Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI
opere-comice, formind in total
maI mult de 150 reprezentatiunI.
Numarul artistilor, actorr
de drama i comedie, la opera,
a fost de 51 barbatr
44 femer. Numärul spectatorilor
platnicT in cursul anuld a fost
de 84329, lar venitul brut de
209643 leT, 15 bad.
Teatrul-National e subventionat
de stat i de comuna.
Cele-l-alte sita. O al..1 sala
de spectacol, eleganta, de si
mal mica de cit acea a TeatruluI-National,
e T eatrul-Liric,
proprietate particulara. A
fost construit in anul 1893 pe
vechiul local al fostuld Atendí;
dar dup. un an a ars si
a fost din noti recladit. El nu
are o trupa stabild, ci se inchiriaza
la trupe straine de drama,
opera, opereta, etc. Cuprinde
46 lojI, 166 fotoliurI de orhestra,
282 stalud de parter i balcon
i 200 locurl in galerie.
E incapator pentru 850 de persoane.
E iluminat Cu electricitate.
Sala Bailor Eforiel, numita
Teatrul Bulevarduld, e una
din salle mal marrdin Bucuresti.
E construita In genul teatrelor
populare din Paris (1886). N'are
trupa stabild. lama, osebit de
spectacole, se dati regulat balurI
publice i mascate; se tin $i
intrunirI publice. Vara, sala -se
transforma in basin de bAI red.
In sala pot incapea pana la
1500 de spectatorl.
Sala Ateneulul romin, una
din cele mal elegante $i spatioase
din Bucuresti. Cladire
monumentall. Sala cuprinde 52
de lojI si 600 stalurl. Concerte
muzicale, conferinte publice, festivitätl
$i solemnitatT.
Ad se dan acum asa numitele
concerte simfonice, a caror
infiintare dateaza de la 1868 si
care sunt asa de mult cautate.
741 BUCURETTI
O orhestra aleasa, sub conducerea
actualuld director al Conservatoruld,
d. E. Wachmann,
fondatorul acestor concerte, executd
capodoperele instrumentale
ale celebrilor maestri.
Sala Hugo, proprietatea printulnr
KarageorgevicI, linga Banca
Nationalä, o sala mica, dar
cocheta, incapatoare pana la
700-800 persoane. MaI mult
café-concert, concerte i balurl
(mascate i publice).
Teatrul Dacia, in hotelul cu
acelasI nume. Sala e vechie;
iarna se joaca piese populare.
Local de balurI mascate, publice,
nuntI i intrunie politice.
Inclpator pana la 1000 persoane.
Mara de aceste sAli, sunt
altele mar miel ca: L i ed er t afel,
teatru german si concerte;
Jignita, teatru popular de mahala,
in care joaca numal trupe
ovreestY; Orfeul; Oppler,
(de obiceiti café-concert), B ragadiru,
etc.
AA mal fost i alte säll de
spectacole acum citI-va ad, dar
din cauza ca nu prezentati destulä.
sigurantä. ati fost inchise
san desfiintate : filtre acestea
Salile Slätineanu i Bossel.
Osebit de salile de spectacol,
mal sunt san' de balud poporane,
ca : Sala din plata AmzeI,
Franzelar, etc.
Insemnam si doug. circurI :
Circul Sidoly i Circul de vara
pe cimpia Oppler.
Muzica. In trecat. Cele dinthu
de muzica le gasim
pe la finele secoluld al
XVIII-lea, cind incepuse a se
infiinta asa numitele «seca de
muzichie».
Dintr' un hrisov, din anul 1800,
vedem ca «Dimcea, protopsaltul,
tinca clasä de muzichie bisericeasca
in Bucuresti, in locuinta
lur din hanul Id Constantin-
Vodd. Avea 17 elevl i cursurile
le tinca tare orele II-1
din noapte (ore turcestO cind
le paraa'osea cinturf de muoichie»
.
Intre anir 1800 1812, muzica
incepuse a se cultiva prin unele
case boerestr. In 1804, Octombrie
2, aflam deja in Bucuresti
pe un oare-care Nemesis, dascal
de clavir. Relele purtarI ale ld
Nemesis, betia lur, face ca Domnitorul
sä. cearä comisaruld francez
sa-I recunoasca dreptul de a
expulsa din tara pe acest artist
in clavir.
La drept vorbind, muzica romtneasca
apartinea lautarilor
cintaretilor de la biserica. Scolile
dupa vremurI cea de la
Magureanu, de la Sf. Gheorghe,
de la Coltea si de la UdricanIeraii
adevärate pepiniere de chitareti.
In special cea din urmä,
(de la Udricanl), unde paradosea
dascalul Chiosea, a fost
aceea din care bisericele ii reerutar'
preotiI i cintaretiI. Acolo
chiar boerir clutan Metí', pe
carT IT luati in casa pe procopseala.
De acolo a esit Chiru de
la biserica Enif, Dumitrache
Bondoliu, Unghiurliu de la Sarindar,
Costache tirbu de la
loan, de lingA puscarie,
Petre Efesig, care maI in urma
ajunse dataret in strana din
dreapta la Patriarhie. Acolo ati
fost datI la invätatura Anton
Pan, Petrache Nanescu, Nicolae
Alexandrescu, Paris Momuleanu,
Marin Serghiescu, etc.
Pe Nicolae Alexandrescu, cum
l'a auzit Grigore Ghica, l'a luat
In casa, il plimba cu dinsul
noaptea in imita dinnainte, de
a cinta cintece de lume. Pe
Marin Serghiescu l'a luat Alechache
Vilara cIntaret la biserica
Negustorilor, l'a plimbat
cu dinsul pe la Petersburg.
Serghiescu a fost cunoscut mal