Untitled - upload.wikimedia....

B1JCURE§TI 753 BUCURETI
o mare finetl, armonioase in
lor, eral lucrate in stil
bizantin cu arabescurT i strunglriI
curioase.
Filaretul era Si este hiel locul
de petrecere al poporuluT in
zilele de serbltorl. Arrautif din
curtile boerestI aceal aci exercitiT
de clarle.
Acum insl locul a pierdut
mult din frumusetea sa si e mult
maT putin cAutat. De altmintreli
chiosc i alte infrumusetArT
aü dispArut cu desävirsire.
Administratia comunall. din
I 894 sl-a indreptat din non privirile
asupra acestuT loc atit de
iubit altl-datA de BucurestenT
in acest scop a decis sl. asaneze
prin plantatiunT Cimpia LibertAter,
i sA infiinteze un parc
rustic municipal.
Epitropia AsezAmintelor Brincovenestr
a hotArit a zidi aci un
mare spital.
Infiintarea grädinelor publice
IdateazA din timpul generalului
Kiselef, deplin imputernicitul impAratuluf
rusesc pentru tArile
romtne in anul 1831. Prin Regulamentul
Organic, pentru imbunAtAtirea
orasuluT Bucuresd, la
art.. 34 sé statorniceste a se infiinta
trd piete pentru preumblarea
publiculuT, din care una
la capul PoduluT MogosoaieT.
Cam atuncT (1837), s'a hiceput
en facerea soseler de preumblare
de pe acest loc i S'al
plantat aleele cu copad de teT,
incepind de la barierl pana la
rondul al III-lea, aproape de
Blneasa.
Cu formarea grAdineI pe amin-
Aoul pArtT ale soseleT s'a inceput
sub Domnitorul Gheorghe B
bescu, i, dupA abdicarea luT, s'a
continuat cu luorArile in timpul
Domnitorului Bartu tirbell,
care a desfásurat o activitate
mare pentru prosperitatea capitaleT.
Un granar peizagist
53620 J'arde Dkliptar Geogra/23.
Cu mult gust si pricepere, C.
Meyer, chemat in tarA, a fost inslscinat
cu alcAtuirea planuluT
directiunea lucrArilor, carl
terminat in 1851.
Soseaua, frumoasA prin intinderea
el si plantatiunea sa variatA,
prevdzutá, cu plAcute alee
umbrite de teiti, dá. privitoruluT
cel mal incAntdtor aspect.
De la capItul Calel VictorieT
0.'11ä la pAduricea de la Blneasa,
e lungl de a proape 6 kil.
Soseaua Kiselef, bine ingrijitd,
este locul de predilectiune
al Bucurestenilor. De o parte
este un parc frumos si un bufet,
construit in stil remitiese.
De amindoul marginile sunt
alee deosebite pentru pedestri,
cAlAretT i ciclistl; de alungul
soseler, lineo parte si in alta,
sunt clAdite vile, locuinte de
vará. a multor proprietarl din
central °rasilla
La, rondul india se afll un
basin mare de metal cu tisnitoare
de apl.
Al doilea parc &cut de
Meyer este cel de la Cismegiii. In
mijlocul orasuluT se afla o bala
mocirloasA, cu izvoare subterane,
mil* nu secal nid edad..
Trestie i papurA crestea in ea
se,rvea de acapost ratelor
sAlbatice. Pentru inlesnirea circulatieT,
de la o parte la =a-Falta
a bAltiT, erati construite niste
pediste de scindurr, prinse pe
tarad bAtutI in lac. O ast-fel
de bala era un focar de infectiune
in mijlocul orasuluI
Bibescu numi o comisiune
pentru expropriarea locurilor
ce erat in jurul acesteT
precum i pentru secarea el. Comisiunea
in lucrArile el a dovedit,
el balta, cu locurile ce o inconj
oarA, e loc domnesc, afarl de
locul numit Fintina-BouluI, care
apartinea, bisericeT Sárindar. Acea
comisie a decis. ca sfatul
orlsenesc sA la numaT de cit in
stdpinire locul bAltir i cele-l-alte
locurf slobode.
Venind Domnitorul Stirbeid,
se hotAri prefacl in parc.
Mal intiiii s'a sapat helesteul pe
o suprafatä de peste un hect.
S'a flcut apol un canal cam de
2 kil. lungime, legat cu Dimbovita,
destinat pentru improspltarea
apeT din lac.
Cismegiul ocupA primul loe intre
grAdinile orasulur, atit prin
frumusetea lui cit i prin mArimea
lur. Variatiunea arborilor,
colina din mijlocul grAdinel, modul
de grupare al arborilor, gazoanele
frumos ingrijite, si, in
fine, lacul, constitue un tot foarte
pllcut.
E iluminatA cu electrIcitate.
Urna, pe lacul Cismegiulur,
IT dal intilnire amatoril de patinat.
In GrAdina Cismegiulur se dal
de obiceiii serbAri populare pentru
diferite scopuri filantropice.
In 1894 a avut loe ad Expositia
Cooperatorflor.
Parcul de la Cotroceni, ale
cArur prime plantatiunI se datoresc
tot DomnitoruldStirbeid,
s'a mArit de atuncl mult, asa
ea astA-z/ ocupa o suprafatl de
veo 20 hectare. Esituat pe un
platel, de unde -vederea spre
oras e cit se poate de pllcutl.
,Palatul de la Cotroceni, e1Adit
din nota' pe temeliile &Valor
cAlugArestl, earl incongiural
biserica din curtea vecheT ni&
nAstirl, serveste astA-zr drept resedintA
A. S. R, Principelur Ferdinand.
,A14turi se afil Institutul de
&tatúa, i GrAdina BotanicA
(vezl mal sus § Institutele de
Cultur.4.
Fria räsctimplram i dArimarea
rcaseler, carrincorijural
Palatal rregal din Capitalk
95