Untitled - upload.wikimedia....

BUCURET1 745 BUCURETI
Sectia etnografia cuprinde o
bogatd serie de obiecte (arme,
unelte, coourl, instrumente muzicale,
idole) de la popoarele din
Antile, Celebes oi Borneo. Aceste
obiecte ai1 fost dAruite de
exploratorul romin Mitrea, impreunA
cu o colectiune de mamifere
i erpl.
Intre donatorI, arará de d.
Mitrea, mg pu tem cita oi pe
d-niI Mihail Sutzu, care a daruit
Muzeulut diferite pásala din
Egipet, un crocodit, etc.; Dr.
Holub, care a donat mal multe
piese din Africa ; Ghica-ComAneoti,
care a dat: un zebru,
cite-va antilope, o girará, un
rinocer, toate din Abisinia.
Muzen1 e deschis Joia, Duminica
i in zilele de sarbAtod.
Intrarea e libera; e frecuentat
pe an de 20-30000 de
persoane.
In budgetul sAil, Ministerul
Instructiuner prevede, pe anul
1897-98, suma de49o8o ler pentru
intretinerea acestur
O sectie a acestuI muzeá, dar
cu o directie deosebitA, e acea
(din Catea Dorobantilor 16) mineralogía.
oi de petrografie. E
mal mult un fel de seminar pentru
studentiT facultätet de otiinte.
Un biroù geologic, cu diferite
piese, se afll in clAdirea UniversitAteI.
lifuseul de antichitalt, infiintat
inca de sub domnia luI Alexandru-VodA-Ghica,
de Marele
Vornic Mihail Ghica , fratele
Domnitorutut, a fost in urml
imbogAtit prin pretioasa coleetiune
arheologicä i numismaticä
a generalutur Mavrus.
La 1864, s'a regulamentat existenta
muzeelor (dinpreunA cu cel
de istorie naturall) i s'ail pus
fie-care sub administratia unut
director (conservator), ajutat de
cite un comitet consultativ.
De la 188r, cu venirea in ca-
pul acestel institutiunl a d-lut
profesor Grigore Tocilescu, muzeul
a inceput a se imbogAti
mult.
Muzeul se imparte in patru
sectiunI: sectia arheologicA, sectia
eclesiasticA, sectia numismatia
i sectia preistoricA.
Sectia arheologicA contine mar
multe inscripta grece i latine,
diferite sculpturr i fragmente
arhitectonice ; multe obiecte rare
pretioase, intre cad acele formind
Tezaurul de la Pi etroasa (cunoscut
sub numele de (Clooca
cu puil»).
Sectia eclesiastia, prea bogata
in obiecte adunate de la
mAnästirile din tara, e formatl
din odoare i vestminte bisericeotr.
Sectia numismatia, deja bine
reprezintatA in colectiunea Mavrus,
cuprinde monede foarte
vechT, intre altele seria monedelor
tul Traian, a oraselor greceotI
de la Dunlre si Marea-
NeagrA.
Sectia preistoricl, creatA in
1881, contine maI multe obiecte
de piatrA, bronz i lut. In aceastA
sectie se aflA i antichitAtile
gásite la Cucuteni (Iasi).
In muzetí se afll o bogatä
colectie de obiecte de bronz gAsite
In sApAturile de la Constanta,
SlAveni, Bumbeoti, Seved
n, RAcari, etc. ; o colegie
de ceramica i sculpturl ; diferite
arme- vechl romineod (lAncI,
sAbiI, pustr, sägetr, etc.) ce apartineati
diferitilor Domnitod ; drapele,
scuturl, zale, etc.
Se af1á de asemenea o coleetie
de rnanuscrise i tipAriturl
vechT, foarte rare, precum oi o
bogatá colectie de documente
romineotr.
Mar e: o colectie a costumelor
nationale din vremurile
cele mal vechl ; o bogatA colegie
de instrumente muzicale
din toate tinuturile locuite de
Romint ; un album bogat al monumentelor
istorice din Bucureoti
oi din tara; o serie de inscriptit
cuneiforme oi hieroglife ;
o colegie de sculpturl in lemn,
ca : portile bisericilor de la Cotroceni,
Znagov, Cozia, etc.; modelul
bisericel episcopate de la
Curtea-de-Argeo, lucrat de asemenea
in lemn.
Se mal aflA oi o colectie
de tabloud a rAposatulur bArbat
politic M. Cogálniceanu,
intre carT sunt opere de Luca
Kranach , Zeitblum, Adalbert
Franke, etc.
Tot ad se aflA i cartonul
tul Kaulbach, reprezintind Perseculia
Creftinilor de Nerone.
BogAtia cea mai importantl
sculpturall o prezintA monumentul
de la Adam-Clissi, cu
care s'ar putea mindri od-ce
muzeti. De remarcat e oi inscriptia
gAsitA la mausoleul de
la Adam-Clissi.
In fine la Muzeul nostru de
antichitAtl se mal aftl oi o sec-
Ve de reproducen in gips.
Ministerul Instructiunei publice
are inscrisA in budgetul
sAci o suml de 26000 le! pentru
intretinerea Muzeulut National.
Ministerul Instructiund a cumpArat
casa Blaremberg, cu locul
unde a fost grAdina Rasca, pe
care va clAdi un local inapAtor
pentru Muzeti oi Biblioteca Centrall.
Institutele. Dintre institutele
cultural° - stiintifice insemnAm :
Institutul botanic, cu Greidina
botanica, unul din cele mal frumoase
din Europa. A fost la
inceput situatA pe locul grAdinitet
actuale din fata UniversitAteT,
unde se afta aoezate statuele.
Mal tirziti s'a mutat la
Cotroceni, unde se afta oi azI.
Institutul are mal multe. sectiunI
i anume :
16620 Raras Diertanar Geografla 94