Untitled - upload.wikimedia....

BUCURETI
care se insarcinä Cu cheltuelile
garderobef; de Const. Golescu
care puse la dispozitie vastele saloane
din casa sa (Palatal regal de
ad) pentru a se pregati tineriT artistl
si a se incepe cu er repetitiile.
Dupa o munca neintrerupta
de 7 lunT, sub directia luT Aristia,
reprezentatia, sag mal bine
examenul, puta avea loc in ziva
de 29 August 1834.
Examenul era sa fie tinut mat'
curind, dar fiind-ca elevir pregAtisera
piesa Mahomerl(tradusl In
versurf de Eliade), in care se atingeati
credintele religioase ale Turcilor,
i fiind-ca tocmaf pe atund
venise in Giurgid un pasa ca
treaba, examenul se amana pang
ce acel pasa a plecat din Oa.
nu era tocmal putin lucru
isprava savarsita de Societatea
filarmonica, in scurtul rastimp
de sapte bunT, daca ne vom
gindi ca total trebuia creat : si
actorT, i repertoriti, i scena,
decorurT, si muzica ; inteun
cuvint toate elementele teatru-
Ba Ralita Mihalache-Mihaileanu
care juca rolul Palmiref
ciad intrase in scoall, nu stía
nicl ceti, ï trebuia sa inceapä
de la slovenire.
Primif artistl, cu earl s'a pus
pe scena aceasta piesa ati fost:
Nicolae Andronescu, loan Ciurea,
Nicolae Dimitriade, Dumitru
Costache i Ralita Mihalache-
Mihalleanu.
Succesul a fost mare si a
aprins un mare entuziazm in
toata societatea. Societatea filarmonica
cistiga nor membrif,
hare cad figurati ceT maI inteligentI
i nobilf barbatI din societate.
Reprezentatiile se succedara.
Aristia traduse pe Saul al luI
Alfieri, Alexandrescu pe Alzira
a luT Voltaire, tragedil cu
s'aü inaugurat scena romina. Tot
atuncf se traduse si multe din
739 BUCUREFTI
comediile luT Molière, dintre
earl Ainfitrion mar ca seatna a
avut un succes mare.
Reprezentatiile acestea aveati
loc o mare sala (casele Bafluid
Scarlat Ghica) zugavita
pe peretl i tavan Cu totT zeiT
Olimpuld, de pictorul ICaufmann.
La zile marT si la aniversarf,
infocatul Aristia, preceptorul
copiilor, cu cite-va perdele
de la ferestre, ca costume
croite din rochiT lepadate, punea
In scena cite o bucata de teatru
in limba greceasca : pe 0reste,
pe Fiji lur Brutus sad
vr'o idila din Florian. Smarandita
Ghica se deosebise asa malt
In rolul ClitemnestreT in cit if
ramase numele. Aristia avea In
tot-d'a-una rolurile cele marl ;
el facea pe Agamemnon, pe Cesar,
pe Oedip ... De asemenea
rolurile de femei conveneati
malt lui Aristia.
Teatrul romtnesc se interneiase;
sabred, frä baze solide,
dar exista. Un curent general
se facuse in favoarea luT. Fiecare
dorea sa contribuiasca la
deschiderea luT. Cu toate acestea,
abia dupa 18 anT, dupa ce
a trecut prin multe crize, dupa
imprejuarile prin care a trecut
tara, i dupa ce sl-a schimbat
In mal multe rindurI domiciliul,
se install In mod definitiv, odata
pentru tot-d'a-una, in localul
In care 11 vedem si ad.
In anul 1837 inceteaza reprezentatiile
si, In curs de 8 ad,
activitatea teatruld e amortia.
In acest timp Bucurestenif ascaltara
diferite trape staine,
tare earl i vestita de pe vremud
trupa franceza Hétte-Fou-
rOUX.
In 1841, prin Iunie, juca in
Bucuresti o d-na Maci. Dintr'un
afis de pe acea vreme aflam
ca in seara de 25 Iunie 1841,
s'a dat In beneficial d-nel Maci
doul bucatl rominestl intitulate:
Infellítorul infelat i Modista
fi Cinovnicul 0 una frantuzeasca
intitulata: Cap elVerii
necunoscut sau Michel Angelo.
In Aprilie 1843, demoazela
Enrietta Carol, cintareata Cartel'
si Capelel M. S. Regeld al Prusier,
da concerte in Bucuresti.
Teatrul National de azf.
Inca din anul 1843 Domnitorul
Bibescu se gindi sa intemeieze o
sal& pentru Teatrul National.
In acest scop numi o comisiune,
compusa din Marele Vomic
Barba tirbeiü, Marele logofat
Ion Filiseanu, Logoatul Vladimir
Blaremberg, inginerul statuluT,
Clucerul Petrache Poenaru
si Aghiotantul domnesc Ion Em.
Florescu, maI tirziti general.
Aceasta comisiune gasi cA local
HanuluT Filaret (locul de ad
al Teatruluf National) nefiind
indestul, ar trebui sa se expropieze
local invecinat al Merlsestilor.
Pentru acest scop, comisia,
facind socoteall cit ar
trebui sa se cheltuiasca cu c15.direa
teatruluT, gaseste cA trebue
:
1800 galbed pentru
ratoarea loculuT Merisestilor
2500 galbed, pentru nivelarea
Hanuld Filaret; 14000 galbed
pentru zidirea teatruld ; 2000
galbenT pentru masinele trebuincioase
la decoratiI i pentra
mobilarea Teatruld, sad in
total 20300 galbenT.
Comisia nu avea la dispozitie
de cit vr'o 13000 galbenT,
din carT 2000 galbed, suma
lasaa pi-in diata de aposatul
Constantin Manu si care suma
se afla asiguraa in niste
muntl ce s'ad cumparat cu a-
.cestl banT. In consecinta comisia
cere ca Domnitorul sa dea
porunca sa se treaca restul sume*
de 7300 galbed in budgetul
VisterieT.