Untitled - upload.wikimedia....

ALUNEN! 64 ALUNIgIL
Aluneni, nume vechiti al cdtunulur
Sldmnesti, com. Mierea-
Birnici, pl. Amaradia, judetul
Dolj.
Aluni (Valea-cu-), pir., izvoreste
din raionul com. Valea-
Lungd, plaiul i jud. Prahova,
se varsd. in Valea-lur-Dan, tot
In raionul com. Valea-Lungd.
Aluni§elul,välcea, izvoreste de la
estul com. Pdrosi, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, uclA cAtunul Mijlocul,
se varsd in stinga amgrisoareT,
tot in raionul comuner
Pdrosi.
Aluniqul, com. rur, pl. Vedead.-s.,
jud. Olt, compusä din trer
cAtune Alunisul-d-s., Alunisuld.-j.
i Dealul-Gruiulur.
Isr trage numele de la pirlul
Alunisul.
Este situatA pe malul riulur
Vedea, la 36 kil, departe de
capitala judetulur si la 5 kil, de
a pldsir.
Are o populatie de 990 loc.
(526 bárbatl si 464 femer), 270
capT de fam., 240 contrib. in
301 case de locuit.
In comuna' sunt doud. bisericr
(la Alunisul-d.-s. si la Alunisuld.-j.),
deservite de trer preotr.
Locuitorir se ocupd numar cu
agricultura si cultura prunilor.
E/ desfac produsul muncer lor
la Slatina, Pitesti si gara Corbu.
Locuitorir din cdt. Alunisuld.-s.
si Dealul-Gruiulur sunt mosnenr,
iar ce! din Alunisul-d.-j.
s'ati impropriearit la 1864 pe
175 hect., impArtite la 46 loc.
Sunt in com. 35 cal si epe, 420
bol', 150 yac!, 1000 or si 240
porcr.
ToatA comuna se tntinde pe
o suprafatd de 160o hect.
Cu intretinerea scoaler statul
cheltueste anual 1404 leT.
carte 150 bArbatT si ii femer.
In termen mijlociti se fabricA
In com. 6000 decal. tuicd.
Inul i clnepa se cultiva prea
putin.
Sunt in com. 50 merT, 130
per!, 200 ciresT, 8o nucr. Un
hect. livede dd. 2 care fin.
Comerciul se face de patru
circiumarr.
Venitul comuner se urcd la
2040 1. 5i cheltuelile la 2035 1.
O osea inlesneste comunicatia
cu comunele Fdgetelul si
Spineni, precum isoseaua vecinalA
care inlesneste comunicatia
cu Poborul si Profa.
E udatd de riurile: Vedea,
Alunisul, Papcica si Budusluvesti.
Se mArgineste cu comunele :
Profa, Spineni, Ursi i FAgetelul.
Se crede cA aceastd comuna
dateazd din timpul lur Neagoe-
Basarab.
Aluniqul, sat, face parte din com.
r. Strimbeni, pl. VdrbilAu, jud.
Prahova.
ceitun, al com. Colti,
jud. BuzAti, situat pe malul dr.
al izvorulur Alunisul, are 130
loc. si 29 case. E renumit prin
chilibar i biserica sApatA in
corpul une! sena
Aluni§ul, ciitun, comuna Pietrari,
jud. Dimbovita. (v. a. n.).
Aluni§ul, dmpie, vez! Dealul -
Porcilor, deal, jud. Vilcea.
Aluni§ul, deal, In com. BrAdAtelul,
judetul Suceava , de sub
care izvoreste pirlul cu acest
nume.
Aluniqul, deal, in jud. Tecucid,
la S. si paralel cu valea Alunisul,
pe care o alimenteazd cu
apd pe timpurr ploioase ; alt.
363 m.
Aluni§ul, ginA, strAbate comuna
S trimbeni, plasa VArbildul, jud.
Prahova, de la N. la S., se
uneste cu gira Bertea i impreund
isT continua drumul pe mosia
Stefesti.
Aluni§ul, izvor de ape minerale,
In com. Colti, jud. BuzAti, cdt.
Alunisul ; contine sulf si magnesie.
Nu se poate utiliza din
cauza depArtArer, greuater drumulur
si a singurdtdter pozitiuner.
Aluni§ul, izvor, In com. Colti,
jud. Buzáti, cdt. Alunisul, incepe
din Polana-Corduner si se scurge
in izvorul Valea-Boulur. In
albia sa se gAseste adesea mult
chilibar.
Aluni§ul, fan/ de munir, in pl.
Vrancea, jud. Putna, servA de
hotar intrejud. Putna i R.-SArat.
Aluni§ul, no1ie, fostA a statulur,
in comuna Valea-Teanculur, jud.
are io hect. pAcl., fineatl
si vie. Egumenir Grecr ar manAstirer
Banul, de care depindea,
ridicaserä vinul de aicr la
un mare renume.
Aluni§ul, mofle, jud. Muscel, proprietate
a statulur ; apartinea Mitropolier
din Bucuresti. In anul
1878, venitul acester mosir era
de 1812 1., *1 a fost ipotecatA
pentru asigurarea biletelor ipotecare
emise dupa legea din
1877. Pentru periodul 1881-86
arenda a scAzut la 1450 1. anual..
Aluni§ul, trup din mosia statulur
Corbi, pe care s'ad improprietArit
locuitorir din cd.t. SecAturile,
comuna si plaiul Nucsoara,
jud. Muscel.
Aluni§ul, munte, pe creasta cdruja
trece hotarul tntre c. Brosteni,
din jud. Suceava si Buco-