Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREsTI 761 BUCURETI
Tipografil. Cea d'intlia ctiparnip.»
in Bucuresti fu introdusa
in anul 1675, in zilele lui Duca-
Voda, prin staruintele Mitropolitulur
Varlaam. Intlia lucrare esita
de sub teascurile acester tiparnite
este cartea intitulatä. eCluciul»
(Chela invataturef). Aceasta tipografie
ajunsese la mare inflorire
sub domniile Ita erban-
Cantacuzino si Constantin Brincoveanu
; sub conducerea unor
prelat/ de valoarea luI Antim
Ivireanul si Damaschin Dascalul,
din Bucuresti, se raspindirä
agile religioase si dogmatice
in diferite limbI, mal
in tot Orientul. De asemenea
multI invatatI persecutatl In tärile
lor (din Orient) venir a in
Bucuresti tiparira operile
lor.
In anul 1706, Constantin Bencoveanu
face dar Patriarhulta
Antiohief, Athanasie, ctiparnita
argpeascl spre a o transporta
Ja Halep, in Asia-Mica».
Tipografia din Bucuresti fu
reinoitä. la 1742, in zilele Domnitorulul
Racovita, de catre Mitropolitul
Neofit Criteanul, dupl
cum se adevereste din Cazania
de prliznuire, tiparita in aceastá
tipografie, la 1742, de catre Dascalul
Damaschin.
Ca masura de protectiune pentru
aceasta tipografie, se infiinteaza
in anul 1776, sub Alexandru-Voda-Ipsilante,
o fabrica de
hirtie, pe apa Leuta, a mosid
Batistea din judetul llfov, de
catre Nicolae i Iane Lazan.
«Aceasta fabrica, zice hrisovul
lui Ipsilante, este foarte trebuincioasa
politier statulta, cu trebuinta
scrisorilor, cit i biserieel,
cu tiparitul cartilor».
Afarã de aceasta fabrica, mal
exista in apropiere de Bucuresti,
pe apa Colentinel, Inca o fabrica
de hirtie, a d-lur, biv vel
Vist. Dumitrascu Racovita, in-
fiintatà la 1768, sub Domnia
luI Scarlat-Ghica-Voda.
Pe la 1793, starea tipografiei
era atit de falnica, In cit Mitropolitul
Filaret II solicita de la
Alexandru Moruzzi, prin anaforaua
din Aprilie 1793, oprirea
intrdreT in tail a cartilor
tiparite peste hotar, necesare bisericer
romine, nu pumal sa nu
se produca esmintell», ci i gin
interesul prosperare! tipografieI
MitropolieI».
Sub Domnia luI Mihail Sutzu
se Infiinteaza censura si tipografia
avu a suferi pe urmele
acester masuff.
La 1807, tipografia bucuresteana
era instalata la MAnastirea
Coltea si se gasea in Orasire.
Mihail Racovita volniceste
pe Mitropolitul Neofit s'o ridice
si s'o mute la Mitropolie.
La 1817, in Bucuresti, nu mal
exista nicI o tipografie in functionare,
i boerif : Stolnicul Rdducanu
Clinceanu, Slugerul Dumitrache
Topliceanu si Dr. Constantin
Caracas, cer voe de la
Vocia-Caragea care le-o si acorda,
dupa ce lua avizul unel
comisiudi de boeff de a deschide
o tipografie in casele MavroghenestT,
de la Cismeaua-Rosie.Voeas'a
dat cu conditie ca s'o
instaleze «In soroc de sase luni
de la cerere», care poarta data
de 13 Noembrie 1817, ics'o intocmeasca
i cu adaugirea tiparurilor
i sa dea din vreme fara
plata alte mid cartl celor
racl copli de scoall. Osebit,
tigul acestel tipografiI, ce vor
dobindi, sa dea i ajutor i la
Spitalul Iubirer-de-oament (Filantropia)
cite tal. 5 la suta,
dar sa aiba soroc de 20
de ara, in care acest soroc
sa mi aibl nicI de cum voe
alt-cine-va a mal deschide tipografie
in toata tara, fara numal
tipografia ce este la sud Vlicea,
sa se aseze dupa cum ad fost,
tiparind numal artl rominestl
sa li se orinduiasca locas de
avezare i lucrarea tipografier,
casele numite cele Domnestr de
la Cismeaua raposatulta Domn
Mavrogeni, pe care se agaduiasca
sa le dreaga cu cheltuiala
lor, ingradind sala de jos si sa
dea chirie bisericeI de acolo
cite tal. una sutd pe an si catre
acestea sa ingrijeasca a nu
strica haznaua cismelelor polltieT
; sa se orindulasca si un efor
tipografier, dintre boeriI de
starea
Tipografia, case pana in secolul
al XIX-lea, in Çärile romine,
fusese steins legata de biSerica,
aviad ca culegatorl membri
inaltI din cler, lar ca locale de
resedinta, palatele mitropolitane,
episcopale i manastirestI, se
emancipeaza de la aceasta epoca
de sub tutela clericala i incepe
a se respindi tot mar mult, devenind
un obiect de exploatare
comerciala.
Cu tot privilegiul Caragea,
ca, in curs de 20 de aril, nimenr
sa. nu aibä voe de a deschide
tipografil, de cit cel trei asociatI
de mal sus, totusI, pe la
1828, gasim pe Eliade-Rddulescu,
avind un stabiliment de tipografie
propriti, situat in gradina
azi cu numele de Eliad (de la
Mosl) in care se tipari, in Aprilie
1828, cel ziar romin, sub
titlul de Curierul Rominesc.
Tot in tipografia lta Eliade vazura
Buletinul oficial al
prit-Rominefa' (1830); al 0bicinuitet
Obfteftl .Adundri lucreirr
(1831); .Regulamentul organic
(1832); Curierul de ambelesexe
(1837) ; Proclama/la de la
Islas (1848), etc.
Tipografia lui Eliade tinu
pana la 1865; in aceasta tipografie
invata meseria stefan
Rasidescu, mal tirzíü i el pro-
420. alareta Dwilanar Cievraltei 96