Untitled - upload.wikimedia....

INTRODUCERE
Istoricul 4MareluT Dictionar geografic» este insusY istoricul SocietAtir note geografice.
In anul 1875, Iunie 15, o noul Societate si-a vdzut fiinta tn tiara noastrA tarA. In aceastA ,zi
Mária Sa Domnitorul Carol, a pus bazele i a. inaugurat n fata unta numär de fruntasla ZiT, profetorT,
oamenI de stiintA, etc. constituirea, Societtifit geografice romine.
lat.& imprejurarile in earl s'a näscut Societatea noastrA geograficA Era in ajunul deschiderel unut
congres geografic international la Paris, si urma ca Rominia sa profite de buna-vointa initiatorilor
acestul congres, care ne invita a lua parte si nol la 'dinsul si a ne face cunoscutl
Märia Sa Domnitorul tinea foarte mult ea sä participe si Rominia la acel congres international.
Dorinta MArier Sale, in imprejurArile de atuncr avea o insemnAtate politicA deosebitA ; Alteta Sa RegalA
yoia sl aducä, o noul contributie la idealul general. independenta tgreT. Tinea Domnitorul Carol, nu
actul participArd in concertul stlintific international sa facä ca Europa sl-si indrepte privirile-T genetoase
asupra Rominier.
prin d. Titu Maiorescu, pe atuncr ministru de culte si instructie publicA, MAria Sa Domnitorul
provoca o adunare pregAtitoare, la care furä invitati a lua parte mal multT bArbatT insemnatT si cu dorul de tara.
D. Maiorescu comunica acester adunArl cestionarul supus congresulur international de cAtre
Societatea geograficA din Paris $ o invitl a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominier
la Expositia internationall a CongresuluT geografic de la Paris, Din nenorocire, timpul, care ne desparia
de de epoca fixatA pentru deschiderea congresulta, era prea scurt si s'a vä'zut cA era imposibil a se
aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrA la expositiunea geograficA sä. se poatA face
cu succes, in mod complet i demn.
Dacl nu puteam lua de astA datl parte la Congresul i Expositia geograficä internationalA din
Paris, Maria Sa Domnitorul a fost de pArerea, cA trebuia cel putin a ne pregAti pentru viitor ; aceastA
idee a fost primitA cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geograficA
permanentl, care sä lucreze pentru respindirea stiintelor geografice in tara i sl caute a face tara
mal mult cunoscutA in strAiratate. Se alese o comisiune care sA elaboreze un proect de statute ; proectul
propus deonor. d. Prof. V. A. UrechiA, fost ministru mal tirziä, s'a discutat in mal multe sedinte
pregAtitoare ; la 9 Iunie statutele SocietAtef se adoptará definitiv i la 15 Iunie, Maria Sa Domnitorul
prezidA India sedintA a SocietAter geografice romine.
Societatea geografic5. se puse pe mcm i incepu activitatea sub cele mal frumoase prevestirI,
cad înc sunt mal bine de 23 anT, 4e end ea publicA l3uletinul sag, In care sunt cuprinse atitea studir
importante, mentor% comunicArT, etc. ; s't tine conferinte urmArite de totT cu cel mal mare interes.