Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETTI 764 BUCUREgi
rata mar mult sati me putin
lungd.
Adevarata era a preseI romine
incepe odata cu izbucnirea
razboiulul romino-ruso-turc din
1877-78. Pentru prima data
ziarul Telegraphul care aparea
atuncI avu cel mar mare tiraj,
(15000 fol.). Tot cu prilejul acestuI
insemnat eveniment se
infiintara O alte ziare cotidiane,
ca: Ziva, Vestea, (disparute azi),
Rdsboiul O l' Inclépend ance Roumaine,
can apar inca O an. Venirea
corespondentilor strainr in
capitald, rapoartele telegrafice
ce le primeali i le transmiteati,
fu un indemn puternic pentru
intemeiarea ziaristicer noastre,
Cam tot de pe atuncI dateaza
O infiintarea in Bucurqti a serviciuld
Ag-enji er Hayas, transformat
mal tirziu, in 1889, in
serviciul Ag-enfief Romine.
Ca in toate ramurile de activitate
O ca pretutindenI, la Inceput,
presa romtna a avut de
luptat cu multe neajunsurT, Cu
diferite lipsurY; unele ziare infiintate,
dupa un traili mar mult
sali mal putin lung, ati disparut
O altele le-ali luat locul.
Libertatea preser fiind absoluta,
in urma modificareI ConstitutieI
in 1884, presa romina
nu poate fi censurata niel' suspendat5..
Singura numaI Curtea
cu juratl e chemata a se pronunta
in caz de delicte de presa.
Fie-cine poate infiinta un
ziar, J'ara a depune cautiune, sali
a cere autorizatiune ; e destul
a avea un redactor sad gerant
responsabil.
Ziarele in Rominia sunt cele
mal multe ale vre-uneI grupan
politice; n'ati decr caracterul un eI
intreprinden comerciale ca in
Anglia, America, Franta O Germania.
Ziaral e o tribuna. a
grupard pe care o reprezinta.
Abia in ultimul timp a inceput
a se accentua caracterul intreprindern
comerciale in presa
romina. Aceasta s'a obtinut prin
dezvoltarea reportajuld, prin corespondentiI
speciall din stralnatate,
prin largirea coloanelor rezervate
pentru publicitate si anuntun.
De la cele cite-va sute de foI
de tiraj ce aveali ziarele la hiceputul
presel romine, azI sunt
ziare in Bucurqti can ati in
permanentä un tiraj zilnic de
15,20 si 35000 de exemplare.
In zilele de evenimente man,
tirajul e mal forte.
Po#a a venit in ajutor dezvoltárn
preser In Rominia, prin
eftinirea portuluI in diferitele
puncte ale %arel.
ZiariSiI ati societatea lor, care
In formatiunea actualá e mal*
mult o societate de ajutor pentru
membri el%
Sunt patru agentiI de publicitate,
can culeg anunturile de pe
la particulan, pentru a fi inserate
in ziare. Din cantitatea neglijabill
ce publicitatea era acum 20 de anI
pentru un ziar, azI a ajuns a fi
una din resursele luI cele mal importante.
Sunt ziare a caror publicitate
atinge cifra de 30-40000
leI anual li mal mult inca.
Un factor care a contribuit
mult la desvoltarea preseI in
BucurWi, e i vinzatorul de
ziare. PutinI la inceput, vinzatoril
ati ajuns azI a fi o corporatiune
numeroasä li. importanta, avinci
si o societate a lor : D efteptarea.
Numarullor se urca la peste
150 in Bucurqti.
Cele mar multe ziare apar in
dona, 11 freí editiI; in ultimiI anY,
dintre ziarele can de obiceili aparear'
seara, intre 4-6, unele din
ele, cele cu tiraj maY cu seama.,
ad inceput sa apara dimineata
la 6, lucrindu-se li. compunindq-se
ziarul in timpul noptn.
In Bucurelti apar an 18 ziare
cotidiane, din can : liberale 7,
conservatoare 4, independente
3, socialiste 1, germane 2, franceze
2, grec r, oficial 1, popular
r.
Saptäminale sunt :
2 ziare umoristice ; 2 politice;
8 'iterare; 3 financiare ; 2 judiciare
; 2 de mode ; 2 medicale
; I izraelit; i francez ; 3 populare.
Reviste bilunare : I agricola,
4 medicale, 3 de popularizare,
3 comerciale, I tipografica, 6
pedagogice;
Reviste lunare : 3 'iterare, 4
militare, 2 medicale, 2 de economie
nationala.
Pentru vinzarea ziarelor O a
publicatiunilor periodice sunt in
Bucurqti peste 30 de chiocurI.
Chiwurile principale sunt
proprietatea primarid i-I aduc
un venit de 24000 Id anual.
Este o agentie de afip.giti,
carela primaria i-a concesionat
pentru o chirie de z0000 Id
anual, lipirea aNelor pe diferitele
IocurI O zidin comunale,
precum O afiRgiul luminos pe
vespasienele publice.
Primaria a mal concesionat
wzarea mar multor chiwurI
metalice, pentru vinzarea ziarelor,
in punctele principale
ale orasulur, chiwurl care serva.
in acelan tirhp O de afiagiti
permanent.
Politica.Alegdtorit.In BucurWi,
in anul 1897, ad fost
In cele 3 colegir de Camera
15882 alega., repartizatI ast-fel :
Colegiul I 2781
II 6619
III 5441
Coleg. III (directr din jud.) 1041
Pentru Senat ati fost 4360
alegaton, adica:
Colegiul I 2246
II 2114
Pentru comuna aq fost : 15033
alegaton O anume :