Untitled - upload.wikimedia....

BUCURWI 157 BUCUREM
mal mare a fost in lunile Iulie,
August si Septembrie, lar cea
mal mica In Februarie.
Din cauzä de insuficienta s'a
proectat a se construi doua gad
noul pi anume:
Gara Central, la extremitatea
bulevarduluI Elisabeta, in
bul. Independentef ; aceasta gara
va fi a.sezata intre Calea PlevneI,
str. LebedeI, Rea-Sylvia,
linga Dimbovita, d'alungul el.
Vor fi in hala Ore/ 25 de liniI
de manevrare si garagiti. S'a
facut deja exproprierile necesare.
Gara de Nord va ramine numa
ca gara de marfurl.
0 a doua gara noul se va
construí la Obor si va fi mal
mult o gala de marfurl.
Exproprierile s'ail facut si nivelarea
terenuluI a si inceput.
Mijloace de comunicatie.
Pofta. Cele mal vechl amintirl
de posta ne spun c5. altadata
se &mail scrisorile prin
stafete egad si prin oamea
platitl anume. Ce e dreptul, legaturile
comerciale nu erati atit
de dezvoltate. Gasim in relatiunile
celor ce ati calatorit
prin Tara - Romineasca slabe
indicatiunI despre modul cum
era organizata posta aka-data.
Comunicatiunile Domnitorilor,
ale persoanelor oficiale si ale
autoritatilor, se facean prin oamenl
specialr; iar corespondenta
mult-putina a particularilor si
mesageriile lor -se trimeteal prin
carausI si negustorI, carl prin
indeletnicirea lor era"' nevoitl a
face calltora dese, comunicatiune,
dupä cum se vede, destul
de nesigura.
In secolul al XVII-lea gasim
a se introduce, pentru prima
earl in tara, releurile postale, cu
schimburl de cal pe drumurile
mal principale. Aceste drumurl,
In ce priveste Bucuresti, erail
stabilite ast-fel: De la Tir-
goviste la Bucuresti ; de la Bucuresti
la Callrasi spre Silistra
Constantinopole si de la Bucuresti,
prin Rosiori, la Craiova.
Releurile acestea se compuneaü
din statiunl postale, Cu
schimb de cal, asezate la distante
de 20 de kil. si mal bine
una de atta; serviciul de transport
se facea cu carucioare usoare
numite olace, la carl se
inhamati cite patru ca. Organizarea
acestuI serviciti lasa trisa
foarte mult de dorit, fiind-c5, se
executa cti cal si locuitorl rechizionatl
prin diferite judete
pe unde treceati olacele.
In 1775, Ipsilante reorganiza
omenzilurile» (releurile postale),
land asupra statuluT toate cheltuelile
de intretinere si punind
acest serviciti la dispozitia publiculuI.
Pentru ca serviciul sa
se faca regulat, Ipsilante infiinta
cdpitaniile de posta la fie-care
statie, carl aveati de auxiliarT
mal multl surugiI.
Pentru corespondenta expres5.
erati calarasil si lipcanil; dinsiT
erati platitl de visterie.
In anul 1846, postele aii suferit
o noul modificare. Ele ati
fost date in antrepriza si aveati
obligatiunea de a face de douà
orI cursa pe saptamina pe toate
drumurile.
Drumurile era(' fixate in Muntenia
ast-fel:
Bucuresti Urziceni Braila
Galati Focsani (Cu 824 cal).
Bucuresti Ploesti Brasov
(cu 336 cal).
Bucuresti Oltenita Giurgiti
(328 cal).
Bucuresti Giurgiti Zimnicea
Turnu-Magurele (308 cal).
Bucuresti Ciolanesti Slatina
Craiova Turnu-Severin
(868 cal).
Bucuresti Pitesti Cimpu-
Lung R.-Vilcd (564 cal).
Osebit de aceste Buff princi-
pale mal erati s'i altele mar secundare;
intreg serviciul se facea
Cu 3688 cal.
Organizarea definitiva a serviciuld
nostru postal s'a facut
In 1860.
Serviciul postelor a stat separat
de serviciul telegrafelor
pana in 1864.
Timbrele postale s'ati introdus
In Muntenia. in 1858, iar cartile
postale in 1873, Martie 17, de
catre d. George I. Lahovari,
fost director general al telegrafelor
si postelor, intre aniI
1870 1876, actualmente Presedinte
al Inaltef Curt! de Conturr
si Secretar general al Societatei
geografice.
In Bucuresti se fac sase distributiurif
pe zi, in zilele ordinare
; la 7 0 la BD ore dimineata,
la 2, 3, 51/2 0 7 ore dupa
ainiaza. In zilele de serbatoare
se fac numa 4 distributii.
A treia cursa este cea mal
importantd, pentru ca ea cuprinde
cea mal mare parte din
corespondentele aduse de ambulantele
de noapte. Numarul
factorilor distribuitorI se urea
la 200, impArtitI in brigade ; el
sunt pedestrir, afara de 8 car!
sunt calaretI, 20 Cu biciclete
si 16 earl ail bilete de tramvaiti.
Bucuresti, din punctuL de
vedere telegrafo-postal, e impartit
in circumscriptir miel, compuse
din cite-va strade si deservite
de un factor.
Nu e strada in capitala, mar cu
seama din cele din centrul orapia,
care sa nu aiba cite o cutie
de scrisorl si chiar doul. In
Bucuresti sunt peste 300 de cutil
de scrisorT.
Telegraf. Cele dintliti liniI
telegrafice exista la tara de la
1854, din timpul razboiula din
Crimeea ; atundi detasamentul
armateI franceze, care opera In
Bulgaria, a infiintat un servicid