Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI 765 BUCURETI
Colegiul I 4888
6971
3174
In ce priveste listele pentru
judet, ele sunt aceleasT ce servesc
i pentru Camera.
Listele Camerei de Comercia:
AlegatorT in Capitala 781
» judet . 998
formind un singur colegia electoral,
in care infra cei 1779 alegatori
carl compun cele 5 circumscriptiT
ale CapitaleT.
Lista eligibililor are un numar
de 312.
In curtea MitropolieT se afia
Adunalrea Deputatilor; lar in
cladirea UniversitateT se afiä
Senatul. In sala cea mare a
SenatuluT, Societatea geografica
sine Adunarile el generale anuale.
CluburY. In BucurestT sunt
urmatoarele 4 cluburT politice :
national - liberal; conservator ;
constitutional si Clubul Muncitorilor.
Mara de aceste cluburl maT
sunt i altele f.rä caracter politic ;
filtre acestea numaram : Clubul
Militar Clubul «TinerimeT»
Clubul ComercialClubul
RegalIntim-Club Jockey-
Club Clubul ofiterilor in rezerva
Clubul Velocipedistilor,
etc.
Sport. Gimnastica fi scrima.
Invatamintul gimnasticei
odinioard intimpina dificultati
marl in Bucuresti. Lumea considera
scrima i mal cu seatna
gimnastica, ca ceva injositor. Un
profesor de gimnastica era numit,
pe la inceputul secoluluT
nostru, «paiata, comediant».
Intre ceT mil' se indeletniceati
cu gimnastica in Bucuresti,
era un italian, Spinzi,
«care se ratacise prin Bucuresti
cu ocazia trecerel unul circ».
Spinzi, ramas in Bucuresti,
diferite figurl acrobatice cu
o maimuta prin piete i localurl
publice. Mal tirzin Spinzi fu numit,
de Domnitorul Alexandru
I, profesor de scrima la scoala
militara din Iasi.
Pe la 1859-61, treT profesorT
din Paris, anume Cyrille, Suyris
si Paré, ail venit in Bucuresti
obtinind voe Domneasca, aii
deschis 2 colf de gimnastica
scrima : una in Ateneul ve
chiti si alta in Pasagiul Romtn ;
scoalele acestea watt numaT pentru
fili de boeri.
Cita-va vreme in urmá, Ministrul
cultelor de pe atuncl, a
dispus infiintarea citor-va posturl
de profesorl de gimnastica,
intre care unul la Liceul Mateit-
Basarab, altul la liceul Sf. Saya
din Bucuresti.
In 1863, prin staruinta generaluluT
Florescu, pe linga Domnitorul
Cuza, s'a introdus gimnastica
prin armata i in insti
tutiunile militare
La 1864, s'a fondat in Buenresti
societatea germana de gim
nastica «B ucaresterTurn-Verein
in fosta gradilla Bucholzer, peste
drum de Episcopie.
La aceasta societate, era maestru
de gimnastica Grigore Coroset,
fost ofiter in arrnata austriaca.
Din toate coloniile din Bucuresti,
cea germana mal cu seama
are introdusa gimnastica intre
sporturile el de predilectie.
Mara de «Turn-Verein», mal e
in Bucuresti i «Schiitzenverein
la carl sunt inscrisl i multr
RominT. «Schiitzenverein» are o
gradilla mare si un local propriu.
Pe la 1857, colonelul Badea
Dan, comandant al pompierilor
pe atuncI si pana aproapc
in zilele noastre, a forrnat pom
pierif i gimnastica lor.
La 1867, s'a fondat «Societatea
rominä de arme, gimnasticA
si dare la semn», in Pasagiul
Romin, prin initiativa luT Constantin
Constandiniu.
Pe Boga C. Constandiniu, Societatea
a mal numit inca doi
profesorT: pe capitanul StAnica,
de la pompierr, ca profesor de
scrima si pe Gh. Moceanu, ca
profesor de gimnastica.
CeT d'intiT elevr absolventl
ati fost in 1876: Simeon Petrescu
i Nicolae Velescu. Ace0a
aü obtinut la concurs medalla
de aur i, putin in urma,
aü fost recomandatT ca profesorl
i pusT la dispozitia ministerulur
instructiund, de d. Gr.
Lahovari, presedintele S o cietateT
si actualmente Presedinte la malta
Curte de Casatie.
La propasirea gimnasticel in
Rominia, ati contribuit mult :
general Davila, general Florescu,
Principele D. Ghica, Principele
Gr. Sturdza, Gr. Lahovari, St.
Golescu, general Arion, general
Popescu, actualul presedinte al
societateT si V. A. Urechil, primul
presedinte al societater.
Aii, sportul gimnasticel s't al
scrimeT e Introdus pretutindenT,
mal cu seama in colile secundare
si militare.
In top' anir se fac asalturl de
scrima (publice), la carl latí
parte multT barbatl insemnatT
din societate.
Darea la semn. Alt sport
introdus in societatea bucuresteana.
Atit la societatea minina
cit si la cele germane, membri
se exerciteaza zilnic a da la
semn. Pe fie-ce an se tin concursurl
cu premir.
Mal sunt in Bucurestr si citeva
localurl de intreprindere privata,
unde publicul in schimbul
uneT miel platT se exerciteaza
in acest sport.
Inotatul e o sectie a SocietateT
romine, pentru care se fac de
asemenea concursurl anuale cu
premil.