Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREVTI 754 BUCUREM
creat, in fata PalatuluI, o gra.ding
destul de spatioasg.
Pe Calea Rahova este gradina
Domnita Balasa, care inconjura
de toate pgrtile biserica
cu acelasI nume.
Gradina EpiscopieI, facutg
sub directiunea arhitectuluI Godillot,
e mica, dar situatiunea
In centrul orasuluI, o face a
fi mult frecuentata.
Fundul gradina e ocupat de
Palatul Ateneului romin.
Gradina Sf. Gheorghe-Nog a
trage multi vizitatorI.
Gradina Icoana s'a asezat pe
locul unde a fost odinioara lacul
de la Icoana, care infecta
stradele i locuintele dinprejur.
Mica grading. a Academia
este situata linga Universitate,
Intre strada Coltei i Bulevard
fosta gradina. Botanica se afla
In fata UniversitatiI; inteinsa
sunt instalate statuele luI Heliade,
Lazar si Mihaiil Bravul.
Squarul Sarindar se AA pe
Calea Victoria. Aci s'a construit
«Fintina Plea», in amintirea vizitei
ImparatuluI Francisc Iosef.
Mara de aceste gradinI publice,
maI sunt unele particulare
earl' serva ca loc de petrecere
pentru orasenI, anume : Rasca
(a fost cumparata acum de
Ministerul Cultelor i Instructiuna
publice, pentru a se cladi
un local pentru muzee si Biblioteca
Centrall), Stavri, Casino
Parisien, Bristol, Sinaia,
Frascatti.
La periferia orasului sunt mai
multe gradinr, precum Gradina
Heliade, care face deliciile poporuluI
in timpul mosilor,
Gradina Timid German,
Gradi a Oppler, GradinaLuther,
Graclina Bragadiru, Trocadero,
Laptariile, Vila Regala, etc.
In cele ma multe gradini publice,
in timpul verd, aria or-
chestre de lautarI, muzice militare,
sail e teatru, etc.
Consumatia. In curgerea anulut
1897, Bucuresti a dat In
consumatie :
71337 capete de vite marI
(bol, vac° ; 7378 jund ; 18330
vita ; 57200 rimatori ; 294364
miel si ezI; 17820 berbecr, ol
capre.
Toate aceste animale tgiate,
ail dat consumatiuna urmatoarea
cantitate de carne :
15929312 kgr. carne de vite
marl ; 2500905 kgr. carne de
porc si miel ; 97649 kgr. carne
proaspata introdusg. ; 120490
kgr. carne afumata.
Adica in total carne consu_
mata in Bucuresti in curgerea
intreguluI an 18648356 kgr.,
cea-ce da o proportiune de 77,70
kgr. pe cap de locuitor.
Tot in cursul acestuI an s'a
maT consumat de BucurestenI:
Peste proaspgt kgr. 326367
afumat
sarat
501227
Unt 112293
Brinza. 1920899
Mine 39169146
Legume uscate 2285251
Cartai 6118092
Cafea 402794
Zahar 3644862
Orez 638628
Gris 81102
Masline y 466853
Unt-de-lemn . decal. 847178
Via 2. 3328236
Rachiuri 392747
SpirturT 70170
Bere 243 r04
Petrol » 4630185
Lemne de foc . kgr. 819005
CarbunI » 50093850
Luminarr de stear 159629
Cognac si romurI, litri 57140
LiquerurI 6071
0 teturi decal. 29476
Faina de lux . kgr. 1906190
ordinara. » 37262952
Somon si alti pestI
de mare t- . . . . kgr. 140197
Morun, nisetru, cega,
scrumbli, tIn 154339
Manutanie. In Bucuresti, afara
de brutariile particulare,
ma( sunt doua manutante (ptinerff)
i anume : manutanta militara,
pentru indestularea garnizoanei
i manutanta mecanica
-de la Colentina.
Manutan/a de la Colentina.
O veche proprietate comunala,
care alta data servea de magazie
de rezerva pentru hrana,
a fost transformata de mult in
moard de macinat i fabrica
mecanica de One, In scopul
de a satisface necesitatile orasuluI
in cazul and industria privata
n'ar fi suficienta sail and
produsele acesteia nu s'ar putea
avea de cit cu preturl exagerate.
Inchiriata until intreprinzator,
acest stabiliment se exploateaza
de dinsul normal ca moara de
macinat si, in anume cazurI, pune
In vinzare pe plata, and Primaria
II da ordin, o insemnata cantitate
de One, cu pretul potrivit costului,
spre a pondera exageratiunile
eventuale de preturl ce
industria privata. ar voi sA faca
in vinzarea
Localul i masinele acestui
stabiliment se intretin de intreprinzatorul
exploatarif luI.
In anul 1897 s'aii pus bazele
und brutal-II cooperative pe actiunI:
cViata», care a si inceput
cladirea until local proprig pentru
fabricatiunea piineI, local
prevazut cu toate masinele moderne
din aceasta ramura.
Abatoriul. Ir Bucuresti, pang
la anul 1873, taerea vitelor marl
se facea la un abatorig ce nu
era de cit un pod de lemn peste
Dimbovita, afara din oras ; lar
vitele cele mid : vita; capre, or,
rimatorr, se Mad in casele
curtile particulare.