Untitled - upload.wikimedia....

BUCt.TRETTI 767
suta de anT, si in scriitorir rominT,
gasim notite destul de interesante
relative la vechile industril
bucurestene. Ion Ghica
in «Scrisorile sale catre Alexandri»
vorbind des"pre industria
tulpanelor, zice ca pe la inceputul
acestuT secol o roata
de bumbac de io parale se prefacea
intre degetele mahalagioaicelor
din Bucuresti intr'un tulpan
subtire i ca 3-4 tipare
de lema de ten"' si cite-va buruienr
colorante: bacan, sofran,
patachina i scumpie, se da in
comercin un obiect de o valoare
insutita.
Testemelurile lucrate in Bucuresti
concuran cu cele din Tarigrad.
Aceasta industrie a disparut
azT cu totul.
Pe prispe, la umbra strasinilor,
steteati vara mil de gherghefurr:
fetele cosean in relief
pe tulpan, pe pambriti, pe atlas,
cu matasurr, cu linurr, cu bumbac,
cu fir, cu sirma, cu fluturr.
Bibilurile lucrate in Bucuresti
eran cautate de damele celor
mal marl haremurr din Constantinopol.
Prima-vara, tildan ce da frunza,
femeile cedan apartamentele
lor gindacilor de matase. Prin
Iunie, maidanurile dupe malul
girler eran pline de femer adunate
pilcurr imprejurul caldärilor
din carf trdgeati matasea
dupe gogosr ; iar dupa ce depanati
borangicul, intran in argee,
unde, ca patru drugT de fier,
cloplitl din topor, cu o spata
si o suvelnitä, cu totul primitive,
intocmean un rgiboiti, Cu
care aceati tot felul de tesaturr
in trer i patru ite.
Sub Radu-Voda era asezata
breasla Tabacarilor. Pieile lucrate
in Bucuresti eran cautate
In tara nemteascd i turceascA.
Colocarla ajunsese in tara
noasträ a ocupa cel
rang in Europa. Starostea de
colocad din Bucuresti era in
corespondenta zilnica ca saraiul
SultanuluT. De acest mestesug
tinea i islicaria, mestesug care
devenise in Bucuresti o adevarata
arta. Ulita islicarilor s'a numit
cit-va timp unta Franceza;
asta-zI poarta numele de strada
Carol I.
Situafi a de aa.Azr industria
e reprezintata prin mar
multe fabricr, ateliere si uzine
intre carT putem cita urmatoarele
mar principale :
fabrica de lemnarie de ccnstructie,
cu 46 lucratorl i cu
un capital de 250000 le!.
Patru tabacaxiT, cu 145 lucratorr,
reprezentind un capital
de 600000 ler.
cizmarie militara, Cu 450
lucratorT, reprezentind un capital
de 1030000 leT.
fabrica de piele, cu 55 lucratorT,
si un capital de Ier
70000.
O fabrica de hirtie, cartonage,
Cu 30 lucratorT, si 70000 ler
capital.
Patru fabricr de fringhtf, cu
126 lucratorT, si un capital de
250000 ler.
Patru fabricr de produse chimice
luminar!, sapun, etc. 146
lucratorT, si un capital de 34
mi! la
Una de mobile si una de parchete
Cu 133 lucratorr; capital
200000 leT.
Trer turnatcrril de fier, masinT,
etc. 260 lucratorl ; capital
700000 le!.
Fabrica de basalt (Cotrocenr)
cu 380 lucratori si un capital
de 1014000
Una de earämida. superioara
(Satul-Noil) ;75 lucrAtorl,427000
le! capital.
Fabrica de petrol, cu un capital
de 810410 leT.
Una de parfumerie, cu 45 lu-
BUCIIRETI
cratorr, si un capital de ler
73000.
TreT de uleiurr minerale, ca
72 lucratori i 683000 ler capital.
TreT de bere i anume Luther,
care produce 2 mil. litri,
plätind taxe 609111 ler ; Bragadiru
produce 1177850 litri, platind
taxe de 308702 leT; Oppler
produce 179200 litri, taxe 182
mii le!.
Zece morr sistematice, cu
toate masinariile moderne, reprezentind
un capital de aproape
6000000 ler.
Uzina de la Filaret, pentru
producerea gazuluT aeriform cu
care se ilumineaza orasul.
Uzina societater de tramvaie,
pentru produceréa lumineT electrice
cu care se ilumineaza bulevardele.
Uzina idraulica comunall de
la Grozavesti pentru a da presiunea
necesarä aper cu care
se alimenteaza orasur.
Mara de ateste fabricr, uzine
ateliere, mar sunt urmátoarele
industrir:
Alb.marr, 25.; armurierT, 20
articole de voiagin, 20; ateliere
de precisiune, 8; boiangir, 20 ;
ateliere de broderil fine, ro ;
bragagir i rahagir 20; caretasi
25; caldararr ro ; ceasornicarT,
120; ceprAzarT 5o; cizmati 50 ;
c/opotarf, 6; cofetarr, 70 ; cojocarT
40; tonstructorr de bi-
Barde, 7; constructor! de morr,
17; constructor! de trasuff, 27;
costume nationale, 5; croitor!
barbatestr, 300; croitorT de dame
croitorese, ¡35.; croitorf militar!
r5; cura:010d de haine,
15; curearl, 5o ; cutitarl, 20
decoratorT de pompe funebre,
7; dogarl, 30; dulgherr, 123;
fabricantr de botnboane, 12;
fabricantr de sobe 7; fabricantl
de cartonagie, ¡2; fabricantr de
camasT, 50; fabricantI de caramida,
45; fabricantl de ca-