Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI
La 1873, terminindu-se Abatoriul
comunal, inceput inca din
anul 1870, aerea vitelor incepu
O. se faca acolo.
Noul abatoria comunal se gaseste
in Livedea-cu-Duzl, afara
de bariera Vacaresti, la esirea
DimboviteT din oras.
Abatoriul orasuluT, bine situata
i vasta constructiune, corespunde
in genere trebuintelor
consumaliunef, in ce priveste
taerea vitelor marT.PorciT i mieiT,
contrar interesuluT igienic, se tae
pe la locuintele m1celarilor. Pentru
a se evita in parte acest inconvenient
sanitar, s'a infiintat,
la hala Traian, un mic abatoria
regional pentru animalele cele
miel.
Abatoriul e iluminat cu electricitate.
Hale. In Bucuresti sunt urmatoarele
hale :
Hala Ghica, pentru victualif,
compusa din 108 compartimente
maT multe dependinte; produce
primarieT un venit de 130
mil leT anual, din chiriile comp
artimentelor.
Hala de peste, cu 36 compartimente
, cu un venit anual
de 12500 ler.
e) Hala de florT i fructe, cu
23 compartimente, carT produc
o chirle de 6600 leT.
Hala Amza, pentru victualiT,
Cu 143 compartimente, avind un
venit de 22000 1eT.
Hala Herasca (vechiturilor),
pentru mobile vechT si de ocaziune,
Cu 26 compartimente, inchirlate
cu 13000'1.
Hala Grivita, pentru carne,
zarzavat, piinej precum i alte
victualiT, Cu 24 compartimente,
aducind un venit primar-id de
14000
Hala Traian, pentru carne
s't zarzavat, cut 44 compartimente,
venit de 2 I ro leT.
In curtnd se rva alar cladi o
755 BUCUREM
noua hala de pasasT i zarzavat
In valoare de 140000 lef.
Mara de aceste hale, maT
sunt cite-va piete, i anume :
Piala Bibescu-Voda, pentru peste
sarat, proaspat i zarzavat, cu
24 compartimente, aducind primarieT
un venit de 65000 leT ;
Plata SE Anton, unde se vind
florl i seminte i unde staa
zarafif; aceastä platá aduce un
venit de 3750 leT ; piateta Dudesti,
care aduce un venit de
2035 ler, etc.
Mal sunt dota pavilioane
anume : Pavilionul pentru placinte,
din plata Bibescu-Voda
Pavilionul din Cimpul-Mosilor,
carl aduc primarieT un venit de
10000
intrepozitele generale de comer/
de la Geagoga sunt un
centru pentru alimentarea orasuluT
cu diferite articole de consumatie.
Daramindu-se intrepozitul
de vinurT de la Malmaison,
in terenul constructiund Ore
Centrale, Administratia comunala
a dispus a se face o nota
cladire, care sa serve ca intrepozite
generale de comert. Ele
se afla instalate in apropierea
gareT Dealul-Spirea, care serva
de gua de triagia pentru vagoanele
de marfurr ce le sunt
destinate. Cu intrarea in dreptul
nouluT bulevard Maria, intrepozitele
aa' inlfata lor o larga cale,
care le pune in legatura directa
cu halele centrale i cu centrul
de comert al orasuluT. Ele se
afla situate pe o intindere de
68500 m. p., imprenta cu suprafata
imprejmuita, si se compun
din urmatoarele sectiunT :
Bursa de marfurT, control si
lo cuinta.
Administratiune, vana i accize.
VinurT, cu pivnita. (3990 In
MarfurT supuse numaT acci-
zuluT (2600m-P-).
Marfurl supuse vameT i accizuluT
(2600m.P.).
MarfurT magazionate pe lung
termen (3900ln-P.).
Rampe descoperite (4600m.P.).
CarbunT (3600m-P-).
Metale i masinT (3400m.P).
Intrepozitele, de si incepute in
1895, n'aa putut din caliza exproprierilor,
sa fie date intregT
accesu luT comercial. S'aa deschis
numal urmatoarele sectiunT :
Intrepozitul de vinurT ;
Marfurl supuse mima accizuluT;
Marfurf supuse accizului
vameT ;
Marfurf inmagazinate pe lungT
termene.
Ca constructiune, magazine
generale satisfat tutulor conditiunilor
pentru comoda desearcare,
vamuire, inmagazinare, asortare,
ambalare i incarcare ;
sunt cladite simplu, dar cu toata
soliditatea ce comporta destinatiunea
lor.
Comoditatea m*11-flor in intrepozit
este asigurata prin vaste
cursi, deschise in evantalia spre
esirl, pentru a se inlatura astfel
o imbulzeala a numeroaselor
care, ce deservesc stabilimentul.
Intrepozitele aü costat comuneT
aproape dotuä milioane leT.
Ele sunte legate prin o cale
ferata cu vechiul intrepozit de
vinurl de la Malmaison i prin
o alta finie cu gara de la, Dealul-Spirea.
Ele s'ad pus la dispozitia comerciuluT
in vara anuluT 1898 si
sunt iluminate cu electricitate.
Pe linga gara de Nord se afla
instalat un magazin de consumatie
pentru functionariT i lucratoril
ocupatT la gara de Nord.
Din beneficiu1 ce rezulta de la
acest magazin se intretine o
scoall froebeliara pentru copia
lucratorilor.
Tutun i timbre, Populatiu-