Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETT1 744 BUCURE§TI
matate a secoluluT al XIX-lea
si a inceput sa fiinteze numaT
o data cu venirea in tan a unor
pictoff formatI prin scoalele din
strainatate.
0 incercare de scoala de zugravire
se face chiar °data cu
inceputul secoluluT nostru. In
adevar, Mitropolitul Dositelii,
In 17 Aprilie 1800, roaga pe
Alex. Moruzzi sa acorde ascutire
luT Mincu, din satul Gardesti,
judetul Vilcea, frate cu
singhelul MitropolieI, care ail
pus pe Minen de all invatat copill
mestesugul zugravire, slujind
sfinteT MitropoliT si sfintelor
EpiscopiT Arges si Buzali
Cu mestesugul zugravireT sale,
foarte cu buna placere».
La 21 Aprilie 180o, Domni
torul aproba scutire de dajdie
«pe drepte bucatele luT Milieu
zugravul si orciona visterieT s5.-I
faca carte de scutire».
lar in anll 1804, prin hrisovul
din 21 Iulie, Domnitorul
Constantin Ipsilante acorda invatatoruluT
Calemgiu Chirita caligraful,
de la scoala slavonoromineasca
de la SE Gheorghe,
scriitor a maT multor hrisoave
Domnesti si care preda si limbele
slavond si romineascd, diverse
miluirr si scutirT.
Pentru arta. insà nu se facu
inca nimic atunci. Invalmaseala
era prea mare si prea erati multe
de facut spre a avinta si deschide
orizonturl noua. neamuluI
romInesc. Inteun timp end niel
miscarea literard nu era aparata
de prigonirile ocirmuireT, ca si cele-l-alte
manifestarT culturale, carT
suferira dese lovituff, nu putea fi
niel vorba despre vre-o manifestare
artistica serioasa si temeinica.
i In privinta picture, ca si a
celor-l'alte ramurT ale alter, cum
vdzuram mal sus, nu s'a facut
maT niinic de seama pa.na la 186o.
Atuncr, pe linga scoala de
Bele-Arte din Bucuresti (6 Decembrie
1864), s'a infiintat si o
catedrä de picturä cu care fusese
insarcinat Theodor Aman.
In primul an scoala de Bele-
Arte a avut inscrisT in clasa I-iii
28 elevT, iar in anul scolar
1864-65 numal 37 elevI.
Cam in acelasT timp s'a fondat
si muzeul de pictura din
Bucuresti.
De atuncT si pAna. azI scoala
de Bele-Arte a functionat neintrerupt.
In cursul anuluT colar
1897 98 aceastá scoalä a fost
frecuentata de 70 elevl (48 bleff
$i 22 fete). Are un corp didactic
de 6 profesorI (3 definitivI si 3
suplinitorr). Statul cheltueste cu
scoala de Bele-Arte 65816 lei
anual.
Pinacoteca. Pinacoteca safi
colectiunea de tablourI din Bucuresti,
dateazd din anul 186o.
De si unele din portretele Domnilor
si ale boierilor pamintenT,
carI ari lucrat pentru luminarea
poporuluT romin, precum si cite-va
copiT care figureaza inteaceasta.
Pinacoteca. ere."' depuse
In vechiul Muzeg SE Saya, cu
mult mal inainte de 1848, putinul
numar de opere uriginale,
de adevaran valoare artistica,
n'aii venit O. mareasca aceasta
colectiune de cit de la 1850 incoace.
Muzeul de tablourl nu luä insa
adevarata sa insemnatate de cit
dupa ce, in anul 1864, infiintindu
- se scoala de Bele-Arte
sub ministerul Cretulescu, ce
reglementd si situatiunea MuzeuluI
de tablourl, i s'a destinat
in localul Academia camere speciale.
Crearea expozitiunilor penodice
prevazute printeacelasT regulament
dete o adevarata impulsiune
artistilor rominT, si chiar
-in urma prime expozitiunT din
1865, Pinacoteca se inavuti cu
cite-va tablourl de maestri romini.
De atuncI parte din diversele
trimiterT ale bursierilor ce
ati studiat pictura In strainatate,
parte din cumpararT acute in
diversele ocaziunT, in urma expositiunilor
ce s'ati succedat, sail
In fine prin comande date direct
artistilor, Pinacoteca a ajuns
a avea un numar insemnat de
tablourl ; intre altele ea s'a inavutit
cu opere noul originale de
d-niT : Th. Aman, G. M. TAMrescu,
N. Grigorescu, etc. Raposatul
Constantin Esartu a daruit
Pinacotece bucurestene o serie
de mal multe tablourT, intre earl
notam cu deosebire o SE Familie
de San-Solferato, o marina.
de Bachuisen, si o grupa de amoff
de Watteau.
Pinacoteca va fi instalata in
Palatul Ateneuld si numarä cite-va
sute de tablourT, un numax
restfins de piese sculpturale
(busturI, grupe, etc.)
Expos:WI' fi Saloane. In totT
aniI, sub patronagiul Scoalef de
bele-arte si a MinisteruluT Instructiuner
se fac expozitir de
tablourl si de piese sculpturale
in sala AteneuluI.
Munele. In Bucuresti sunt
cloud. muzee: cel de Istoria Naturald
si cel de Antichitall.
Muzeula'e Istoria NaturaM.
Cuprinde numal sectia zoologica
si o mica. sectie etnograflea.
Sectia zoologica e foarte
bogata in mamifere, pasan, amfibil,
serpI, etc. De remarcat e
o Phoca vitulina (vitel de mare)
prinsa in Marea-Neagra ; e singurul
exemplar pana acuma. De
asemenea e si un mare elefant,
lung de 4 m. si inalt de 21/2 m.
Muzeul poseda si un exemplar
din pasarea fara aripT Kiwi
(Abteryx). Aceasta specie e
foarte rara.