Untitled - upload.wikimedia....

BUCURE§TI
frecuentatä in anul 1897 de
20000 persoane.
BibliotecT speciale:
Biblioteca Academia, fondata
la 1867; dispune de 75000
de volume, ioo manuscrise si
peste 30000 de documente. E
deschisa in toate zilele de lucru.
A fost frecuentan In cursul
anuluI 1897 de 6-7000 persoane.
(Vezr § Institutiunile de
cultura).
Biblioteca muzeulur de antichitätt,
bogan in cartr vechr
bisericestr, documente, manuscrise,
etc.
Se poate cerceta numar cu
invoirea directiuner.
Biblioteca Societdiet Geografice,
fondata in anul 1875;
numara 7000 de volume si reviste,
mar toate de geografie, calatoril
si etnologie. Dispune de o
importanta colectie de hä.'rtr,
atlase, etc. Se poate consulta
In orI-ce zi de cer interesatl. Se
afla instalan inteo sala de sus
a Palatulur Ateneulur.
Biblioteca Statisticer Céntrale,
fondata in 1892; dispune
de 20000 volume. Se ata
instalan la Ministerul de Domenir
si se poate utiliza de cer
interesatT in toate zilele de
lucru.
Biblioteca pedagogicd a
Ministerulur Cultelor i Instructiuner
publice, fondata ca atare
in 1894, dispune de 5000 volume,
in mare parte relative la
invatamint i pedagogie. Are o
colectie complecn de toate cärtile
didactice romine de la inceputul
renasterer.
Biblioteca Primiiriet Cu
1000 volume, relative la edilitate,
statistica, sondagir de ap5.,
iluminat, canalizare, etc.
Biblioteca scoalelor secundare,
In numar de 7, are un total de
peste 12 mir volume :
Biblioteca liceulut Lezeir, fon-
751 BUCURE fl
data in 1859, dispune de 1500
volume.
Biblioteca liceulut Sf. Saya,
infiintata in 18 r 7, contine 4000
volume.
Biblioteca liceulut lifateig-Basarab,
fondata in 186o, dispune
de aproape 2000 volume.
Biblioteca liceulut
fondata in 1865, cu aproape
upo() volume.
Biblioteca Seminarulut Central
(1834), Cu aproape 4000
volume.
Biblioteca gimnaziulut Cantemir-Vodd
(1865), cu peste 1 000
volume.
Biblioteca gimnaziulut
(1892), CU 2000 volume.
O importanta biblioteca juridicd
are si Malta Curte de casatie.
ALrà de aceste bibliotecr mar
sunt i altele cite-va particulare,
futre cal-1 se pot cita bibliotecele
: raposatulur Odobescu, Mitropolitul
Moldover (la biserica
Antim), stefan Greceanu (o arhiva
bogan de documente istorice
si cartr vechr romine3tI rare),
Grigore Tocilescu, Grigore I.
Lahovari, Grig. Manu, V. A.
Urechia, etc.
Arhivele Statulur. Toate
hrisoavele, uricile, documentele
vechr, relative la proprientr
ale Statulur si ale particularilor,
actele privitoare la persoane
cal-1 ad jucat un rol In trecut
documentele mdnastirilor, cartile
vechr bisericestr, arhivele autoritatilor
din tara, actele diplomatice
vechT, inteun cuvint tot
ce se atinge de trecutul institutiunilor
tara, se afla adunate la
un loc, i formeazd Arhivele Statulur.
Nicolae Cretulescu, pe cind
era ministru al Instructiuner Publice,
a dispus reorganizarea Arhiver
Statulur, si a insarcinat cu
aceasta lucrare pe Cesar Boliac.
Arhiva se compune din dota
sectiunr. Prima cuprinde toate
documentele domeniale, relative
la bunurile Statulur, in numar
de peste w0000 piese.
Sectiunea a doua, sectiunea
de stat, coprinde : toate dosarele,
condicile, registrele administrative,
judiciare, militare, etc.
Numarul ion trece peste un
milion. In aceasta sectiune se
mar afla un mare numar de
acte neclasate din cauza lipser
de local. Documentele domeniale
i cele-l'alte nu se pot utiliza
cum ar trebui, caer lipsa
unur local propriti, a una legr
de organizare si al unur personal
suficient, impedica mult clarea
Ion la lumind.
La Arhiva Statulur se afla
mar multe piese, adevarate capodopere
de paleografie.
Se afla in Arhiva un mare
mimar de sigila i acte pur
istorice si literare, pentru studiul
istoric si al limber romtnestI.
Directiunea generala a Arhivelor
Statulur se afla in incaperile
bisericer
Monumente i zidiri. --Afonumente.
Bucuresti nu e bogat
in monumente ; afard de bisericr,
alte monumente istorice
nu avem de insemnat in capitala
Regatulur. Turnul Colter,
singurul monument din vremurile
trecute, a fost darimat in
anul 1889 de Primarie.
Statue sunt :
I. Statua equestra a lur Mihaid-Viteazul,
sculptata de artistul
francez Carrier-Belleuse
apor turnan' in bronz. E asezata
pe un piedestal de marmora
si are de ambele parti
cite un tun, luat ca trofeu In
razboiul dela 1877-78
Statua lid George Lazar ;
Statua lur Heliade-Raclulescu.
Aceste treT statue sunt a§e-