Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREM 743
5 se tinu la 29 August, adica
numaI dupá apte lunI de o
=Inca, care a fost in adevar
spornica.
De ad, pänä prin a doua jumatate
a secoluld acestuia, incepe
larag o perioda de sta
gnatiune, de lancezire a artei ;
bunele inceputurl dispar, entuziasmurile
par a se fi stins, focul
sacru, a caruT pälpaire o
semnalaram mal sus, pare a se
fi potolit, sub spuza altor preocuparI;
arta muzicall pare a fi
incercat, de ()data, in calea sa
spre progres, zguduitura caracteristica.
care precede momentul
oprireT subite.
De altminterT, nimic nu pare
a desminti aceste afirmatiunT,
cad in toatá perioada de la
1840 186o nu se gase4e semnalat
mal nimic, cu privire la
arta muzicala, afara de activitatea
cator-va individualitatT marcante,
earl se zaresc, id-colea,
straduindu - se inca, in ogorul
paraginit al arter romineti.
Intre ace§tia tinem sä remarcam
pe Alexandru Flechtenmacher,
autor al mal multor operete
nationale, ca Baba-MI-ea,
Cinel-Cinel, CraiO-NoO, Fata
de la Caria, etc.; pe Ludovic
Wiest, cel dintiiii care dete
o atentiune deosebitá in transcrierea
i orhestratia mal multor
aril nationale poporane ; A.
Wachmann, care a strins de asernenea
maT multe aril 0 le-a
publicat sub titlul de Flort de
Danubia; 0 care sub titlul de
Barbu Ldutarul a publicat cite-va
ariT nationale 0 a mal scris
muzica a mal rnultor comediT;
Alexis Gebauer, Berdescu, I.
Oprescu i Inca citi-va, earl aa
mal cultivat muzica in vremurile
grele i intunecoase ale renatereT.
Conservatorul de muoicii fi
Prin I86o, oste-
nelile i sacrificifle acute inca
dinainte de barbatl ca Flechtenmacher,
Millo 0 Alexandri
cel dintil compunind muzica
multor din operile literare ale
celor din urma se pot considera
cu drept cuvint ca ceT dintiff
campionr al dramaturgid
noastre.
Multumitä straduintelor Jul
Flechtenmacher, Conservatorul
din Bucuref ti, ca institut de cultura
al arteT nationale, a fost
pus pe nite baze solide.
lata de curiozitate programul
Conservatorulur de muzia din
Bucurefti pe anul 1864-65:
Teoria elementara., Solfegiu,
Bell - Canto, Piano, Violoncel,
Contra-Basso, Viola, Violina, Mi
mica, Declamatiunea, Armonia.
Corpul didactic al acester institutiunT
era atuncl ast-fel compus
:
Alex. Flechtenmacher, director
i profesor de vioara, violoncel
i armonie ; Caroli Salvatori,
profesor de viora a II-a
0 contrabass° ; Ed. Wachmann,
actualul director, profesor de
piano ; Art. Visarion, profesor
de muzica vocala ; Mateiti Millo,
profesor de mimica 0 declamatiune.
Conservatorul din Bucureti,
la 1864, numara 94 elevT, afarä
de ceT inscri§I la corul bisericesc,
cad in Bucure0.1, pe aceea5T
vreme, exista 0 a§a numitul
: Cor vocal din Bucurefti,
care, In 1864-65, era frecuentat
de 50 de elevI i avea ca
diriginte pe Grig. Manciti; pe
Dumitru Georgescu, Cost. Stefánescu
i Barbu Popp ca tenor',
iar pe I. Ionescu, Nic. Iosif,
Grig. Radulescu §i Mateiti
Lupescu ca basiftr.
Pentru muzica instrumentala,
ca stipendist al StatuluT, aflat
In strainatate inainte de anul
1863, a fost I. G. Nitescu, lar
BUCURE§TI
ce! trimei, pentru studiul aceluiag
gen de musica, in anul
colar 1863 64, aU fost P.
Wiest i N. Voinescu.
De mutt timp in urma, societatea
de atuncI a putut aprecia
rezultatele imbucuratoare ale acestuI
wzamtnt de cultura artistica,
organizat cu atata truda
avind sa lupte cu nenumArate
lipsurT, 'late un timp dud preocupatiunile
mal inalte eratí apanagiul
esclusiv al citor-va
La 5 Septembrie 1865, s'a
dat in sala Bossel un concert
de care elevir ConservatoruluT
de muzica din Bucurqti, concert
in care s'a executat cu
mutt brio, ne spune Anuarul
instrucliunir pub/ice din acel an,
bucati de Meyerbeer, Haydn,
Meinhardt, Flotow, ca Lucia
di Lammermoor ,Traviata, Somnambula,
Trovatore i alte bucatr
compuse sail aranjate de
profesorir ConservatoruluT.
Gratie ConservatoruluT avem
In fine la Teatrul national acum
o trupl de opera romina ; tot
gratie luY avem la deosebite bisericT
cizorurl demne de auzit.
Ad, Conservatorul din Bucure0i
functioneaza cu un personal
de 25 profesorT, Ministerul
InstructieT inscriind in Budgetul
sari suma de 127000 leT anual
pentru aceasta institutiune.
In anul 1897, cursurile Conservatorulul
a0 fost frecuentate
de 469 elevT, 180 barbati
289 femeT, fiind : 113 la sectia
teorleI muzicale, 33 la sectia de
declamatie, 35 la canto, 166 la
piano (din carT 160 eleve), 80
la sectiunea instrumentelor de
coarda 0 36 la sectiunea instrumentelor
de suflare.
Frumoasele arte. )Scoala de
bele-arte. Pictura de tablourT
la nor nu a aparut de cit tirzia
de tot cam prin a doua ju.