Untitled - upload.wikimedia....

BUCURE§TI 728 BUCURE§TI
Anul nou, chid umblati cu plugusorul,
cu Steaua, imbräcat/
ca IroziI, amintind macelul
pruncilor in Egipet, din ordinul
luI Faraon; Zara de acestea,
ca spectacol, se maT stia si
despre: Grecir din Elada, Armenil
venitl de prin Asia-Mica,
sail Turcir i Araba scamatorI,
maT apoI de Nemtl, ce treceaa
Carpatif cu dor de cistig i earl,
nomazI, pentru plata, sub cerul
liber, pe maidanurl, sat', in caz
de ploaie, in cafenelele turcestI,
unde in mijlocul fumuluI din
ciubuce i nerghelele, prin reprezentatiunile
lor, faceati lumea
de se minuna mult de jocurile
diferitelor mladieff ale corpuluI,
de salturile de pe fringhiI,
sat" de boseariI. In scamatoriile
lor, fáceati furoff, scotind
sat panglice pe nas i gur5.,
nancind foc, sail strapungindu-s1
bratele cu obiecte ascutite,
sa curga singe. Maestri in arta
dresatulur, prezentaa diferite animale,
mai cu seama rnaimute
ursI
De comediantir venitI din lume
poporul facea mare haz ; Ir poreclise
: caraghios-tacam», se
infiora grozav, sati se prapadea
de ris de jocurile lor.
Odat5. 'find cu reinvierea sentimentuluI
national, un suflu de
viata, noua incepu sa adie peste
tot, multumita, miscard pornite
de Lazar, Eliad, Poenaru si
Singura persoana cu dragoste
de teatru pe la inceputul secoluluI
nostru ar fi fost, numar
Domnita Raluca, fata cea
maI mica a lui Caragea. Ea
&Ise in citI-va tined Greer,
rude si amid din scoala greceasca
de la Magureanu, studentl
admiratorI aI tragediilor
lu/ Euripide i Sofocle, un element
pentru a pune in scena
cite-va piese de teatru. Cu pu-
tiql pinza croita si cu hirtie
poleitä, Dom,iita Raluca organizase,
in anul 1816, in apartamentele
sale, o mica scena, pe
care se jucaa in limba
Oreste, Moartea fiilor lut Brutus
i cite-va idile, ca Daphnis
§i Chloe.
A ceste cite-va reprezentatif
in bimba greceascd, la care asistara
in mare numar membrir
marcantI al inalteI societatI, piacurl
foarte mutt si avura succes.
Tot in timpul luI Caragea,
veni pentru prima oarà un intreprinzator
de diorama. i clädi
un teatru de scinduff in curtea
BanuluI Manolache Brincoveanul.
Acest teatru optic tinu
insa. putin timp.
Mal tirzia, Domnita Raluca a
ziditun teatru la Cismeaua-Rosie,
in coltul PoduluI Mogo soaeT cu
stradanntind; un teatru in toata
forma, cu parter, stalud, scena
si mal multe rindur/ de boje.
Acest prim local de teatru a
ars in 1825 i ruinele luI se
puteaa vedea pana la 1840, cind
s'ati mistuit in zidurile luI loan
Caretasul.
In teatrul construit de Domnita
Raluca, jucará i cite-va
trupe straine, intre carT fu si o
trupa de artistI NemtI, cad reprezentati
opere si drame. Din
aceastä trupd facea parte si vestita
Dilly, cintareata i tragediana
de mare merit, ce venise
la Bucuresti pentru o iarn5.
Reprezentatiile acesteI trupe
fost mult gustate de cunoscatora
de pe acele vremurr.
Repertoriul lor se compunea
din cele ma frumoase produetiunI
dramatice si opere muzicale
ale scoalelor italiane si germane
; lar piesele car/ intimpinati
o primire maI favorabila in
publicul teatruluI nostru, erati :
Saul, Ida, Pia-de- Tolomer, Briganzir,
Faust, etc.
Avintul dat de Domnita Raluca
artd dramatice, a incetat
cu fuga lid Caragea (1818).
MaI tirzia a gasit o imitatoare
In Smaranda Ghica, din Gorgan,
in casa careia, dupa za-
Aristia (pe care Domnita
Raluca it trimisese la Paris O.
studieze pe vestitul Talma) infrase
ca institutor de copiI.
Acolo Iancu Vdcarescu a amtat
sa pue bimba romineasca pe
scena ; a incercat sa j oace pe Britanicus,
pe Ecuba Euripide
si pe Sgircitul luI Molière; dar
surghiunele, razbeiul, MuscaliI
si cite si maI cite calamitatI,
facura ca ideea teatruluI sa fie
parasita. Abia la 1833, dupa ce
toate rasmeritele i nenorocirile
trecura intru cit-va, ideea de
teatru national rominese incepu
a se naste din noti in mintea
multora. Mai cu seaml cite-va
spirite kuninate, Intre carI :
Const. Golescu, Cimpineanu, Aristia
i Eliade, incepura a se
indeletnici ma/ serios cu intemeiarea
u luI teatru rominesc.
In acest scop, in cursul acestuI
an, se pun bazele und socieA.tI
filarmonice. Se imparte un apel
catre inimele patriote i luminate,
poftindu-le sA dea cOncursul
lor si sa contribueascá pentru
a se putea infanta un teatru
rominesc.
Apelul acesta gasi ecoti pretutindenI
i u top se grabira
a veni in ajutor pentru a se
putea realiza aceasta idee. In
scurt timp se putu aduna un
capital de cite-va miI de galbenI.
In primul rind nu trebue de
uitat pe C, Manu, care lag
prin testament dou5, mil de galbenI
TeatruluI National ; de C.
Rasti, care dete moo de galbed
pentrureprezentatille dramatice
de Ion Cimpineanu, care dete
el o suma importanta 18mo le/
vechT ; de Nicolae Danielopol