Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREM 762 BUCUREM
zate pe bulevardul AcademieT,
in fosta Gradina Botania, din
fata UniversitAteT. In fata lor,
pe bulevard, se face la io Malt",
In tot/ aniI, defilarea trupelor in
fata Suveranilor, Trimisilor strainT
si a Autoriatilor.
In grAdina EpiscopieT se afla
un mic monument comemorativ
ridicat de ofiteril nostril in amintirea
generaluluT Ion C. Florescu,
unul din organizatoriI armateI
romine.
Tot In grAdina EpiscopieI se
aflá busturile comiteluT Scarlat
Rosetti, (de marmorA), unul din
donatoriT principalT al Ate n eulul,
bustul poetuluT Mihail Emi
nescu (de bronz).
In gradinaAsezamintelor BrincovenestI
se aft* statua de marmora
a DomniteT BAlasa, ctitioarea
AsezAmintelor.
In fata ComandamentuluT CorpuluT
al II-lea de armata se
aflä asezat bustul generalulul
Cernat.
In curtea spitaluluT Coltea se
afld monumentul SpataruluT Cantacuzino.
Pe rondul bulevarduluT Carol,
la intretAerea bulevarduluI cu
stradele Scaunele i MelodieT, se
aflä o columna, purtind vulturul
RominieT, cu aripele desfAcute
cu o cruce In cioc. Aceastá
colunina a fost intiia asezata in
gradina Episcopid, i permutata
unde se aflA ad de PrimArie,
In 1893, &Ind s' a pus in circulatie
partea de bulevard de la Universitate
in spre Obor.
Pe squArul SArindar se aft. 'Inca'
monumental «Fintina Pled», facut
cu ocazia venireI in Bucuresti
a imparatuluT Francisc-Iosef al
AustrieT. cFintina pacef» nu e
de cit un monument provizoria ;
se proecteaza a se face in locul
eT un monument in amintirea
luT Mateia-Basarab, Intemeietorul
foasteT bisericT a SArindaruluT.
In curind, orasul Bucuresti se
va imbogAti cu cite-va statue
cari sunt acum in executiune
anume : aceia a luI loan C.
Bratianu ; a luI C. A. Rosetti
si a luI Mihail Cogalniceanu.
Camera a votat deja fondurile
necesare pentru Inaltarea acestor
statue (cite 200000 leT de fie-care).
0 alta statue, ridicata in amintirea
luT Alexandru Lahovari,
din initiativa privata (prin subscriptil),
va impodobi una din
pietele Bucurestilor ; monumentul,
lucrat la Paris, e deja gata.
Mal multe columne,
tisnitoare i basinurT decoreaza
multe rAspintir de strade.
Clii dirt. Intre clàdirile demne
de a fi citate sunt : Palatul Regal,
resedinta de iarnA a RegeluI,
de pe Calea Victorier ;
edificia de stil disparat i Para
caracter precis. Aripa stinga a
edificiuluI a fost cladita de Constantin
Golescu la Inceputul veaculuT
acestuia. Palatal UniversitAteT,
lucrat dupa planurile arhitectuluT
Al. Orascu, fost profesor
universitar si rector al
UniversitAteI. Palatul Bancer Nationale
in stradele LipscanT
Smirdan. Palatul JustitieT, in
Calea RahoveT, a careia salA
a pa)cilor pierduir» e monurnentala.
Palatul AteneuluT, frumoasA
i impozanta construetiune.
Teatrul National. Palatul
cel nor' al postelor din Calea VictorieT
i stradele Carol si Stavropoleos.
Palatul CaseT de depunerT
i consemnatiunT, clAdire
monumentall, In Calea Victoriel.
Palatul MinisteruluT de Domea,
pe bulevardul Carol. Noul
Palat al Curter de Compturr,
din Calea Grivitet. Palatul Bailor
EforieI. Palatul de la Cotroceni,
resedinta PrincipeluI Ferdinand
al Romtnier; in fine Spitalul
Militar, Spitalul ColteT, Scoala
de podurf i oseIe, Arsenalul,
Pirotecnia, Cazarmile diferitelor
trupe i altele.
GrAdinf. Plantatiunile de aliniament.
Una din calitAtile
Bucurestilor sunt plantatiunele
de tot soiul din in teriorul orasuluT.
Asa zisele plantatiunT de aliniament
d'alungul stradelor
a bulevardelor concgra mult la
asanarea orasuluT. Aceste plantatiunI
ail luat o dezvoltare
deosebita de la 1877-78 incoace.
AzI avem in capitalA peste
6o de strade plantate cu is000
arbori. Pe tot anul se planteaza
1500 2000 arb orT.
Gra' dinr in vecitime. In prima
jumatate a secoluluT al XIX-lea,
eraa in Bucuresti cite-va gradinT
publice, unde venea lumea petreacA.
Erati grAdinile: DesliuluT ;
Pana. Breslea (in str. PolonA);
Giafer (maT tirzia Gradina-cu cal),
GrAdina-VararuluT, de pe podul
Calicilor. Pe local gradineT VAraruluT
mai In vechime era Livedea
Gospod, saa livedea In care
pasteaa cail domnestI i alaturT
de ea se aflaa maidanurge intinse
i sterpe, pe care era salasluitA,
din porunca domneascA,
sArAcimea orasuluT, caliciT. Pe
la sfh-situl primeT jumatAtI a
acestuI veac mal era si grAdina
luT Marcu, linga mecetul turcesc
din mahalaua Popa-Nan.
Petrecerile erati vestite. Anton
Pan, Chiosea-fiul i Petrache
Nanescu eraa veselia acestor
gradinT. antarile lor mergeati de
pomina.
Cimpia FilaretuluT, azI amput
Libertätir, facea odata multumirile
sufletestI ale Mitropolitulul
Filaret. Aci se ridica d'asupra
une sorginte racoroase, ce curge
de sub deal, un chiosc. Acest edificia
era pretios prin originalitatea
stiluluI sat"! ; dar ceea ce
IT da o valoare artistica,
coloanele de subt arcadele ce
decoraa fintina. Sculptate cu