Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREsTI 762 BUCUREsTI
prietarul unuT stabiliment tipopografic.
In Februarie 1829 se stabilete
in BucurWT, de libraria
Thiern, un institut litografic « arta
necunoscuta in principate», zice
Curierul Rominesc (No. 32).
In 1830-31 functioneaza
Bucureti treT tipografir : a MitropolieT,
a WI Eliade 0 a EforieT
coalelor.
De aci incolo, sub impulsia
data de Gheorghe Lazar, Eliade
0 de discipoliT lor, tipografia ja
un avint tot mal mare.
La 1835, se deschide tipografia
ColegiuluT National de la
Sf. Saya.
In aceasta tipggrafie se imprima,
intre alte publicatiunT,
lnyclfdturile lui Neagoe Basarab
cutre fiul thü Teodosie
(1843); tomul I din Magasinul
Istoric, de A. Treb. Laurian
Nic. Bälcescu. Tipografia ColegiuluI
Sf. Saya tinu pana la
1863.
La 1836, tipograful Zaharia
Carcalechi 10 instaleaza presele
sale in BucureW i tipäri intre
altele : .Almanahul Statulur ;
Vestitorul Romin (ziar); Pravila
luT Caragea; lstoria Bisericeascd
de Lesviodax, etc. Tipografia
luT Carchelechi tinu pana la
1865; in ea invgase arta tipografica
Petre Ispirescu.
In 1837 Friedrich Wallbaum
infiintä. in Bucumd un mare
atelier lito-tipografic. La 1846
Wallbaum se retrdge i cedeaza
tipografia, lur C. A. Rosetti
i tul Winterhalder.
La 1838, IntlInim pe pitarul
Constantin Pencovia, avind un
stabiliment tipografic ; la 1839
Anton Pann bl instaleazg teascurile,
in care-0 tipari pana
in 1854 operile, chid tipografia
se inchide. Tot in 1839
A. Ruof deschide tipografie,
in care, intre afrele, imprima
cursul de Astronomie al luT
Alexe Marin.
Un an mal ttrziú gäsim tipografia
luT Walenstein, in care
Iarcu tT tipdri opul asupra
masurilor de greutate i lungime.
Intre 1842 185o, exercità
aceasta arta in BucureW Ioseph
Kopainig, cäxula-T succedl Ulrich
Adolf, lar acest jia Iohann Weiss
(I 863).
La 1850 gäsim in BucurWI
ca tipograff pe Iosif Romanof;
la 1852 pe Ferdinand Ohn ; in
1859 pe George Lurtz.
Intre 1855-1863, gasim pe
Vasile Boerescu proprietar de
tipografie, in care preo tul Musceleanu
ii tipärqte cite-va scrierT,
i Nic. Or6.5anu îi scoate
ziarul saa humoristic Nichipercea.
In 1859, gasim in Bucurqti
tipografia luT Gottlieb, pe care
acesta o intituleaza efrancezoromina».
Pe la 1860 sunt in Bucurqti
tipografiT.
Dela 1863-1873, C. A. Rosett"
avu si gur o tipografie. In
tipografia luT se tipärira ziarele
Pruncur Roman (1848); Romii-
?mill (1859).
Actualmente se afil in Bucurqti
42 tipografil, ?titre cari i stabillmentul
de arte grafice, I. V. Sofondat
in anul 1870 0 in care
se imprima Marele Dicjionar
geografic al Rominiet ; mal sunt
litografiT, 3 turnatoriT de litere,
7 zincografiT, 6 xilografiT,
5 gravod, 6 depozite de hirtie
(Cu ridicata), 26 fotograff, ro
fabricantT de cartonagie 0 30
legatorT de cärtr (patron-I).
Din numarul restrins de exemplare
ce se tragea in vechime
dintecr publicatie, ad am ajuns
sa avenr opurr cu tiragiT insemnate,
mat ctr seatra cartile
didactice- i calendarele. Unele
din ele ajung a avea maT multe
editiT, pang 0 la 200-300000
exemplare.
LibrAriln Cea maT vechie librarie
in Bucureti pare a fi libraria
infiintata. in 1826 de catre
francezul Thiern de Menonville,
pe locul unde se afla
azT Palatul Regal.
Pe la 1830, ne spun batriniT,
libräria era in mare parte tinut'a
de brapvenr; eT aducead cartile
din Ardeal.
In 1833, se stabile#e censura
In mod formal 0 riguros.
Gasim in Euletinul oficial din
acel an cmasurf pentru censura»
in care se spune ea «nimenT nu
poate sà. se negutAtoreasca cu
vinzare de cartl fgra a avea intr'adins
voe data de stapinires
§l care voe, «se va da numaT la
obraze cu purtarT bune». Asemenea
masurl eraü foarte impiedicatoare
introducereT de cartr prin
librariT. NegutätoriT, carT se indeletniceati
cu vinzarea cärtilor,
protestara i li s'a facut oarecare
indulcire.
In 1836, deschid librarie FratiT
Mihail 0 Simeon Hristidi ; tot
in acel an se deschide i librdria
Romanoff.
In 1837, iail succesiunea librdrieT
luT Thiern, Friedrich Wallbaum
i Weisse, cad infiintara
0 un mare atelier tipografic-
Tot in 1837, era librar in BucureW
Iosif Romanoff.
Prin 1837, ne spune V. A.
Urechiä. In Istoria fcoatelor,
car-tile erail un supliment de
marfa in dughenile brapvenilor,
pe cad le pAStrail Intre fierlriT,
bidinele, perff i alta mar& de
Bragmr; ba pe 'Mgt cartT unif
tinead brinza de Svitera.
In 1848, era in Blicumti libraria
Ioarrid, care publica traducen
de romarre franceze.
In 1852, se aflag, pe linga libraria
Ioanid & Spirescu (Lip-