Untitled - upload.wikimedia....

XII
Dar lucrarea cea maT Insemnata, datorita iniiative i activitatiT el, este fail indoialä elaborarea
dictionarelor geografice, din care s'a nascut acum Marele Dictionar geografic al Rominiet.
Ina de la inceputul anuluT 1882, conducatoriT Societatei a avut ideea pentru redactarea unuT
dictionar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga i nedeterminata de
atuncf i sinteza Martini Dictionar asa cum se infatiseaza azT, e o mare deosebire.
Timida la inceput, Societatea geografica mergea pe dibuite ca la orr-ce intreprindere. Un chestionar
incomplet de 19 intrebarT redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru in
comitetul societater, a fost impArtit prin intermediul ministeruluT de interne in toate comunele din tara
gin dorinta d'a aduna stiintele cele maT arnanuntite pentru cunostinta tareT noastre».
La aceste intrebArT aveaa sa rAspundA primariT i invatatoril comunelor, Tar cu aceste stlinte societatea
avea de end sa proceada la alatuirea unuT «Dictionar comunal» pe cit se va putea maT
complet.
Dar in anul urmAtor 1883, dupa ce socretatea, geograficâ prirdisei gstiinte» de la vr'o 2500 comune,
d. George I. Lahovary, secretarul general al societateT, recnnoaste in raportul sag anual a gstiintele
primite sunt departe de a fi complecte», dar spera ca se vor putea complecta maT tirzia cu stiintele
statistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboia, elaborindu-se cu
chipul acesta un gDictionar comunal», dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu.
Insuficienta stiintelor provenita din totala lipsA de pregAtire a celor chematr sá rAspundA la
chestionarul intocmit de .Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sA parasesca lucrarea
inceputa i sa se indrumeze pe alta cale.
In acest scop, in sedinta adunareT generate_ din 23 Februarie 1884, prea mult stimatul nostru
Vice-Presedinte, d. General Gh. iVlanu, al aruT nume Il gasim in tot-d'auna in fruntea misarilor culturale
serioase i cu resultate practice pentru tara, dintr'o impulsiune generoasa i laudabila dorinta de a vedea
propasind cunostintele geografice ale patrier, a instituit un premia de 7 000 leT pentru cea buna
prelucrare a unuT Dictionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notite istorice,
statistice si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numeluT lor, etc.
Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-ni!: Grig. Lahovary, acttialmente presedinte la malta
Curte de casatie, d. Anghel Dernetresctr i raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urmatorul
prospect continind conditiunile si detaliurile acesteT lucrar!; acest prospect 11 reproducem in extenso,
de oare-ce a servit de baza tuturor dictionarelor gepgrafice ce s'ati intocmit de atund incoace:
Acest Dictionar va coprinde descrierea judetuluT, pläilor, (ocoalelor, plaiurilor),
comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, atunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor,
lacurilor, instne/or, muntilor, dealurilor, sesurilor i apelor minerale.
Descrierea judetelor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia,
hotarele (naturale saa artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, muntif i riurile, productia
agricola, industriale si comerciale, a ailor de comunicatie, impartirea administrativa, judiciara,
militara si bisericeasa, precum i centrurile cele maT populate si mal productive.
La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sad catun) se va da :
Numele actual obicfnuit si oficial (in transcrierea foneticA) precum I numele ce
l'a mal avut In vechime.
Situatia naturala, fixindu-se pe riurl i muntT, precum í altitudinea for d'asupra
niveluluT mAriT, pe cit va fi posibil.
Populatia i etnografia (atit pe comune, eft $i pe sate si catune, dindu-se numarul
contribuabililor, a familiilor si a sufletelor).
Producerea agricola, industria/a si comerciall. Numarul vitelor pe comune, sate
$i cAtune.
Aratarea institutelor de culturA, de bine-facere, a fabricelor precum si a monumentelor
celor mal insemnate. Numarul bisericilor si a deserventilor, precum si h. scoaleIor cu
statistica
Istoricul comuner, aratindu-se evenimentele cele maT insemnate in istoria tarn carT
s'ail petrecut inteinsa.