12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

BUCURE§TI 756 BUCURE§TI<br />

nea capitalet a consumat in<br />

curgerea anulut 1897 timbre<br />

fiscale, hirtie timbrará. i polite<br />

pentru suma de 1796844 ler 95<br />

bant.<br />

In acelast interval de timp aceasta<br />

populatiune a dat monopolulut<br />

tutunurilor suma de<br />

7023155 lel 80 banT, pentru toate<br />

fabricatele regiet, consumind de<br />

la r Ianuarie si pana la 31 Decembrie<br />

1897:<br />

Tutunurt, 265,801 kilograme ;<br />

tigart, 4,930,066 bucatt ; tigarete,<br />

47,075,990 bucal; tabacurt,<br />

1,710 kgr. 710.<br />

Toate aceste fabricate ale Regiel<br />

vindut in capitall in<br />

857 debite, din cart 82 speciale<br />

si 775 ordinare.<br />

Mara de acestea, populatiunea<br />

a consumat 45709 perecht carti<br />

de joc, pentru valoarea de<br />

1674.49 leT.<br />

Mipoace de locomotiune. In<br />

Bucuresti exista urmatoarele mijloace<br />

de transport: a) Vechile<br />

trasurt, zise de Herasca, avind<br />

o forma caracteristica ; ele servesc<br />

de transporturt in afara de<br />

oras ; lar mahalagit se servesc<br />

de ele ca trasurT la inmormintare ;<br />

In 1897 numarul lor se urca la<br />

950. Trásurile de plata. (birj1),<br />

cal< in anul 1897 aa fost in<br />

numar de 870; intre aceste birjt<br />

sunt unele de tot luxoase, carlfac<br />

admiratia strainilor ce vin prin<br />

Bucuresti; apartin mal cu seama<br />

asa zisilor muscalfdin secta Lipovenilor<br />

carlist mina cait cu o<br />

siguranta deosebita. Omnibusurile<br />

saa tramcarele, carT circula<br />

dela piata st Gheorghe, pana la<br />

sosea i gar5.; numarul lor se urca<br />

In anul trecut la 20; cel mal eftin<br />

mijloc de locomotiune in capitala<br />

; in anul 1898 s'a constitult<br />

o societate belgo-romina<br />

pentru exploatarea sistematica<br />

a acestor vehicule. d)Tramvaiele,<br />

t art aa luat inare dezvoltare<br />

In ultimit anT; doua societatt 1st<br />

impart reteaua de tramvae in<br />

oras : vechia societate (capital<br />

englez) i noua societate (capital<br />

belgian).<br />

Vechiul Tramvaia, pana in<br />

1897, circula p e urmatoarele linit :<br />

Directle (oseaua Basarab)<br />

Garlstr. Mudad Teatru<br />

St Gheorghe.<br />

SE Gheorghe Catea Vacarestl<br />

(Lemaitre).<br />

Sf. Gheorghestrada Coltet<br />

Clementer Dorobantilor<br />

Romana.<br />

Sf. GheorgheCalea Mosilor<br />

(Obor).<br />

Noul Tramvaia circula, pina<br />

la sfirsitul anului 1897, pe urmatoarele<br />

huir:<br />

r.Izvor EpiscopiaRomana<br />

Depoul (Teilor).<br />

2. RahoveT Posta Sfintilor<br />

RomanaBirjarlMost.<br />

Popa-Tatu Tribunalul-<br />

Vechia (plata Vatter Maracineanu<br />

Carol IDepoul (erban-Voda.).<br />

Posta CentralaBul. Domniter<br />

Tudor Vladimirescu<br />

Mircea-Vocla Dudestt.<br />

Palatul Justitietir Iunie<br />

Gara Filaret.<br />

erban-Voda (depoil)<br />

Cimitirul Belu.<br />

Gara de Marfurt Calea<br />

Plevnet Dosul Garet str.<br />

Berza Virgiliu Bul. Elisabeta<br />

Schitul-Mdgureanu.<br />

(Electric) Bul. Pake Bul.<br />

Carol Bul. Elisabeta Zdrafcu<br />

Malmaison.<br />

Pe aceste linit societatea Noulut<br />

tramvaia intrebuinteaza 52 vagoane<br />

i 270 eal.<br />

Tramvaiele ce deservesc capitala,<br />

in virtutea concesiunilor<br />

acordate la doua societatt, la sfirsitul<br />

anulut 1897, ayear' o desvoltare<br />

totan de 46500 m., dintre<br />

cart 5222 m. Cu tractiune elec-<br />

Prelungirile de tramvaiii executate<br />

in cursul anulut 1897 au<br />

fost : Grivita, de la bariera pana<br />

la cimitirul S-ta Vinert ; unja<br />

Clopotarilor) care s'a mutat pe<br />

noul bulevard Coltea si s'a prelungit<br />

pe soseaua Jianu, pana<br />

la bufetul soselet Kiselef ; linia<br />

Dudestt-Posta centran., pana la<br />

Intrepositele comunale din Catea<br />

Rahover.<br />

Primaria a primit cerert pentru<br />

acordarea de noria copeecesiunt<br />

de retele de tramvaiu,<br />

care sa pue in legatura pe de<br />

o parte Gara de Nord cu Oborul,<br />

pe soselele inconjuratoare,<br />

iar pe de alta Oborul cu halele<br />

intrepozitele, pe linit mal<br />

mult saa mal putin directe, trecind<br />

prin stradele orasulut.<br />

Tramvaiul vechia a transportat<br />

in cursul anula 1897, pe toate<br />

liniite sale, aproape 8000000 calatort,<br />

lar tramvaiul no(' aproape<br />

6000000 calltort, parcurgind<br />

aproape 2000000 kil.<br />

Mara de acestea mar sunt in<br />

Bucuresti : carute cu bol, cu cat<br />

camioane, peste o mie ; sacagit,<br />

400.<br />

Recensamintul cailor din anul<br />

1897 a stabilit ca in capitala<br />

sunt aptoape 15000 caT<br />

700 bol, intrebuintatt la jug.<br />

Cal ferate. In Bucuresti<br />

sunt 2 gart mal principale : gara<br />

de Nord si gara Filaret. Osebit<br />

de acestea mal sunt cite - va<br />

gart miel: Cotroceni, Ghencea,<br />

etc<br />

Atit la gara de Nord, cit<br />

la cea de la Filaret, sosesc<br />

pleaca zilnic mal multe trenurt<br />

de persoane i marfe din si in<br />

tara.<br />

In curgerea anulut 7897 au<br />

trecut prin gdrile C. F. R. din<br />

capitala 1909088 talatort ;, gaza<br />

de Nord, a avut 1700049 calatorTi<br />

lar gara Filaret 209039<br />

calaprI, Miscarea täitøyi1qr cea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!