Untitled - upload.wikimedia....

BUCUREM
Aceasta societate a progresat
mereti si a fost incuragiata in
menirea eT de catre multe persoane
filantropice, care I-at1 facut
donatiunT importante ; asa
rap. Vasile Paapa a dat i0000 leT;
rap. princesa Alina tirbei ti, 8000
leT ; rdp. Atanasie Petru, "0000
leT ; rap. Nic. Califaru, 20000
leT ; i anir. Asemenea, Societatea
a mal' primit de la raposatir
general I. Em. Florescu i Alina
tirbeiü, casele din str.
cu un venit anual de
peste I8000 lel ; de la raposatul
Barbu Lazureanu, o casa In str.
CazarmeT i efecte de stat, in
valoare de 28000 lel; rap. Hariton
Racota a lasat prin testament
un capital de 83000 leT
si mal multe acareturi In orasul
Giurgia. In timpul din urma
Evloghie Gheorghief a lasat do a
mosii in judetul Olt, in indiviziune
cu Primaria CapitaleT.
Cu parte din aceste sume, la
care s'a adaugat i00000 Id, inscrisT
de d. Ministru Haret, in
budgetul departamentului
pe anul 1898-99, precum
alti i00000 ler donatl de inginerul
Spiridon Iorceanu, a fost
pusa Societatea in pozitiune a
zidi pe plata Sf. Ecaterina un
maret palat, pentru scoalele el
normalá si primara.
coala norman. a Socientel
a dat pana asta-zI peste 400 de
invantorl satestI i tinde pe zi
ce merge a lua o dezvoltare
mal mare, multumin sprijinului
ce intimpina atit din partea statului
cit si din partea particularilor.
Budgetul el anual se urcá
acum la aproape w0000 leI.
Ministerul Instructiund I-a inscris
in budgetul pe 1898-99
suma de 20000 leT.
O alta scoala din initiativä
particulara e scoala profesionalá
de fete Protopopul Tu-
Alarele Dirf lo lar Geopyr ic.
737 BUCUREM
dor Economul, infiintatd in'
anul 1886-87, din fondurile lasate
de Protopopul Tudor.
Sectiunile profesionale ale acestel
scoll sunt in numar de
4 si anume
ConfectiunT, cu cele 3 ramurl:
croitorie, albiturr i corsete.
Flori artificiale si mode.
Cartonaje i Galanterie (manufactura
cartonuluI i toate
ramurile legatorid de cartY, confectiunea
cutiilor, etc.).
Bone si menajere.
Fie-care ramura profesionala
e sub conducerea pi supravevegherea
und maestre, obligata
a preda principiile teoretice ale
meseriei si care e asistan de 2
ajutoare.
Invatamintul primeT ramure
profesionale e de trei anI, iar
pentru cele-Falte ramuff, numal
&I axil"; la absolvire, elevele
trec un examen de capacitate
profesionala, pentru dobindirea
une diplome, care le deschide
calea plasarei lor in atelierele
de comert.
Alte scoli speciale maT sunt
in Bucuresti: coala de miscare
a ea:flor ferate; coala
de telegrafie; coala superioara
de telegrafie; coala
de arhitecturä (din initiativä
privatá); coala sup erioara
de finance, pe linga Universitate;
coala libera de
stiinte politice si administrative
(din initiativa privan);
coala comercian izraelita,
ale -cara baze s'a(' pus abia
in cursul anuluT 1898.
yScoll militare. Sunt patru
anume scoala superioata de
räzboiti, scoala speciald de artilerie
i genirl, scoala de ofiteri
scoala militara de administra-
; toate aceste scoll a!! 443
elevi InscrisT.
colf de adulp. In capitala
functioneaza 3 scolr de adultr,
din carl mal insemnate sunt
dota: una a SocietateT functionarilor
comercian' si a doua a
S ocienter constructorilor rominr;
acesteia din urma Primaria capitala
if acorda anual o subventie
de l000
Rezumat. Ajá functionat in
cursul anulur 1897-98 urmatoarele
scoli:
Primare publice . . . 82
private . . . 26
Secundare publice . 16
private . 6o
Superioare 3
Speciale 25
In total 212 institutiunr de
cultura.
Cele 212 $col! din Bucuresti
ati fost frecuentate In anul scolar
1897 98 de 28342 elevl
studenti de ambele-sexe.
Teatrul. Istoricul. Origina
teatruluT rominesc nu se pierde
'in negura vremurilor. Pe la inceputul
secoluld acesta nimeni
nu se gindea inca la teatru. Pe
locul unde azi e cladit localul
Teatrulul National, era alta data
baltoo.ca cu smIrcurT.
Vieata de pe atuncI era cea
casnica; niel nu se simtea nevoe
de acest sold de petrecere ;
ziva se scurgea
boeriT cu treburile statului s't
cu agricultura, clasa de mijloc
cu negotul i afacerile, poporul
cu munca obicinuita. Venea seara,
fie-care se retragea la vatra
luT, sati petrecea pe la rude.
Mará de slujba bisericeasca,
pompa orientan a serviciului
divin, afan de aghioasele, cu
ison din Psaltichie, a preotilor,
a psaltilor i arhipsaltilor, la
care poporul asista sarbatorile
si in serile de deniT, privind
ascultind cu mare evlavie ;afara
de cintecele pe carT bletir le
executaii pe la ferestre ; cu colinde
«Florile ,dalbe», la serbarea
Nasterea-DotnnuluT, sati la
93