Untitled - upload.wikimedia....

BUCURW1 742 BUCURW1
mult sub numele de Marin Nationalul.
NA.nescu, crescut de Ghicule$tr,
cinta bine din vioara ; elev
al Id Dumitrache Bond°liu, el
compunea cintecele lautarilor
din Scaune.
Anton Pan, Chiosea-fiul $i
Petrache Nanescu era(' veselia
gradiniior lur De$liu, luT Pana
Breslea si lur Giafer ; Iancu al
Ralitif MoruzzoieT, Barbucica al
Titir Vdcareaschir, fratir Barcane$ti,
Costache Faca, $i altI
tinerT din lumea mare, nu puteati
fAra din$ir. Unghiurliu $i
Chiosea-fiul ati fost eel mar
vestitr cintaretr al bisericilor din
Bucure$ti. Venirea uner trupe
de opera i-a facut O. vaza In
arta muzicala nige orizonturr,
despre carr n'avuserd inca nicr
o ideie pana atuncr.
Impresiunea produsd asupra
lor de operele lur Mozart $i ale
lur Rossini a fost atit de mare,
in eh n'ali mar putut sa elute
nicT cheruvic nicr chinonic fara
s'o dea pe: La ci darem la
mano din «Don Juan» 0 Una voce
poco fa din Barbierul de Sevila».
Intr'o duminica, la liturghie,
s'a produs un mare scandal la
Selrindar. Epitropul, om evlavios
recunoscuse In: Domnul
Domn Savaot, aria: Voyez sur
cette roche ! din «Fn. Diavolo».
Si mar tirziti ceva, insa tot in
prima jumatate a secolulur actual,
vedem cd Dinicu Golescu,
boer iubitor de progres dupa
ce infiintase o $coala romtneasca,
pe care o pusese sub directiunea
lur Aaron Florian adusese
din Sibiii $i un dascal de
muzica, caruia ir incredintase
instructiunea instrumentald a 12
tigana$T, din earl acel maestru
formase: dor scripcarT, dor flautistr,
do A. clarinete, un oboist,
un flueierar, dor trimbitar, un
tobo$ar si un timbalist $i pe carT
if invAtase cite-va aril, precum:
Valsul 0 du lieber Augustin, dintecul
popular Was macht der
Herr Papa, maiestosul Imn austriac,
o cd3iiceascd i cite- va
ceardafuri.
In acela$T timp aproape, Clucerul
Alecu Niculescu, de la
Mamie, organizase o bandd de
muzicantI, compus5. din 6 tiganT,
robr ar Clucerulur Ale'cu, earl
cintati din cincr-spre-zece instrumente
$i. anume: trer ghitari$t1 :
ace$tia pe end operati ea degetele
asupra coardelor instrumentelor
atirnate la eit, prin
mi$carea capulur la dreapta $i
la stinga, suflali $i inteun muscal
sail naili, infipt in cravata
la inaltimea buzelor ; un mandolinist,
care $i acesta deosebit de
dulcele sail instrument, sufla $i
el, printr'o dispozitiune identica,
in fluerul WI Pan ; un sunator
de pirostir, care ca $i eel-I:alp'
cinta $i el din naiti ; al $aselea
artist, cel mar incarcat din top',
avea legat de un genuche o
toba $i de cel-l'alt un timbal,
la piept un naiii, ca $i cer-Faltr
tovarI$T, $i pe cap o caciula de
metal cu zorzoane 0 copoter,
earl aceati mare sunet cind
scutura din cap pe la soroace.
Ace$tI arti$tr execute:1 aria din
Tancred: di tantipalpiti, pe care
spiritualul poet Iancu VIcarescu
o traducea uner cocoane prin
cuvintele : del tail palme fi
mama puma. Banda aceasta
mar avea in repertoriul OA ariile :
Stella confidente, Son tre giorni
che Nina 0 marful lur Napoleon.
Mar era apor $i taraful lur
Dumitrache Lautaru vestitul
lautar Dumitrache, cum II zice
loan Ghica care sub un alt
cer ar fi dobindit un renume
european, acel menestrel al tuturor
veseliilor $i. intristarilor
caselor boere$tT, vioara care a
facut mirarea lur Artot $i a lur
Liszt. Prin societatr insa, lautarir
nu aveati parte de eft cam
pe la spartul balulur, &Ind boierir
incepeati a prinde la chef $i le
venia poftä de vre-o hord orT
de brill sail de cintec de lume.
Catre anul 1833, «loan Ompineanu
ne spune Heliade
depozitarul unor statute $i ea
depozitarul altora, de$i diverse,
insa avind acela$T scop national,
ne invoirdm a ne da mina $i
a continua mar departe fapta».
Ace$tif dor, a1ipindu-$1' $i pe Constantin
Aristia, Grec, insa Cu iubire
$i devotament pentru patria
lur adoptiv5. $i care inzestrase
limba romineascl cu o
bund traducere a uner partr din
Iliada lur Omer, se constitue
in 1833, pe la inceputul lur Octombrie,
in Societate filarmonicd,
care urmaria cu deosebire
dezvoltarea artistica a poporulur
romin, si anume a muzicet 0 a
arter dramatice. In ea intrara
ca $i in ce prive$te societatea
literara din 1827 aproape totr
boerir capitaler, printre earl
pe lingl Heliade, I. ampineanu
$i Aristia ca intemeietorr figureaza:
Em. Baleanu, Scarlat
Cretulescu, I. Russet, Gr. Cantacuzino,
Iancu Filipescu, I. 0tetele$eanu,
Constantin Manu $i
Barbu Catargiti. Din contributiile
lor se deschise o $coalä
pentru invatarea acestor arte,
in care de cea dramatica deveni
profesor Aristia acela$I care
pe timpul domnier lur Caragea
(1812-1818) fusese trimis, de
Domnita Ralu, la Paris, spre a
studia tragedia sub celebrul Talma
lar de muzica un italian
anume Bonghianini. Heliadè preda
literatura $i era $i directorul
$coaler. A.ceasta fu deschisa
la 20 Ianuarie 1834. Primul examen
al elevilor baetf 25, fete