Untitled - upload.wikimedia....

BUCURESTI
teres pentru a determina declinatiunea
magnetica in partea
aceasta, declinatiune ce variaza.
In 1828, dupl lucrarile ofiterilor
rusT, aceasta declinatie era de II
grade; azI nu e de cit de 4
grade si cite-va minute. Daca
nu s'ar observa aceasta diferenta,
s'ar produce marT erorl
in ridicarea comparata a planurilor.
Institutul Meteorologic dispune
de maT multe aparate optice,
p entru observatia ceruluT.
Ministerul Domeniilor are inscrisa
in budgetul sAü suma de
00000 ler pentru intretinerea
InstitutuluT Meteorologic.
Institutul de chimie din Bucuresti
exista de mar bine de 32 ata,
cind s'a creat de doctorul Davila,
ca concursul actualuluT
director d. doctor A. Bernard ;
el a esit din vechile laboratoriT
de chimie ale coaleT nationale
de medicina (maT tirzin ale facultateT
de medicina. si ale scoaleT
superioare de farmacie), ale
EforieT Spitalelor Civile si ale
MinisteruluT financelor ; a luat
mal tirzia numirea de Institutul
Chimic Universitar ; a fost insaxcinat
de la inceput cu lucrarile
de igiena si de politie sanitara,
mar ales ca examinarea apelor
destinate pentru alimentar-ea oraselor,
cu analiza apelor minerale
indigene, cu diferite cercetad
farmaceutice, cu expertizele
chimico-legale ale MinisteruluT
JustitieT, cu numeroase
alte expertize, din partea altor
ministere si a servit instructiuneT
medicale i farmaceutice.
Succesiv s'a dat acestuf institut
o dezvoltare insemnata, potrivit
cu natura variata i cu numarul
crescind al lucrarilor ce se indeplinesc
in laboratoriile sale
Cu carl astazi Institutul este
insaxcinat de diferitele ministefe.
L-aboratorille InstitutuluT
747
sunt ?mi:agite in cincT sectiunT :
de igiená si de politie sanitara,
de lucrad idro-chimice, de chimie
legala i biologie, de lucrarY
micrografice si de igiena
industrian.
La i lidie 1893, acest institut
a trecut de la Ministerul
Cultelor i InstructiuneT publice,
la ministerul de Interne. AstAzI
personalul institutuluT de chimie
al ministeruluT de Interne se
compune din : I director, 5 chimistI-expertl,
4 chimistl-ajutorT,
I ajutor auxiliar, 3 laborantl si
personalul necesar de cancelarle.
In anul 1895 s'at1 savirsit in
acest institut 5145 diferite expertize.
Mara de aceste institute, mal
insemnam : Institutul de fiziologie,
acel de gynecologie, etc.
Academia Romind, infiintata
in anul 1866, sub titlul de Societatea
literard romind, este azI
cea mal malta institutiune de cultura.
a neamuluT romtnesc ; abia
In 1879 la denumirea de Academia
Romina ; are maT presus
de toate misiunea : cultivarea literatureT
i tiinter romine, conservarea
i perfectionarea limbeT.
Publica .Analele el, in care
sunt coprinse conferintele, dezbaterile
stiintifice a membrilor,
publicatiT speciale asupra linguisticeT,
literaturd poporane,
istorieT nationale, tntr'un cuvint
tot ce se refera la manifestatiunile
vieteT din trecut si de
al a poporuluT romín.
Organizeaza concursurT ca
pentru cartile cele mal
bune. Acorda stipendiT si subventiunT
absolventilor de facultatT
pentru a se specializa in
strainatate.
Publica documente vechT relative
la istoria tara Colectiunea
numita Hurmuzaki e un monument
maret de materiale pentru
ace ce se ocupg cu trecutul
BUCUREsTI
tarilor tomine. Se compune actualmente
din 25 volume marT
in folio si cuprinde peste w000
documente, dintre ana i199
1849, culese in tara i in strairatate.
A intreprins compunerea
unuf mare dictionar etimologic
al limber romine. Dispune de
o insemnata avere de aproape
3000000 ler in efecte i imobile,
aducind un venit de aproape
300000 ler anual. Poseda cea
mat bogata biblioteca. de tdate
cartile rominestI ce apar si
mal cu seama de cartile rare
rominestT bisericestl, a caror retiplrire
stiintifica (ca glosara,
note si explicatiunT) a si iceput-o
de mult.
Posedä de asemenea cea maT
bogata colectiune de documente
vechT, (peste 25000, n epublicate
ntanuscrise, stampe,
vederY, ilustratiT, sigile, hartT
geografice, etc. Ele sunt un tezaur
nepretuit pentru tot felul
de studiT istorice : diplomatica,
paleografia, sigilografia romira,
etc. De asemenea are o colectiune
numismatica de mare
valoare, din timpurile cele mar
vechT ale inchegareT statulul romili,
peste 4000 monede moldovenestI
i muntenestI, bulgare,
sirbe, polone si ruse.
Numarul membrilor eT se ridica.
la 40, impartitT in diferite
sectiunT.
A cheltuit numaI pentru premil,
de la infiintarea eT pana
azI, aproape suma de 200000 leT.
Intre donatorii principalT aT
AcademieT Ron:dile, se pot cita
urmat.oarele persoane :
Evangelie Zappa a daruit in
anul 186o suma de 5000 galbenT
«ea fond pentru limba
literatura minina a prea iubitilor
fratT si fir aT patrieT mele adoptive»
; adaugind apoi inca moo
galbera anual.
Domnitorul Alexandru Cuza