cu stlinta de carte,
si restul (557) fara stiinta de
carte ; dupa religie i nationalitate
: 602 RominT si IO streinT,
dupa starea civilä: 299 clsatoritT,
313 necasatoritl si 26 vaduvr.
Ca populatie, comuna e a
12-a din plasa.
Portul locuitorilor este comun
intreger plasT. (A se vedea la
plasa Gradistea).
In comuna e o singud biserica,
zidita in anul 1819 de un
egumen de la schitul Rogoz si
cu ajutorul locuitorilor Ionita
Gheorghe BrindusT, reparad de
locuitorT in 1844; are un preot
si un cintaret.
Comuna are o singur coala
mixta, fundad in 1882 de comuna,
cu I invätator.
coala e de nuele cu valatucT,
avInd ca pamint vre-o 8 hect.,
6872 centiarir.
Calitatea pamintulur este mediocra,
fiind compus din huma
argill. In privinta cultura, cele
2820 hect. ale comuner se divid
ast-fel: 2498 hect. pamint arabil,
137 hect. ima i 185 hect.
padure.