Untitled - upload.wikimedia....

BUCURESTI 746 BUCURESTI
Scoala plantelor medicinale.
Scoala plantelor alimentare,
industriale si furagere.
S coala de. arboricultura fruetifera.
Scoala de floricultura.
Un rozarium.
Diferite florarir.
pepiniera.
O sectie a flore! Romlnier.
stinearie a plan telor alpine.
gradind rezervata.
Diferite cladirr, ca : Institutul
Botanic, Casa directorulur, acea
a gradinarilor, etc.
Un lac mal mic de cit al
CismegiuluT se afla in partea
centrará, spre V.
Gradina e bine intretinutd si
e prevazuta cu mar multe alee.
Institutul de Botanica are numeroase
colectiunr de valoare
precum si o biblioteca speciala.
Directiunea acestur institut
intreprinde anual escursiunr stiintifice
pi-in tara cu studentiT
facultatei de sdinte si cu cer de
la facultatea de medicina.
Statul cheltueste anual cu acest
institut aproape 50000 le!.
Institutul de patologie )s.i bactereologie.
S'a infiintat in anul
1887, chemindu-se ca diriginte
pe dr. Victor Babesiu, fost profesor
la Facultatea de medicina
din Buda-Pesta.
Institutul se divide in patru
sectiunT si anume:
Sectia de anatomie patologia
si pentru bol! infectioase
la om ;
Sectia boalelor infectioase
la animale;
Sectia de vaccinatiune in
contra turbare!, la care se adauga
si sectia serulur anti-difteric;
Laboratorul de chimie biologia.
si higienica, care se ocupa
si Cu lucrarile de microfotografie
si radiografie.
In I I a ti, de la infiintarea
Institutulur si pana la sfirsitul
anuluT 1897, s'ati tratat cu serum
antirabic peste 5000 de
persoane muscate de animale
turbate sati suspecte.
In anul 1897, s'a impartit la
populatia din comunele rurale,
prin intermediul Ministerulur de
Interne, 22000 fiole de serum
anti-difteric.
LuerA'rile cele mal insemnate
ale Institutulur pana acum sunt :
O inovatiune la serul antirabic
al lur Pasteur ; cercetarr
asupra hemoglobinurier bacteriane
a boulur; descoperirea
unor microbr specifier patologier,
ca microbul influenter etc. ;
o serie nota de aparate necesare
laboratorulur ; studiul apelor
potabile din capitala ; o metoda
nota de sterilizare a
apei, etc. etc.
Pana acum Institutul bactereologic
a publicat sase volume
de .Anale, cu lucrad speciale.
La acest Institut se tin cursuri
teoretice si practice de
bacteorologie si patologie studentilor
Facultdter de medicina,
precum si conferinte populare.
Ministerul InstructiuneT publice
prevede in budgetul satt
pe anul 1897--98 suma de le!
90560, pentru intretinerea acestu!
Institut.
Institutul meteorologic. Institutul
meteorologic se afla situat
pe Dealul-Filaretulur. Infiintat
in 1884, ca o mica statiune
meteorologicd la Scoala de
agricultura de la HerAstraa, rdposatul
fost ministru Ion Cimpineanu
i-a dat un caracter stiintific,
transformindu-1 in Institut
si inzestrindu-1 cu toate aparatele
necesare.
In 1888, Institutul a fost transferat
in actualul sali local (fosta
proprietate a raposatului jurisconsult
Bozianu).
Are o biblioteca insemnatd, relativa
la studiul meteorologieT
s't al astronomier.
E prevazut cu toate aparatele
si instrumentele reclamate de
stiinta moderna, intre carr citam
pe cele mar insemnate :
Giruete marT pentru masurarea
iuteler vintulur: carT transmit
miscarile lor la niste inreat.,istratorT
automaticr,
Inregistratorr ar forte! razelor
solare, filtre carT e o sfera mare
inregistratoare de cristal.
Un numar mare de termometre,
barometre, sisruografe (un
fel de inregistrator pentru cutremurele
de pamint).
Anemo-cimegraful, un aparat
ingenios, care divide automatic
timpul cu spatiul, crind ast-fel
rezultatul iuteler vintulur.
Un ceas - regulator, indicind
ora exacta si care arata durata
si pozitiunea cutremurelor de
pamint. Un telefon comunica: in
toate zilele ora directier cailor
ferate, care la rindul er o transmite
la toate statiile.
Aparate pentru a masura miscarea
si cantitatea norilor ; pluviometri
de toate sistemele.
Tot la insitutul meteorologic
se afla si biuroul verificareT mdsurilor
metrice, precum si primele
mdsuri prototipe internationale,
etaloane de lungime si
greutate.
Cea mar importantä sectie a
Institutului Meteorologic e ne.
gresit cea consacrata pentru
studiarea magnetizmulur terestru.
Un intreit brin de zid inconjura.
aceasta camera, pentru
ca sa fie prezervatA de influentele
exterioare i spre a mentine
o egalitate de temperatura constant&
Nici un. atom de- fier nu
patrunde In aceasta constructie,
pentru a evita atractiunea.
Studiile ce se fac in acea§ta
sectie Sunt de ce1 mal` mare in-