12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

BUCURETI<br />

tr'un frumos local in strada FintineT,<br />

care satisface pe deplin<br />

cerintelor higienice. La i86o gimnaziul<br />

Sf. Saya cu 8 clase, avea<br />

26 profesorT si 3 elevI. AzI<br />

In liceul Sf. Saya, predari cursurile<br />

33 profesorT. Are un internat<br />

Cu 47 bursierT si 56 solventI.<br />

De asemenea are 3 clase divizionare.<br />

Statul cheltueste cu acest<br />

Hedí aproape 200000 leT<br />

anual.<br />

Liceul Mateiti-Basarab, la<br />

1860, functiona cu 4 clase si avea<br />

7 profesorT cu 159 studentI.<br />

La 1865 s'a transformat in lima.<br />

AstazI liceul Mateiu-Basarab<br />

,se gaseste instalat in casete cumparate<br />

de la reposatul A. Treb.<br />

Laurian (Lucani). Liceul Mateiti-<br />

Basarab are 30 profesorT, cu o<br />

divizionard ; un internat cu 45<br />

bursierT si 35 solventI. In budgetul<br />

statuluT, acesh liceu e trecut<br />

la cheltuelT ci suma de<br />

173477 leT.<br />

Are aparate, instrumente si diferite<br />

colectiunT stiintifice.<br />

Liceul Laz Al-, la 1860, funciona<br />

Cu 4 clase s't avea 7 profesorT<br />

Cu 1210 studentl. In anul<br />

scolar 1890-91 s'a transformat<br />

in liced si a cäpatat azI un frumos<br />

local pe bulevardul Elisabeta.<br />

Mal inainte se afla insta-<br />

Iat in curtea bisericeT Sf. Gheorghe.<br />

Predad cursurile 30 profesorT<br />

; are o divizionard; statul<br />

cheltueste pentru el suma de le'<br />

13 2000 anual.<br />

Liceul Mihaiu - Bravul cu<br />

20 profesorI; 125000 leí cheltuelT<br />

anuale.<br />

Gimnaziul C a ntemi r-Vodd,<br />

infiintat la 1865, a functionat numaT<br />

Cu 2 clase pAnd in toamna<br />

1877, cind s'a complectat cu clasa<br />

III a si IV. a. Are si 3 clase divizionare;<br />

20 profesor!; 86o0o<br />

!el cheltueli pe an.<br />

Gimnaziul S in cal fondat in<br />

1892, Are o clasa divizionard ;<br />

733 BUCURWI<br />

14 profesorT; statul chelcueste<br />

cu acest gimnaziu suma de leí<br />

63000 anual.<br />

Dintre cele particulare:<br />

Liceul Sf. Gheorghe, de<br />

bdetT, fondat pe actiunT.<br />

Institutul Bork a fost infiintat<br />

in 1850.<br />

Educatiunearomina (Manliu),<br />

fondat in 1878 de D-na Eliza<br />

Manila.<br />

Institutul de Domnisoare Maria<br />

Gackstatter, infiintat in<br />

1842 de d-na Julia Manalotti.<br />

Seminarul Catolic, infiintat<br />

in 1873 de Arhiepiscopul catolic<br />

Ignatiu Paoli.<br />

Institutul S chewitz -Thierrin,<br />

fondat in 1847 de Anton<br />

Schewitz.<br />

In cursul anuluT 1898 s'a infiintat<br />

in capital1 si un gimnazid<br />

izraelit.<br />

Universitatea din Bucurefti.<br />

Istoricul. Universitatea din Bucuresti<br />

a fost infiintatd. in Iulie<br />

1864 sub Domnitorul Principatelor-Unite<br />

Alexandru kan I Cuza,<br />

fiind ministru al InvätämintuluT<br />

public s't al Cultelor raposatul<br />

Dimitrie Bolintineanu.<br />

Fireste el si cu mult inainte<br />

de 1864 se predati in Bucuresti<br />

unele e Irsuri izolate de invätämintul<br />

superior.<br />

Ne märginim ad a mentiona<br />

cite-va date menite a lega insäsi<br />

infiintarea UniversitäteT cu epoca<br />

imediat precedentä.<br />

Dupl ce Gheorghe Lazdr, ajutat<br />

si apoi continuat de scolarul<br />

sä.0 roan Eliade-Rdclulescu,<br />

incepe ([816 pänä la Martie<br />

1821), in vechea scoalä de la Sf.<br />

Saya, invätamintul rominesc na<br />

tional, in acceptiunea modernä.<br />

a cuvintului (tot la 1816 se infiinteaza<br />

prima catedrd de drept,<br />

ocupatä de marele Clucer Nestor),<br />

si d'II:4 o intrerupere de<br />

zece anT a scoalelor, aflarn la<br />

1832 'pe Petrache Poenaru in-<br />

särcinat cu reinstalarea scoalei<br />

Ia Sf. Saya (in locul ocupat asad<br />

de edificiul UniversitatiT) si<br />

vedem un program de studiT,<br />

aprobat de Eforh: Barbu D. Stirbeiu,<br />

Stefan Balaceanu si Alexandru<br />

Filipescu (Vulpe), in care<br />

se cuprind si cursurT de invatamint<br />

superior: dreptul roman<br />

predat de Constantin Moroiti,<br />

dreptul civil rorninesc de Stefan<br />

Ferechide, dreptul comercial de<br />

Alecu Racovita. La aceste se<br />

adaugá in aniT urmatorT pana la<br />

1847, intre altele: dreptul criminal<br />

s't procedura sau dreptul<br />

judecritoresc , predate de Constantin<br />

Brailoiti. Cursurile tineau<br />

patru anT, dupa care se dedea<br />

un examen riguros si se da diplome<br />

de capacitate. In anul<br />

scolar 1845 1846 numarul studentilor<br />

la toate aceste cursurT<br />

superloare a fost de 36.<br />

Pe Miga colegiul dela SE Saya,<br />

Bibescu-Voda organiza prin<br />

lege o facultee pentru invatarea<br />

legilor acestor tan in comparatie<br />

cu legiurile romane. Cursurile<br />

tineau doT anT.<br />

Dupd o noul intrerupere de<br />

3 anT, in urma revolutieT de la<br />

1848, Domnitorul Barbu D. Stirbeiti<br />

redeschide scoalele si infiinteaza<br />

o scoala de podurT si sosele<br />

pentru inginerT-conductorT.<br />

Insa in anul scolar 1857<br />

1858, dupd. raportul directoruluT<br />

EforieT scoalelor George Costa<br />

foru, se predau la Sf. Saya, in<br />

afard de cele 8 clase gimnaziale,<br />

numaT urmatoarele cursun superioare<br />

: «Cursul de legi , anul<br />

I: dreptul Roman profesor C.<br />

Bozianu, anul III: dreptul comercial<br />

profesor V. Boerescu,<br />

si «Cursul de Inginerie civild»,<br />

anul I: mecanica si geometria<br />

analitica profesor Em. Con.<br />

stantinescu, geometria descriptivd<br />

profesor Al, Ordscu ; anul<br />

II: principil de arhitecturd

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!